După aproape o săptămână de la prinderea accidentală a unui morun de peste 100kg, în cazul căruia după anunțarea și predarea exemplarului, pescarii au fost plătiți cu suma de 60 lei/kg, ieri, 27 octombrie, au fost prinse alte două exemplare de până la 100kg fiecare. Aceste capturi au fost efectuate în timpul acțiunilor de marcare și monitorizare a sturionilor din cadrul singurului din România și celui mai amplu studiu științific desfășurat de către cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului din București (INCDPM) de-a lungul ultimilor 6 ani prin diferite proiecte. În prezent INCDPM derulează pentru lărgirea bazei științifice, marcarea ultrasonica și monitorizarea sturionilor din Dunărea Inferioară, activitate ce are ca scop principal identificarea cauzelor reale, fudamentate științific, ce au dus la diminuarea populațiilor de sturioni, pe Dunarea inferioară, specii în pericol de extincție.
Dintre cele doua exemplare de morun, unul a fost capturat accidental de către pescarii comerciali, iar al doilea a fost prins de pescarii autorizați de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) pentru pescuit științific. Pescarii comerciali au anunțat capturarea accidentală a exemplarului, predat ulterior experților de la INCDPM în prezența autorităților (ANPA și Poliția de Frontieră). Reprezentații ANPA au sesizat și Poliția Municipiului Fetești cu privire la capturarea accidentală a unui exemplar de morun și predarea acestuia experților de la INCDPM în vederea marcării ultrasonice și eliberării în condiții controlate conform normelor internaționale, încercând astfel să împiedice marcarea ultrasonică a respectivului exemplar. Încercarea de intimidare nereușită venită pe linie directă de la președintele ANPA, dl. Nicolae DIMULESCU, i-a situat pe reprezentanții ANPA prezenți la fața locului într-o situație de posibilă încălcare de către aceștia a art. 53 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ Nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul şi acvacultura, aflată în vigoare. Aceasta precizează explicit cadrul legal în care se regaseu cele două entități, astfel: „În vederea efectuării studiilor ştiinţifice necesare pentru evaluarea stocurilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice cu distribuţie transfrontalieră în ape de interes internaţional, precum şi pentru dezvoltarea acvaculturii, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură sprijină şi încurajează activitatea instituţiilor de cercetare ştiinţifică în cadrul obligaţiilor derivate din acorduri sau convenţii internaţionale la care România este parte.”
În acest context tensionat în mod deliberat de președintele ANPA, înaintea începeri acțiunilor de marcare ultrasonică și eliberare, reprezentanții ANPA au ținut să desfășoare o inspecție a pescarilor cu privirea la documentele de autorizație deținute de către aceștia, cerând ca cele două exemplare de sturioni să mai fie reținute un timp.
După demararea acțiunii de inspecție, reprezentanții ANPA au refuzat să participe la operațiunea de marcare ultrasonică și eliberare a exemplarelor conform procedurilor cunoscute și aplicate de fiecare dată până acum, deși se aflau în zonă. Acest refuz precum și amenințările președintelui ANPA, Nicolae DIMULESCU, cu retragere autorizației pentru pescuit științific adresate reprezentanților institutului, care în opinia sa încalcă condițiile de autorizare pentru pescuit științific (fără să precizeze în mod explicit prevederea legală încălcată), nu fac altceva decât să blocheze unicul proiect științific românesc de masurători certe, științifice, a efectivele de sturioni, proiect derulat în beneficiul României, cu raportări periodice către UE, pentru împiedicarea instituirii procedurii de infringement împotriva țarii noastre.
Astfel, în îndeplinirea atribuțiilor conform normelor științifice internaționale și ale procedurilor INCDPM, cercetătorii științifici ai institutului au marcat cu marcile ultrasonice cu cod 14SH4 și respectiv 14SH5 cele doua exemplare de morun pe care ulterior le-au eliberat în Dunăre, imediat, doar în prezența Poliției de Frontieră și a Poliției Municipiului Fetești.
Din 2011 până în prezent au dispărut cca 60% din exemplarele de sturioni marcați ultrasonic de catre INCDPM, victime exclusive ale braconajului piscicol de pe Dunare, fenomen care a proliferat datorită neputinței sau neimplicării autorității centrale pentru pescuit și acvacultură în limitarea efectelor acestuia.
