O politică fiscală direcţionată greşit şi o politică anticorupţie care îi protejează pe politicienii corupţi. Guvernul de stânga din Bucureşti provoacă proteste.
Primul ministru român, Mihai Tudose a reuşit să obţină ca atât angajaţii cât şi angajatorii să urce pe baricade, într-o neobişnuită unanimitate. Începând din ianuarie 2018, angajaţii vor trebui să preia plata contribuţiilor sociale. Aşa prevede o hotărâre pe care a adoptat-o guvernul miercuri printr-o procedură de urgenţă. Până în acest moment partenerii sociali împărţeau taxele (39 procente din suma salariului).
Este surprinzător cum tocmai cei mai favorizaţi, deci angajatorii, resping la fel de vehement schimbarea sistemului. Pe de o parte se tem de dezordinea administrativă rezultată în urma schimbării. Pe de alta se aşteaptă la revendicări exagerate din partea angajaţilor pe care îi aşteaptă o evidentă scădere a venitului net. Din motive similare au manifestat o lipsă de înţelegere şi investitorii străini din ţara aproape cea mai săracă din UE.
Rămâne neclar care ar fi obiectivele de fapt ale reformei. Unul dintre argumente, potrivit căruia angajaţii vizaţi vor urmări de acum înainte mai atent modul în care statul va administra taxele sociale, este doar puţin convingător. Unii cred că guvernul se află în încurcătură din cauza cadourilor electorale. Din ianuarie funcţionarii de stat se vor bucura de o majorare salarială de 25 procente. Însă hotărârea de urgenţă va avea drept rezultat că datorită creşterii marcante a contribuţiilor sociale, aşa-zisul cadou salarial aproape se va risipi. Nu este deci de mirare că funcţionarii se simt înşelaţi.
Între timp reforma justiţiei este rezultatul unui calcul evident. Coaliţia formată din PSD-ul populist de stânga şi partidul-fragment liberal ALDE insistă să taie aripile Procuraturii şi ale bătăioasei DNA, acuzându-i pe luptătorii eficienţi împotriva corupţiei de o vânătoare de vrăjitoare. Atât Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, cât şi Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele ALDE şi al Senatului, se află în vizorul reprezentanţilor legii. Astfel se formează impresia unei pseudoreforme al cărei adevărat obiectiv este protejarea elitei corupte.
Dacă duminica trecută au demonstrat în numeroase oraşe din România zeci de mii de oameni împotriva schimbărilor din justiţie, în acest sfârşit de săptămână sunt de aşteptat alte manifestaţii. În cursul săptămânii au avut loc şi alte mişcări împotriva reformei taxelor. În pofida unor condiţii de ploaie şi vânt cetăţeni furioşi s-au îndreptat spre Piaţa Victoriei în faţa clădirii guvernului. Spre a-şi manifesta aversiunea faţă de clasa politică, au adus cu ei suluri de hârtie igienică pe care le-au folosit drept rachete.
Se pare că se conturează un nou val de proteste. La manifestările cele mai mari care au avut loc după căderea dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu, la începutul anului zeci de mii de cetăţeni au ieşit în stradă înarmaţi cu vuvuzele, manifestând împotriva unei atenuări a legislaţiei privind lupta anticorupţie. După mai multe săptămâni de proteste guvernul a retras o ordonanţă de urgenţă care ar fi îngreunat urmărirea penală în cazul abuzului în serviciu. Cu toate acestea conducerea de la Bucureşti urmăreşte evident acelaşi obiectiv, s-au schimbat doar instrumentele legislative.
Cu excepţia substanţei modificărilor legislative: implicarea celor afectaţi pare să nu reprezinte o prioritate pentru cei de la putere. „Platforma România 100”, organizaţie extraparlamentară, reproşează guvernului că ignoră pur şi simplu poziţiile procurorilor, judecătorilor şi ale altor organe de justiţie. În tabăra guvernamentală acest lucru nu constituie un motiv pentru autocritică. În schimb sunt actuale teoriile conspiraţioniste. La fel ca şi la începutul anului, exponenţii PSD sugerează că întreprinderile multinaţionale aţâţă mânia populară.
(Autor: Marco Kauffmann Bossart)
https://www.nzz.ch/international/wie-sich-rumaenien-wutbuerger-schafft-ld.1327431
Traducerea: Imola Stănescu/istanesc/abuzoian
NEUE ZÜRCHER ZEITUNG (Elveţia), 11 noiembrie 2017
