Dispute în Republica Moldova pe tema denumirii limbii oficiale a limbii de stat

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a avizat astăzi un proiect prin care articolul 13 din Constituţia ţării este modificat, astfel încât sintagma „limba moldovenească” să fie înlocuită cu „limba română”. Nu este clar însă dacă iniţiatorii proiectului vor reuşi să găsească majoritatea de două treimi dintre parlamentari necesară pentru modificarea Constituţiei. În avizul său de astăzi, Curtea Constituţională a invocat o hotărâre a sa mai veche, care datează din 5 decembrie 2013, prin care a stabilit că declaraţia de independenţă face corp comun cu textul Constituţiei şi prevederile acesteia care se referă la „limba română” prevalează asupra textului Constituţiei în care este menţionată sintagma „limba moldovenească”. Totodată, curtea a menţionat că indiferent dacă proiectul avizat astăzi va fi sau nu votat în parlament, hotărârea sa din decembrie 2013 rămâne în vigoare şi trebuie respectată de toate instituţiile publice. Problema denumirii oficiale a limbii de stat în Republica Moldova creează dispute în societate de mai bine de două decenii. În Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991, este statuată „limba română”. Totuşi, în Constituţia adoptată în 1994, în contextul unei majorităţi parlamentare filoruse, a fost stabilit că limba de stat este aşa-numita limbă moldovenească. Mai multe forţe politice optează în continuare pentru păstrarea acestui termen, inclusiv preşedintele Igor Dodon, care a declarat recent că va bloca modificarea Constituţiei în această privinţă şi nu va promulga modificarea denumirii limbii, chiar dacă va fi votată de parlament. Deocamdată, nu este clară situaţia în interiorul formaţiunii de guvernare, Partidul Democrat. Câţiva deputaţi ai acesteia au semnat proiectul de modificare a Constituţiei, în timp ce unii colegi de-ai lor optează pentru menţinerea „limbii moldoveneşti” în Constituţie./ovidiu/gioan

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (31 octombrie)