Realizator: Gaudeamus, Târgul de carte, începe astazi, iar Comisia Europeană are statut de invitat de onoare. În felul acesta, manifestarea marchează aniversarea a 10 ani de la intrarea României în UE, a 30 de ani de la lansarea programului Erasmus şi a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma care a pus bazele construcţiei europene. Există însă şi alte semnificaţii posibile ale prezenţei Comisiei Europene la Gaudeamus şi ni le descifraeză Matei Vişniec.
Matei Vişniec: Standul Comisiei Europene în inima acestui salon de carte ne aminteşte în primul rand că una din dimensiunile esenţiale ale identităţii europene este cultura. Dacă vrem să definim Europa o putem face, fără să greşim, în felul următor: este locul unde s-a născut cartea ca recipient universal de purtător de idei şi de cultură, de memorie şi de spirit critic. Europa modernă s-a născut la jumatatea secolului al XV-lea şi pe certificatul ei de naştere scrie: „Gutenberg, invenţia tiparului, industria cărţii”. Europa modernă, şi cu ea un nou spirit de libertate, s-au născut prin circulaţia acestui obiect special pe care-l numim carte, din momentul în care el a devenit accesibil tuturor. Europa imprimeriilor, a editorilor, a librarilor, a bibliotecilor publice şi a scriitorilor, bineînţeles, este matricea civilizaţiei actuale universale. Ne putem aminti, cu ocazia acestei prezenţe a Comisiei Europene la Gaudeamus, şi de faptul că Europa a fost primul furnizor de cărţi şi de idei pe întreaga planetă. Sigur, această poziţie culturală dominantă nu i-a împiedicat pe europeni să se sfâşie între ei şi să încerce o sinucidere generală în anii Primului Război Mondial şi în anii celui de al Doilea Război Mondial. Şi tot în această Europă culturală au apărut două ideologii cu consecinţe catastrofale: nazismul şi comunismul. Cu atât mai mult însă, construcţia europeană apare ca o imensă realizare colectivă a popoarelor Europei. Este un proiect unic, singurul de fapt capabil să asigure pacea şi prosperitatea într-un mozaic de limbi, de tradiţii, de identităţi fragmentate şi de interese restrânse. Comisia Europeană ne aminteşte, prin Programul Erasmus, că acest edificiu, UE, nu poate fi cimentat decât prin educaţie, prin difuzarea unor valori comune.
Standul Comisiei Europene la Gaudeamus îmi evocă însă şi faptul că scriitorii şi filozofii Europei au forjat ceea ce numim conştiinţa europeană. Europa a fost un proiect umanist înainte de a deveni unul politic şi instituţional. Ori, acest edificiu de idei a fost hrănit de oameni precum Voltaire, Victor Hugo, Thomas Mann, Stephan Zweig. Scriitorii Europei au fost în marea lor majoritate, pe parcursul ultimelor două secole, promotorii spiritului critic şi al idealului de democraţie. Literatura subversivă, literatura disidenţei, literatura exilurilor, sunt tot atâtea pagini ale unei lungi bătălii împotriva autoritarismelor, totalitarismelor, dogmatismelor şi a altor forme de spălare pe creier. Scriitorii şi artiştii, în general, au fost întotdeauna perturbatori profesionişti de monotonie, de banalitate, de normalitate insipidă, de ordine aparent imuabilă, de idei preconcepute, de frica ancestrală. De altfel, la acest târg de carte scriitorii sunt principalele vedete şi am constatat în fiecare an că există încă un interes foarte mare în România, a publicului, faţă de figura scriitorului. Într-un fel, scriitorul, artistul, este încă o expresie a autorităţii morale, în timp ce mulţi oameni politici, din păcate, şi-au pierdut această dimensiune.
Târgul Gaudeamus reprezintă, cel puţin pentru mine, şi un fel de templu al imaginaţiei şi este foarte bine să avem un simbol al Europei în centrul acestui salon al imaginaţiei, pentru că astăzi construcţia europeană este în pericol şi avem nevoie de imaginaţie pentru a relansa edificiul. Construcţia europeană şi edificarea democraţiei pe continentul european sunt procese complexe şi complicate, mai ales datorită faptului că în timp ce unii construiesc, alţii deconstruiesc, conştient sau nu. Există atât în Europa Occidentală, cât şi în cea Răsăriteană indivizi şi grupuri de oameni care s-au specializat de fapt în vidarea de sens a democraţiei şi a instituţiilor europene. Corupţia, de exemplu, este un virus teribil care secătuieşte dmeocraţia de majoritatea calităţilor sale, o transformă treptat într-o cochilie vidă care sună a gol. Personal cred că împotriva acestui virus care nu este anonim, ci încarnat de fiinţe vii, scriitorii şi artiştii au datoria de a reacţiona şi de a denunţa. Comisia Europeană mai este, poate ar trebui să o reamintim, un organism executiv mandatat să apere şi să promoveze o serie de valori comune: democraţie, stat de drept, liberă circulaţie, laicitate în spaţiul public, independenţa justiţiei. Este foarte important ca aceste valori să fie reamintite într-un cadru dedicat educaţiei. Inima Europei este una plurală şi uneori itinerantă, uneori bate mai puternic la Paris, alteori la Bruxelles, alteori la Berlin. În aceste zile am impresia că ea bate la Bucureşti.
Realizator: Matei Vişniec, mulţumesc! Colegul nostru Matei Vişniec este preşedintele de onoare al Târgului Gaudeamus, ediţia 2017./lazard/fcostea
RADIO FRANCE INTERNATIONALE – 22 noiembrie
