RETROSPECTIVĂ: Evenimentele anului 2017 în România

• 3 ianuarie – Noul Guvern, propus de PSD-ALDE, are în componență 24 de miniștri, dintre care doi dețin și funcția de vicepremier, și doi miniștri delegați, a anunţat preşedintele PSD Liviu Dragnea. În Guvernul propus de majoritatea parlamentară, opt funcții de ministru sunt deținute de femei.

Miniștrii propuși de PSD:

* Ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și al Fondurilor Europene — Sevil Shhaideh, viceprim-ministru

* Ministrul Economiei — Alexandru Petrescu

* Ministrul pentru Românii de Pretutindeni — Andreea Păstârnac

* Ministrul delegat pentru Fonduri Europene — Mihaela Virginia Toader

* Ministrul delegat pentru Afaceri Europene — Ana Birchall

* Ministrul Afacerilor Interne — Carmen Daniela Dan

* Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale — Petre Daea

* Ministrul Apărării Naționale — Gabriel Leș

* Ministrul Culturii și Identității Naționale — Ionuț Vulpescu

* Ministrul Educației Naționale — Pavel Năstase

* Ministrul Cercetării și Inovării — Șerban Constantin Valeca

* Ministrul Finanțelor Publice — Viorel Ștefan

* Ministrul Justiției — Florin Iordache

* Ministrul Apelor și Pădurilor — Adriana Petcu

* Ministrul Muncii și Justiției Sociale — Lia Olguța Vasilescu

* Ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale — Augustin Jianu

* Ministrul Sănătății — Florian Bodog

* Ministrul Tineretului și Sportului — Marius Alexandru Dunca

* Ministrul Transporturilor — Răzvan Alexandru Cuc

* Ministrul Consultării Publice și Dialogului Social — Gabriel Petrea

* Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat — Florin Nicolae Jianu

* Ministrul Turismului — Mircea Titus Dobre

Miniștrii propuși de ALDE au fost anunţaţi de copreşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu:

* Ministrul Mediului — Daniel Constantin, viceprim-ministru

* Ministrul Afacerilor Externe — Teodor Meleșcanu

* Ministrul Energiei — Toma Petcu

* Ministrul pentru Relația cu Parlamentul — Grațiela Gavrilescu

• 3 ianuarie – Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul pentru retragerea cetățeniei acordate fostului preşedinte al României, Traian Băsescu

– Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat că a aflat din presă despre faptul că i s-a retras cetăţenia moldovenească, susţinând că această hotărâre arată că preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, îi este teamă de el

• 4 ianuarie – Parlamentul a acordat votul de învestitură pentru Guvernul condus de premierul Sorin Grindeanu. Pentru învestirea Guvernului Grindeanu au fost exprimate 295 voturi, iar împotrivă – 133 voturi. La ședința comună au fost prezenți 433 de senatori și deputați din numărul total de 463 și au fost în total 429 de voturi exprimate, din care un vot a fost anulat.

– În prealabil, miniştri propuşi în Cabinetul Grindeanu au fost audiaţi în comisiile de specialitate din Parlament, primind aviz pozitiv.

– Premierul desemnat, Sorin Grindeanu, a declarat, în plenul Parlamentului, că îşi propune ca ţintă o Românie normală, în care anormalitatea să fie o excepţie, nu o regulă. El a pledat pentru o legislaţie nouă în ceea ce priveşte atribuirea proiectelor de interes strategic şi a susţinut că doreşte să aibă o relaţie civilizată şi un dialog constructiv cu formaţiunile politice de Opoziţie, deoarece „răfuielile politice” care au avut loc în România în ultimii zece ani au afectat grav funcţionarea unor instituţii.

– Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că pentru orice lider politic este important să obţină victoria în alegeri, dar a adăugat că a învăţat că mai important decât aceasta este modul cum este gestionată, de aceea în Parlament se votează învestirea unui nou Guvern şi nu suspendarea preşedintelui. El a adăugat că, prin vocea sa, alianţa PSD-ALDE transmite ‘hotărârea de neclintit’ că aplicarea programului de guvernare se va face în totalitate şi nu 20%, 50% sau 65%.

– Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a anunţat că liberalii nu votează Executivul condus de Sorin Grindeanu, susţinând că echipa propusă „este o palmă dată poporului român” şi că nu va fi un guvern al românilor, ci al lui Liviu Dragnea.

– Uniunea Salvaţi România va vota împotriva învestirii Guvernului pe motiv că programul economic este unul „falimentar”, iar ceea ce se propune este o „repesedizare a României”, a declarat, la şedinţa Parlamentului, Nicuşor Dan, preşedintele USR.

