Revista presei internaţionale – 11 noiembrie 2017

Donald Trump şi Vladimir Putin susţin planurile de pace în Siria, iar Rusia şi SUA vor depune eforturi pentru înfrângerea definitivă a ISIS, pentru reducerea intensităţii conflictului din Siria şi pentru organizarea în această ţară a unor alegeri supervizate de ONU, potrivit declaraţiilor făcute de un oficial american pe marginea scurtei întâlniri dintre preşedintele rus şi cel american în marja summitului Asia-Pacific, scrie Bloomberg. Agenţia notează că Vladimir Putin şi-ar fi dorit o întâlnire formală cu liderul american, dar că acesta s-ar fi eschivat. De altfel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a pus eşuarea unei întâlniri oficiale între cei doi pe seama „inflexibilităţii serviciului de protocol al preşedintelui american”, scrie Nezavisimaia Gazeta. La rândul ei, Casa Albă a explicat, potrivit Chicago Tribune, că o astfel de întâlnire nu a fost posibilă din cauză că SUA şi Rusia nu reuşesc să înregistreze progrese semnificative pe tema unor probleme precum cele legate de Siria şi Ucraina. Totuşi chiar şi această scurtă discuţie de câteva minute a generat un val de comentarii în presa internaţională, preşedintele Trump fiind criticat, potrivit Washington Post, după ce a declarat că îl crede pe Putin sincer atunci când spune că Rusia nu s-a amestecat în alegerile din SUA. Ziarul american preia opiniile a doi foşti şefi ai CIA care spun că preşedintele american este „jucat pe degete” de Putin în privinţa amestecului Rusiei în alegerile americane şi că, în general, „este foarte sensibil la liderii străini care îi gâdilă ego-ul”. Afirmaţiile celor doi foşti şefi ai CIA au fost respinse însă imediat de echipa lui Trump. „Acestea sunt cele mai ridicole afirmaţii. Preşedinte Trump nu este jucat de nimeni pe degete”, a susţinut la CNN Secretarul Trezoreriei. De altfel, însuşi preşedintele Trump a avut grijă duminică să clarifice că el are încredere în serviciile americane de securitate care au ajuns de mai mult timp la concluzia implicării Rusiei în alegerile americane, dar că nu e interesat de o discuţie în contradictoriu cu Putin pentru că doreşte să atragă Rusia de partea sa în rezolvarea unor probleme ale lumii, cum ar fi crizele din Coreea de Nord, Siria şi Ucraina, scrie Huffington Post.
Între timp, în regiunea nord-coreeană, Statele Unite şi Coreea de Sud au început ample exerciţii militare care vor dura până marţi, în semn de avertisment clar la adresa Coreei de Nord, scrie Chicago Tribune. Le Soir vorbeşte despre o demonstraţie inedită de forţă, în care americanii folosesc pentru prima dată în ultimii zece ani şi trei portavioane. Liderul nord-coreean nu se lasă mai prejos şi reclamă că turneul preşedintelui american în Asia de săptămâna trecută este o pregătire a Statelor Unite pentru un conflict. „Instigatorul la război vrea o confruntare” susţine Kim Jong Un, citat de Express.co.uk. În plus, într-un ultim schimb de insulte, Donald Trump l-a etichetat pe Kim Jong Un drept „scund şi gras”, observă Evening Standard, detaliind: răspunzând unei declaraţii a ministrului de externe nord-coreean care l-a numit pe Trump „boşorog”, preşedintele american a scris imediat pe twitter: „de ce mă insultă numindu-mă bătrân, când eu NICIODATĂ nu l-aş numi pe el ‘scund şi gras’?”.
Ingerinţa Rusiei este luată în vizor şi în Europa. „Mai multe state UE se simt ameninţate de propaganda falsă”, titrează Wiener Zeitung. Miniştrii de externe din Polonia, Suedia, Lituania, Croaţia, Cehia, Letonia, România şi Marea Britanie au transmis o scrisoare prin care solicită folosirea mai multor instrumente europene în lupta împotriva campaniilor de propagandă şi dezinformare din partea unor ţări ca Rusia. Potrivit ziarului austriac, în scrisoare se atrage atenţia asupra încercărilor unor „actori externi” de a induce neîncredere şi nemulţumire faţă de ordinea socială democratică şi de a slăbi unitatea UE. Subiectul ar urma să fie discutat luni, la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri a miniştrilor de externe ai UE, la care ar trebui să se ia în calcul o consolidare a capacităţilor de apărare în Europa, mai scrie Wiener Zeitung. El Pais atrage atenţia asupra ingerinţei Rusiei în evenimentele din Catalonia, explicând că „aparatul de propagandă al Moscovei pune în circulație știri false pentru a încerca să destabilizeze democrația și pentru a învenina conviețuirea”. Fiind conştient că „neutralizarea minciunilor care infestează rețelele digitale cere un efort economic”, cotidianul spaniol avertizează că „a rămâne inerți în fața propagandei rusești care se străduiește să prezinte o Europă în declin, poate aduce consecințe ireparabile”.
„Majoritatea tăcută din Catalonia trebuie să-şi transforme vocea în vot” a pledat duminică, potrivit El Mundo, premierul spaniol, Mariano Rajoy. Aflat pentru prima dată la Barcelona de la izbucnirea crizei din Catalonia, Rajoy a cerut înfrângerea la viitoarele alegeri a mişcărilor pro-independenţă pentru ca regiunea să revină la normalitate, remarcă şi New York Times
Între timp, după o săptămână văzută de Diario de Noticias drept „infernală” pentru Theresa May, nevoită să rezolve demisia a doi miniştri britanici, „ameninţarea unui haos politic la Londra îngrijorează Bruxelles-ul”, potrivit Courrier International. Publicaţia franceză comentează că aflată în dificultate în negocierile nesfârșite legate de Brexit și subminată de alegerile catastrofale ale Partidului Conservator, poziţia Theresei May pare slăbită din toate părțile. În plus, după cum observă Le Monde, negociatorul-șef al Uniunii Europene acordă Londrei două săptămâni pentru a preciza prețul divorțului de UE, dacă doreşte ca negocierile să meargă înainte. Duminică, într-un interviu pentru Journal de Dimanche, Barnier a avertizat că deşi eşuarea negocierilor nu se numără printre opţituni, „trebuie să fim pregătiţi pentru situaţia neajungerii la un acord”. El Pais citează chiar un document intern al Comisiei Europene, potrivit căruia Bruxelles-ul pregăteşte un Plan B pentru situaţia în care lucrurile s-ar precipita spre cel mai rău scenariu: un Brexit subit, adică fără lipsa unui acord care să proiecteze relaţiile viitoare dintre UE şi Marea Britanie.

Carolina Ciulu, RADOR (12 noiembrie)