Criza politică de la Berlin, generată de eşecul formării unei largi coaliţii de guvernare, reţine în continuare atenţia presei internaţionale. „Va exista o coaliție cu SPD?” se întreabă publicaţia franceză Le Point şi arată că liderul CSU, aliatul bavarez al partidului CDU al Angelei Merkel, opinează că „O coaliție reînnoită între conservatorii cancelarului și social-democrații din SPD este cea mai bună opțiune pentru Germania”. Cancelarul Angela Merkel, citat de La Libre Belgique, „a oficializat voinţa taberei sale conservatoare de a discuta serios cu social-democraţii pentru a forma un guvern în Germania, argumentând prin aşteptările foarte mari în Europa faţă de ţară”. Angela Merkel trebuie să se întâlnească joi pentru prima dată cu preşedintele partidului social-democrat, Martin Schulz, în biroul şefului statului german, Frank-Walter Steinmeier, care joacă rolul de mediator. „Dl Schulz a refuzat multă vreme orice refacere a alianţei partidului său cu conservatorii din cadrul precedentului guvern”, mai scrie La Libre Belgique. Potrivit unui sondaj publicat de cotidianul Bild, 52% dintre germani sunt de acum pentru această formulă. De la criza politică din Germania, presa internaţională îşi mută atenţia spre tensiunile de ordin strategic devenite tot mai evidente pe axa NATO-Turcia. Autorităţile de la Ankara acuză Alianţa nord-atlantică de o lipsă de sensibilitate faţă de temerile Turciei legate de contextul regional de securitate. Sub titlul „Întrebările cărora trebuie să le răspundă NATO”, publicaţia turcă Sabah publică un editorial în care se arată că tentativa de lovitură de stat din Turcia din 2016 şi cel mai recent scandal apărut la exerciţiile militare din Norvegia „au zguduit la întreg nivelul Turciei modul în care este privită alianţa”. „NATO nu a putut explica într-un mod convingător opiniei publice din Turcia în ce măsură avea cunoştinţă sau a luat parte la organizarea tentativei de lovitură de stat din 15 iulie”. Sabah reia o întrebare tot mai des vehiculată în anumite cercuri de la Ankara, dacă planurile privind o intervenţie militară a NATO în cazul unui pericol iminent în Turcia „ar putea camufla un plan de invadare?”. NATO înseamnă încă sens şi valoare pentru Turcia în cadrul politicii de securitate comună, subliniază în final editorialistul. Dacă Turcia poate spera încă la o susţinere NATO, Republica Moldova „are şanse aproape zero” de a se integra în Uniunea Europeană, după cum crede preşedintele Igor Dodon, în urma summitului Parteneriatului Estic. Citat de portalul Timpul.md, preşedintele Dodon a opinat că „Moldova se află în cel mai jos sertar al preocupărilor Europei”. Replica a venit imediat din partea premierului Pavel Filip, care consideră că – cităm – „Domnul Dodon se află în ultima perioadă mai mult în deplasări în Rusia și este posibil ca de acolo Summit-ul Parteneriatului Estic să se fi văzut total diferit. Sau poate tocmai succesul acestui eveniment l-a făcut să se simtă obligat să facă declarații manipulatoare, pentru a-i reduce impactul pozitiv”, scrie Unimedia.info din Republica Moldova. În timp ce presa de la est de Prut rămâne să dezbată dacă Republica Moldova are sau nu motive să îşi rămas bun de la Uniunea Europeană, ziarul grecesc To Vima anunţă în mod răspicat că „Băncile greceşti îşi iau adio de la Noua Europă”. „Banca Centrală Europeană nu a privit niciodată cu ochi buni extinderea grupurilor bancare greceşti în Noua Europă, după cum obişnuiesc să numească bancherii regiunea mai largă a Balcanilor şi a ţărilor din fostul bloc răsăritean”. Una dintre condiţiile recapitalizării cu fonduri de la stat a fost închiderea filialelor din străinătate a băncilor greceşti. Astfel, „National Bank of Greece şi Piraeus Bank îşi vor vinde toate activele din străinătate iar Alpha Bank şi Eurobank vor mai păstra fiecare câte trei filiale”, mai scrie To Vima. Presa internaţională reţine şi aspecte legate de vizita pe care o face Papa Francisc în Myanmar, stat cu rădăcini budiste, acuzat de acte de brutalitate împotriva minorităţii musulmane rohingya. „Vizita – extrem de sensibilă şi încărcată de vibraţie din perspectiva modului în care Papa va trata subiectul dramei minorităţii rohingya – ar putea fi cea mai dificilă din pontificatul său”, opinează The Guardian. Papa are nevoie de un echilibru diplomatic fiindcă „Numai menţionarea cuvântului rohingya stârneşte o furtună în ţara majoritar budistă, unde militarii şi administraţia preferă să îi numească ‘bengali’, ceea ce sugerează că sunt imigranţi”, mai scrie The Guardian. Iar The New York Times comentează că „Papa este atent la egourile şi agendele printre care trebuie să navigheze pentru a nu face un pas greşit care să îi pună în pericol pe cei 700.000 de catolici din Myanmar”.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