– Partidul Mişcarea Populară nu votează Guvernul deoarece nu are personalitate, expertiză, va împinge România înapoi, iar programul propus este „un exerciţiu de imagine populist”, a declarat preşedinte executiv al PMP Valeriu Steriu.

– Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că parlamentarii formaţiunii pe care o conduce au decis în unanimitate să voteze, în cadrul plenului reunit, programul de guvernare al PSD şi cabinetul condus de Sorin Grindeanu.

– Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale de la Camera Deputaţilor va vota pentru învestirea Guvernului Grindeanu, a anunţat liderul acestui grup, Varujan Pambuccian.

– În aceeaşi seară membrii cabinetului Grindeanu au depus jurământul la Palatul Cotroceni

• 4 ianuarie – Premierul Dacian Cioloş a făcut un bilanţ al activităţii Cabinetului său, precizând că a fost „o formulă excepţională”, care a beneficiat „de o susţinere politică relativ volatilă în Parlament, ceea a îngreunat luarea unor decizii”. El a spus că rostul Guvernului pe care l-a condus a fost în primul rând acela de a pune „seminţe de reformă şi de schimbări în societate”, exprimându-şi încrederea că aceste seminţe vor da roade.

• 4 ianuarie – Parchetul General informează că la Secţia de urmărire penală şi criminalistică a fost înregistrat un dosar penal care s-a constituit ca urmare a informaţiilor făcute publice prin materialul difuzat pe postul România TV şi în care este redat un dialog între fostul preşedinte Traian Băsescu şi o altă persoană privind cauze judiciare. Potrivit Biroului de presă al Parchetului General, procurorii s-au sesizat din oficiu în acest caz.

– Judecătoarea Camelia Bogdan a declarat că afirmaţiile din înregistrările prezentate de fostul deputat Sebastian Ghiţă sunt ‘un atac împotriva statului de drept în esenţă’ şi că a formulat o cerere de apărare a reputaţiei, rezervându-şi, de asemenea, dreptul de a acţiona în justiţie.

• 5 ianuarie – Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a decis modificarea Codului fiscal pentru scutirea pensionarilor de la plata contribuției asigurărilor sociale de sănătate și neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei. Proiectul a fost adoptat cu 207 voturi „pentru” și 29 „împotrivă”.

Potrivit articolelor adoptate, venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei. De asemenea, CASS va fi suportată din bugetul de stat.

• 5 ianuarie – Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în vacanţa parlamentară. Proiectul a fost adoptat cu 150 de voturi „pentru” şi 83 „împotrivă”

• 5 ianuarie – Avocatul Poporului a sesizat direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în situație de incompatibilitate.

– Președintele Klaus Iohannis este indignat de acțiunea Avocatului Poporului la Curtea Constituțională cu privire la Legea 90/2001, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui, Mădălina Dobrovolschi.

– Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că nu intenţionează să fie premier, referindu-se astfel la demersul Avocatului Poporului

• 5 ianuarie – Fostul premier Dacian Cioloş a anunţat la Parlament că va crea o asociaţie, alături de foştii colaboratori – Vlad Voiculescu, Dragos Pîslaru şi Dragoş Tudorache- pornind de la Platforma România 100. „Intenţionez să punem bazele unei asociaţii active. Va fi o asociaţie care va promova valorile Platformei România 100. Am nevoie de o analiză pentru a vedea cum pot eu, ca persoană, să fiu activ în viaţa publică. Le voi propune PNL şi USR să colaboreze cu această organizaţie. Platforma România 100 a fost susţinută în campanie de cele două partide. Când oamenii aud de politică se gândesc la corupţie şi la interese de grup. Asociaţia nu se va transforma într-un partid”, a spus Dacian Cioloş

• 5 ianuarie – Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiță. Decizia nu este definitivă, însă este executorie.

Instanța supremă a admis o cerere a DNA de înlocuire a măsurii controlului judiciar pe cauțiune cu măsura arestării preventive. Solicitarea a intervenit după ce fostul deputat a încălcat termenii controlului judiciar în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de foști șefi din Poliție și Parchete.

• 6 ianuarie – Guvernul a aprobat majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 1.450 lei lunar, începând cu data de 1 februarie, pentru un program complet de lucru de 166 de ore în medie pe lună, reprezentând 8,735 lei/oră.