Dacă această proporție din sturionii marcați a dispărut ne punem întrbarea câte exemplare din cei nemarcați ultrasonic au căzut victime ale braconierilor? Din toate aceste cazuri poliția a reușit să soluționeze doar un număr infim, în principal doar în situațiile în care a fost solicitat sprijinul cercetătorilor științifici ai INCDPM.
Fenomenul de braconaj este cauzat de acțiunilor frauduloase de valorificare pe piața neagră a caviarului din sturionii sălbatici de pe Dunărea inferioară, precum și de capturile accidentale nepredate autorităților datorită lipsei oricărui sistem de compensare a acestor capturi. Aceste aspecte au fost prezentate și președintelui ANPA, în scris și verbal, dar acesta NU a făcut decât să nege existența braconajului, deși datele certe indică contrariul.
Mai mult, această tactică de negare a păgubit bugetul public european cu sume importante cheltuite de diverse ONG-uri pentru a ajunge la concluzia stupidă că, cităm: „Pescarul român nu braconează ci prinde sturioni fiindcă nu îi recunoaște”. Această concluzie aberantă a justificat printre altele cheltuirea banilor publici pentru realizarea unei așa zise campanii de conștientizare a pescarilor cu privire la identificarea speciilor de sturioni, campanie susținută și de ANPA. Cu alte cuvinte bani irosiți pe o fantezie promovată de unele ONG-uri și încurajată de diriguitorii ANPA. Așteptăm cu interes momentul în care instituții ale căror prerogative sunt să vegheze buna, corecta și eficienta cheltuire a banilor publici de la bugetul UE se vor autosesiza și pe această speță.
Situația populației de sturioni este de interes internațional, fapt dovedit și de nenumăratele adunări științifice ce tratează acest subiect. Simpozionul Internațional al Sturionilor (ISS8) este cea mai importantă dintre aceste adunări. Echipa INCDPM a fost anul acesta în Viena unde s-a desfășurat a 8-a ediție a simpozionului și au prezentat situația critică în care se află populația de sturioni din Dunărea Inferioară datorită braconajului și a atitudinii ANPA care blochează în mod sistematic, prin orice mijloc proiectele de monitorizare ampla și eficientă a acestor specii CITES amenințate cu dispariția.
Societatea românească trebuie să conștientizeze faptul că de-a lungul întregului studiu realizat de experții INCDPM și nu numai, braconajul și pescuitul irațional au fost identificate drept principale cauze a scăderii populațiilor din speciile de sturioni de pe Dunăre, specii protejată CITES.
Acest lucru trebuie stopat prin acțiuni concrete și colaborare eficientă între toate instituțiile abilitate și autoritățile statului, perpetuarea existenței acestor specii fiind pe deplin posibilă doar prin intervenții fără de întârziere.
Una dintre aceste măsuri este deja aplictă de INCDPM prin recuperarea cu compensare financiară a capturilor accidentale de sturioni marcați sau nemarcați ultrasonic, eliberarea de îndată a celor marcați și marcarea și eliberarea rapidă a exemplarelor nemarcate încă.
Este soluția unică prin aceea că vine în completarea prevederilor prohibitive impuse de legislația în vigoare, instituind o compensatie nu atât pentru cointeresarea pescarilor cât mai ales pentru evitarea de către aceștia a statutului de potențial braconier, pasibili de un dosar penal pentru braconaj piscicol.
Consideram, de asemenea, ca atâta vreme cât ANPA are cunoștință în mod nemijlocit din sursă autorizată (INCDPM) dar și ca împrejurare de notorietate publică faptul că există capturi accidentale de sturioni realizate de către pescarii autorizati ANPA pentru pescuit comercial și nu este capabilă să instituie nici o masură pentru a proteja aceste exemplare de sturioni, devine astfel complice la infracțiunea de braconaj piscicol și desconsideră întreaga categorie socială a pescarilor comerciali tratându-i ca pe niște potențiali infractori. Acest mod de operare a conducerii ANPA împiedică gasirea soluțiilor bune pentru fiecare pescar în parte și menține la un statut social inferior o întreagă categorie socială din comunitățile pescărești tradiționale.
Soluția de compensare a INCDPM bazată pe principiile conform cărora:
- „un sturion braconat nu foloseste conservari acestei speci si nici stoparii declinul numărului de exemplare din fiecare specie de sturion” și
- „nici un pescar nu merită să fie tratat ca un potențial braconier, deci ca un infractor”
vine in sprijinul deblocării acestei situatii scapate de sub control de catre presedintele ANPA.
Biroul de Comunicare INCDPM
