La un summit dedicat, în premieră în ultimii 20 de ani, problemelor sociale, liderii UE au lansat, la Göteborg, Suedia, planuri privind viitorul Europei aflate sub presiunea populismului în ascensiune, informează EUObserver. Într-un document intitulat ‘Pilonul European al Drepturilor Sociale’, oficialii au convenit asupra a 20 de principii unitare de politici sociale, adaugă publicaţia de la Bruxelles. Într-o nouă încercare de a forma un guvern, cancelarul german Angela Merkel s-a străduit din răsputeri să evite o etapă de instabilitate în ţara sa şi în Europa, dar şi un apus al carierei sale politice, opinează Le Monde. Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a avertizat partidele politice implicate în negocieri să nu se lase atrase în dezbateri panicarde despre noi alegeri, notează Europe Online Magazine. Într-un interviu pentru Die Welt, Steinmeier a îndemnat formaţiunile politice să elimine divergenţele, mai ales pe cele care au constituit mărul discordiei, privind migraţia şi protecţia mediului. La Vatican, Papa Francisc a dedicat o slujbă şi a stat la masă cu oameni nevoiaşi, cu ocazia primei celebrări a Zilei mondiale dedicate săracilor, instituită chiar de el, anunţă Il Giornale. Suveranul Pontif a afirmat că „paşaportul spre Paradis” constă, între altele, şi în a întinde mâna către cei aflaţi în nevoie şi a făcut apel la solidaritate cu toţi cei loviţi de soartă, adaugă ziarul italian.
Premierul libanez demisionar, Saad Hariri, a avut la Paris o serie de întâlniri la nivel înalt legate de criza politică din ţara sa, a anunţat postul tv libanez Future Television, afiliat partidului său. În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron i-a amintit fostului premier, care se va întoarce la Beirut miercuri, că Parisul a contribuit mereu la stabilitatea regiunii, notează Stars and Stripes. Hariri foloseşte vizita la Paris ca să obţină sprijin pentru stabilitatea Libanului, opinează Deutsche Press Agentur. Deşi criza este, pentru moment, domolită, graţie intervenţiei preşedintelui Macron, ea este departe de a fi soluţionată, comentează Le Monde. În timp ce Hariri a plecat la Paris, Iranul şi Arabia Saudită şi-au transferat rivalitatea în Liban, titrează The Economist, care crede că neaşteptata criză de la Beirut apare exact când ţara începuse să se redreseze, după anii de paralizie, şi când urma să le ceară donatorilor internaţionali un ajutor de 10 -12 miliarde de dolari pentru repararea infrastructurii distruse a ţării şi pentru a face faţă poverii a 1,5 milioane de refugiaţi sirieni.
În Antalya, şefii diplomaţiilor rusă, iraniană şi turcă s-au reunit pentru a pregăti summit-ul trilateral consacrat găsirii unei soluţii politice în Siria, care va avea loc, miercuri, la Soci, anunţă Hurriyet. Miniştrii de externe ai Rusiei, Iranului şi Turciei, Serghei Lavrov, Javad Zarif şi Mevlüt Çavuşoğlu, s-au înţeles asupra tututor problemelor-cheie, asigură Tass. Tot în ajunul summit-ului de la Soci va avea loc o întrunire a şefilor de Stat Major General din Rusia, Turcia şi Iran, în timpul căreia vor fi discutate detalii legate de activitatea zonelor de dezescaladare din Siria şi de crearea unei a cincea zone, precizează Anadolu.
Preşedintele statului Zimbabwe, Robert Mugabe, a acceptat să renunţe la funcţie, după 37 de ani în care a condus ţara africană, au relatat surse ale televiziunii de stat ZBC, citate de Time. Emmerson Mnangagwa, noul lider al partidului
Zanu-PF, fost şef de servicii secrete, poreclit „Crocodilul”, pentru ferocitatea reprimării, în anii 1980, a mişcărilor sociale, este un posibil candidat la preluarea conducerii ţării, notează Courrier International. Societatea civilă din Zimbabwe doreşte, în mod vizibil, să dea pagina şi să privească spre viitor, crede La Libre Belgique. O Globo aminteşte că, începând cu anii ’60, pe continentul african au avut loc aproximativ 80 de revoluţii, lovituri de stat sau alte schimbări de putere violente, care au dus la tulburarea ordinii constituţionale şi a normalităţii civile, adesea culminând cu dictaturi de lungă durată, ca în Zimbabwe. Următorul guvern al ţării, oricare ar fi el, opinează O Globo, va trebui să se angajeze să stopeze corupţia generalizată şi să întreprindă reforme pentru modernizarea economiei.
Cristina Zaharia, RADOR