• 6 ianuarie – Președintele Klaus Iohannis a afirmat că o lege a amnistiei și grațierii ar fi o catastrofă pentru democrația românească, arătând că se va opune în cazul unui astfel de act normativ. „Un astfel de demers, o lege a amnistiei și grațierii care ar spăla păcatele nu numai ale unor hoți care pot fi periculoși pentru persoane, poate și pentru societate, dar ar albi dosarele politicienilor, ar fi o catastrofă pentru democrația românească, dl ministru (n.r. al Justiției)”, a spus șeful statului, la ședința de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii

– Judecătoarea Mariana Ghena a fost aleasă, cu majoritate de voturi, președinte al Consiliului Superior al Magistraturii

• 6 ianuarie – Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Legea elimină 102 taxe nefiscale, printre care taxele radio-tv. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, iniţiatorul actului normativ, a salutat promulgarea acestuia

• 6 ianuarie – PNL, USR şi PMP au contestat la CCR legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe timpul vacanţei parlamentare, susţinând că aceasta nu respectă rigorile constituţionale.

• 6 ianuarie – România s-a aflat sub mai multe coduri portocalii şi roşii de ninsoare şi viscol.

– Peste 9.000 de angajaţi ai MAI cu aproximativ 4.500 de mijloace tehnice au fost mobilizaţi pentru gestionarea tuturor situaţiilor de urgenţă, în contextul vremii nefavorabile. Peste 640 de persoane cu afecţiuni medicale şi 170 de femei însărcinate au fost evacuate preventiv din zonele afectate de ninsori şi transportate la unităţile spitaliceşti pentru a primi îngrijiri de specialitate. Mai multe autostrăzi, drumuri naţionale şi judeţene din sud-estul ţării au fost închise, mai multe trenuri au fost anulate iar circulaţia aeriană şi maritimă a fost grav perturbată

– Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a informat, în şedinţa de Guvern, că, în ciuda fenomenelor meteo, nu există localităţi izolate, precizând însă că autostrada A2 a fost închisă, precum şi drumuri naţionale şi judeţene din mai multe zone. Potrivit ministrului, în localitatea Amara a fost înregistrat şi un deces. Premierul Sorin Grindeanu le-a cerut miniştrilor cu responsabilităţi în gestionarea efectelor generate de fenomenele meteo extreme să rămână în alertă.

– Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a anunţat că a trimis Corpul de control la RATB, fiind nemulţumită de felul în care reprezentanţii regiei au respectat dispoziţiile sale. Firea a subliniat totodată că nu va fi de acord ca operatorii de salubritate care nu au deszăpezit eficient străzile secundare să îşi menţină contractele în Capitală, invocând inclusiv posibilitatea ajungerii la tribunal.

• 7 ianuarie – O ședință de urgență a fost convocată, la Palatul Victoria, de premierul Sorin Grindeanu. Subiectul ședinței este legat de gestionarea situațiilor de urgență cauzate de vremea nefavorabilă și de modul în care s-au desfășurat operațiunile de deszăpezire. La ședință au participat miniștrii Afacerilor Interne, Transporturilor, Energiei și Educației. De asemenea, a fost convocat și secretarul de stat în MAI Raed Arafat.

– Premierul Sorin Grindeanu i-a cerut ministrului Transporturilor să trimită Corpul de control la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și să ia toate măsurile legale pentru demiterea directorului general al companiei, Cătălin Homor

• 7 ianuarie – La propunerea Primarului General, Gabriela Firea, consilierii generali PSD-ALDE şi PMP au aprobat în şedinţa de îndată, două proiecte de hotărâre prin care a fost revocat Consiliul de Administraţie al Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) şi numit un Consiliu de Administraţie provizoriu până la finalizarea procedurii de selecţie a administratorilor. Decizia Edilului-Şef vine ca urmare a neîndeplinirii de către actuala conducere a RATB a obligaţiilor şi responsabilităţilor în ceea ce priveşte planul de măsuri şi acţiuni pentru deszăpezirea şi combaterea poleiului în Capitală

• 9 ianuarie – Camera Deputaților se află în perioada 9 – 31 ianuarie în sesiune extraordinară, a anunțat secretar al acestui for. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, anunţase că Parlamentul va fi convocat în sesiune extraordinară pentru ca Guvernul să poată da ordonanţe, lucru pe care nu îl poate face în prezent deoarece PNL a atacat la Curtea Cosntituţională legea de abilitare a Executivului de a da ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare

• 9 ianuarie – Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost întrebat dacă se va renunţa la cota unică şi se va introduce o impozitare progresivă, cum a sugerat vicepremierul Daniel Constantin, el arătând că nu se discută despre astfel de lucruri în public şi transmiţându-i lui Daniel Constantin să se ocupe de mediu. Întrebat dacă se va ”umbla” la cota unică şi dacă se va introduce, aşa cum spunea vicepremierul Daniel Constantin, o cotă progresivă din 2018, Dragnea a răspuns: ”Domnul Daniel Constantin ar trebui să vorbească despre problemele de la ministerul Mediului. Asta are ca şi temă în Guvern”. ”În rest, nu se discută lucrurile astea în public până când, în cadrul coaliţei guvernamentale, împreună cu primul-ministru şi cu ministrul de Finanţe, vom discuta”, a adăugat Dragnea

