Tratativele purtate în vederea formării unei mari coaliţii de guvernare în Germania, pentru moment s-au împotmolit. Partidul Democrat Liberal (FDP) a întrerupt discuţiile privind formarea noului guvern. Preşedintele ţării, Frank Walter Steinmeier a îndemnat partidele să continue dialogul. Dacă acest lucru nu se va realiza sau părţile nu vor ajunge la un consens, preşedintele poate convoca alegeri anticipate.
În cursul dezbaterilor, cele mai mari probleme s-au ivit în ceea ce privește politica privind protecţia mediului şi pe tema crizei refugiaţilor. Partidul Verzilor (ecologist) a solicitat închiderea totală a centralelor termice bazate pe cărbuni şi un progres mai mare în limitarea maşinilor cu motoare cu ardere internă, însă Uniunea Creştin Socială (CSU) şi Partidul Democrat Liberal (FDP) nu au fost de acord cu măsuri radicale din cel de-al doilea domeniu. În ceea ce priveşte problema refugiaţilor, verzii doresc ca nu numai aparţinătorii persoanelor care au primit deja drept de şedere în Germania să fie primiţi (acest lucru este acceptat şi de către CSU şi FDP), dar şi aparţinătorii acelor persoane, în cazul cărora încă nu s-a luat o decizie dacă pot rămâne sau nu în ţară. Verzii în schimb au fost dispuşi să facă concesii şi au acceptat ca şi alte ţări să fie declarate sigure (ceea ce înseamnă că din acele ţări nu pot fi primiţi refugiaţi). FDP însă dorea măsuri şi mai restrictive. Unii comentatori ai publicaţiei Süddeutsche Zeitung au concluzionat că FDP de fapt nu a dorit ca verzii să intre în coaliţie, şi a forţat eşecul tratativelor.
Oricum am explica impasul negocierilor, cert este faptul că blocarea tratativelor a fost posibilă din cauza scăderii semnificative a sprijinului popular faţă de cele două partide tradiţionale CSU şi Partidul Social Democrat (SPD). Acest lucru a făcut posibil ca un partid mai mic – FPD – să poată înclina balanţa într-o direcție sau alta. Din punct de vedere politic, situaţia cancelarului Angela Merkel este similară celei în care s-a aflat Gerhard Schröder, fost cancelar în 2005. Acesta, în timpul celui de al doilea mandat al său a întrodus reforme dure în economia germană – programul sau purta denumirea de Agenda 2010. Măsurile dureroase, dar adecvate ale lui Schröder şi-au atins ţinta economică: şomajul a scăzut, economia s-a consolidat, în schimb social-democraţii au pierdut 2,3 milioane de voturi şi nu au mai putut menţine puterea. În urmă cu doi ani, Angela Merkel în problema refugiaţilor a introdus o decizie foarte cinstită, ceea ce a făcut din Germania nava amiral a umanismului european. Numai că şi aceste măsuri s-au dovedit a fi nepopulare şi acum există posibilitatea ca Angela Merkel şi alianţa CDU-CSU să piardă guvernarea, deşi au o majoritate relativă în parlament.
Ceea ce s-a întâmplat poate să destabilizeze şi să creeze incertitudine în Germania şi în mod indirect în toată Europa. Cu toate acestea, Angela Merkel a dat un exemplu de politician responsabil, care își asumă şi deciziile nepopulare, dar nu abdică de la principiile şi valorile europenismului.
Autor: Székely Ervin, RADOR
