Comunicat de presă – Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură

Cu ocazia desfășurării la București Festivalului Filmului Rus va invităm la conferința de presa care va avea loc pe 26 octombrie, la ora 16:00, la Centrul Rus de Știința și Cultura (Bld.Lascar Catargiu 50). Vă rugăm să ne confirmați prezența dvs. pana pe la 25 octombrie, ora 12.00

La conferința de presa va lua cuvântul directorul general al concernului Mosfilm, Karen Șahnazarov.

FESTIVALUL FILMULUI RUS se deschide la București, pe 26 octombrie, la ora 19:00, la Cinemateca Eforie (Strada Eforie nr. 2), cu proiecția celui mai recent film al lui Karen Șahnazarov, ”Anna Karenina – Povestea lui Vronski”, marcând jubileul de 65 de ani ai regizorului.

Programul festivalului include şi alte filme ale aceluiași regizor: „Noi, jazzmenii” (1983); „Călărețul numit Moarte” (2004); „Vise” (1993) ; „Curierul” (1986) ; „Ziua Lunii Pline’ (1998); „Noapte de iarnă la Gagra” (1985).

Festivalul Filmului Rus își va continua drumul prin țară în orașele Ploiești, Cluj-Napoca, Satu-Mare, Sighetu Marmației.

Despre Karen Șahnazarov

Karen Gheorghievici Şahnazarov este regizor, scenarist şi producător, director general al concernului de film „Mosfilm“, autor al ideii și oaspete al Festivalului de Film Rus din România ediţia 2017.

Karen Şahnazarov s-a născut pe 08 iulie 1952 la Krasnodar, într-o familie ruso-armeană. Tatăl său, Gheorghi, născut la Baku în familia unui avocat, era doctor în științe filosofice şi membru al Academiei de Științe a URSS și al Academiei Ruse de Științe. De copil, Karen era pasionat de pictură și intenţiona să urmeze școală de artă, însă în cele din urmă a mers să studieze regia la Institutul „Gherasimov” de Cinematografie (la categra lui Igor Talankin), pe care a absolvit-o cu succes în 1975

Încă din timpul studiilor (1973-1974), a început să lucreze în calitate de asistent de regie la studioul de film Mosfilm. În perioada 1975-1976 şi-a satsfăcut stagiul militar. Din iunie 1975 lucra deja ca regizor, iar din 1984 – ca regizor la studioul Mosfilm. În 1987, Şahnazarov a devenit director artistic al Asociației de Creaţie „Start”, care ulterior a fost redenumită studioul „Courier”.

Din 20 aprilie 1998, el ocupă funcția de director general, președinte al consiliului de conducere al concernului de film Mosfilm.

CARIERA CINEMATOGRAFICĂ

Primul film al lui Şahnazarov în calitate de regizor a fost lucrarea sa de diplomă – filmul scurt „În cadenţă, marş!” (1975). Dupa aceasta a mai filmat alte două filme: „Pe drum alunecos” (1977) şi „Vasily Şukşin: Spre depărtări luminoase” (1977). În 1979 a debutat ca regizor în filmul „Blajinii”, pentru care a primit mai multe premii.

Popularitatea în rândul publicului şi-a cîştigat-o cu ocazia lansării filmelor muzicale „Noi suntem din Jazz” în 1983 și „Seară de iarnă la Gagra” în 1985. În 1986 el şi-a ecranizat propria povestire, „Courier”.

In anii care au urmat a făcut filme ca „Oraşul Zero”, „Asasinul Țarului”, „Fiica din America”, „Călăreţul pieirii”, „Pavilionul nr. 6” şi altele. Filmele lui Karen Şahnazarov au primit în total 50 de premii internaționale și naționale, fiind prezentate adeseori şi la festivaluri internaționale de film.
În 2012, a fost lansat pe ecrane primul film al lui Şahnazarov despre război – o versiune ecranizată a romanului lui Ilia Boiaşov „Tigrul Alb”, care se încadrează în genul ficțiunii militare.

Karen Şahnazarov este, de asemenea, scenaristul majorității filmelor sale. Prima sa lucrare în calitate de scenarist a fost filmul lui Ivan Kiasaşvili „Doamnele invită cavalerii” (scenariul scris împreună cu Alexandr Borodeanski), apărut în 1980. Karen Şahnazarov este de asemenea şi producător pentru unele dintre aceste filme.

El este membru al mai multor societăţi cinematografice, printre care Uniunea Cinematografilor și Academia Europeană de Film.

PREMII ŞI TITLURI

• Artist emerit al Federației Ruse (2 august 1997) pentru activitatea sa în domeniul artei
• Artist al Poporului din Federația Rusă (29 iulie 2002) pentru importante realizări în domeniul filmului
• Premiul de stat al Federației Ruse în domeniul artei cinematografice din 2002 (5 iunie 2003) pentru filmul „Star”
• Ordinul de onoare (4 octombrie 2008) pentru merite în dezvoltarea culturii și artei naționale
• Ordinul pentru “Merite faţă de Patrie” categoria IV (12 iulie 2012) pentru marea contribuție la dezvoltarea artei cinematografice naționale
• Ordinul de Onoare (Armenia) (21 ianuarie 2013) pentru contribuția sa la întărirea legăturilor culturale armeano-ruse și anii de muncă rodnică în domeniul cinematografic
• Premiul de Stat al Federației Ruse în domeniul literaturii și artei în 2012 (07 iunie 2013) pentru contribuția sa la dezvoltarea cinematografiei ruse, revigorarea și dezvoltarea studioului de film „Mosfilm“
• Premiul „Vulturul de Aur” pentru cel mai bun regizor, cu filmul „Imperiul dispărut” (2008), cel mai bun regizor pentru filmul „Pavilionul № 6” (2009), pentru cel mai bun film artistic, „Tigrul Alb” (2012)
• Laureat al premiului național pentru reputație în afaceri „Darin” insituit de Academia rusă de afaceri și antreprenoriat în 2005
• Pentru filmul „Noi sîntem din Jazz” i s-a acordat premiul Comsomolului Leninist (1986) (de asemenea, şi pentru filmul ” Seară de iarnă la Gagra”), premiul special al juriului din Grenoble (Franța, 1984), Medalia de argint a Festivalului Internațional de Film de la Lodz (Polonia, 1984) , Diploma Festivalului Internaţional de Film de la Londra, diploma Festivalului Internaţional de Film din Chicago, diploma Festivalului Internaţional de Film de la Belgrad.

• Pentru filmul „Courier” a primit Premiul Fraţilor Vasiliev al RSFSR (1988), premiul special al celui de-al XV-lea Festival de Film de la Moscova, Premiul Juriului pentru cel mai bun film pentru tineri la festivalul de la Tbilisi (Georgia, 1987).

• Pentru filmul “Oraşul Zero” a fost distins cu premiul „Golden Hugo” la Festivalul Internațional de Film de la Chicago (SUA, 1989), cu premiul de argint al Festivalului Internațional de Film de la Valladolid (Spania, 1989), premiul European Science Fiction Award pentru cel mai bun film (San Marino 1989)

• Pentru filmul „Asasinul Țarului” i-a fost acordat Marele Premiu al Festivalului Internațional de Film de la Belgrad (Iugoslavia, 1991)

• Pentru filmul „Fiica din America” i sa acordat un premiu special la ediţia a II-a a Festivalului Internațional de Film de la Shanghai (China, 1995)

• Pentru filmul „Luna Plină“ a fost distins cu premiul „Nika“ la categoria „Cel mai bun scenariu,“ Premiul Special și Premiul FIPRESCI la ediţia a XXXIII-a a Festivalului Internațional de Film de la Karlovy Vary (Republica Cehă), premiul principal, Premiul FIPRESCI și premiul de spectatori la Festivalul II Internațional de Film de la Palic (Iugoslavia), premiul „Golden Pegasus“ la a IV-a ediţie a Festivalului de film Moscova „Moscow Pegasus“, premiul II la ediţia a IX-a a festivalului Open Film Festival de la Soci, premiul al doilea la cea de-a XI-a Panoramă a cinematografului european la Atena (Grecia)

• Pentru filmul „Tigrul Alb“, a primit premiul pentru cel mai bun lungmetraj de ficțiune și premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul cinematografiei ruse de la Tunis (2013)

• Premiul Vîsoţki “Drumul meu”