• 9 ianuarie – Acuzat de președintele PSD că a lăsat „o gaură de 10 miliarde de lei în buget”, fostul premier răspunde prin noi acuzaţii la adresa lui Liviu Dragnea. Dacian Cioloș, denunţă, într-o postare pe Facebook, „diversiuni şi propagandă” prin care social-democrații încearcă să-şi acopere „nerealizările şi promisiunile mincinoase”

– la rândul său, președintele Uniunii Salvați România, deputatul Nicușor Dan, arată că înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă, la solicitarea liderului PSD, Liviu Dragnea, se înscrie în teoria „grelei moșteniri”. „Anticipam. Când am avut zilele trecute discuția cu dl Cioloș, domnia sa anticipa că o să urmeze teoria ‘grelei moșteniri”. Iată că ea se materializează și o să avem în sfârșit posibilitatea pe care nu am avut-o în campanie: de a avea un dialog între Liviu Dragnea și Dacian Cioloș”, a afirmat Nicușor Dan, la Palatul Parlamentului

• 9 ianuarie – Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a anunțat că a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la afirmațiile la adresa ei lansate în spațiul public în luna decembrie și la începutul lui ianuarie, mai ales de către Sebastian Ghiţă. ”Să lăsăm lucrurile ridicole, gen cucuvele mov. Nu comentez declarațiile unui inculpat fugar care are mai multe dosare. O parte dintre ele sunt în instrumentare la DNA, altele sunt deja în curs de judecată. În ceea ce privește atacurile care sunt în ultima perioadă la adresa Ministerului Justiției, aș vrea să spun că sunt atacuri făcute de inculpați care sunt cercetați sau trimiși în judecată. Sunt făcute datorită faptului că DNA și-a permis să deranjeze inculpații. Doar la sfârșitul anului trecut am făcut peste 14 sesizări la CSM cu privire la afirmațiile denigratoare, ridicole, am sesizat CNA pentru 12 emisiuni și chiar în cursul zilei de azi am reluat dialogul cu CSM”, a spus Laura Codruța Kovesi, la ieșirea din sediul Ministerului Justiției

• 9 ianuarie – Primarul general al capitalei Gabriela Firea a anunțat că în București cursurile elevilor vor începe luni, 16 ianuarie. Tot atunci se vor deschide și creșele și grădinițele. „M-am consultat cu domnul ministru al Educaţiei, cu inspectorul şcolar general, cu domnul prefect, cu primarii de sectoare, cu medici, cu părinţi şi concluzia este una foarte clară. Având în vedere condiţiile meteo vitrege, şcoala ar putea să înceapă vineri (13 ianuarie) în Capitală, ceea ce ar fi neplăcut, pentru că e zi de final de săptămână, aşa că am luat decizia ca toate cursurile să înceapă luni, 16 ianuarie”, a anunţat Firea

• 10 ianuarie – Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a anunţat că va face o comisie parlamentară de anchetă, deoarece s-a găsit o gaură în buget de 10 miliarde de lei. Anca Dragu, fostul ministru al Finanţelor, a explicat că nu este vorba de bani lipsă, ci doar de slaba absorbţie a fondurilor europene. În opinia Ancăi Dragu, actualii guvernanţi au stârnit această discuţie fără a avea o argumentaţie solidă. “Gaura de la covrig a apărut de la măsurile pe care au anunţat că le implementează, dar pentru care nu vor avea susţinere financiară”, arată Dragu. Aceasta spune că în lunile noiembrie şi decembrie, pe TVA încasările au fost aparent mai mici din cauza rambursării mai mari de TVA (un plus de 1 miliard în decembrie)

– Deputatul PNL Cătălin Predoiu a declarat că preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea pune la cale „o răzbunare politică” pe guvernul Cioloş, convocand plenul Parlamentului pentru aprobarea unei comisii de anchetă în legătură cu „fapte care pot fi foarte uşor lămurite într-o singură întrebare la ministerele economice”. Liberalul îl acuză pe Liviu Dragnea că face „un exercițiu de imagine care va decredibiliza instituția Parlamentului”

• 10 ianuarie – Birourile Permanente reunite au aprobat solicitarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, privind efectuarea unei anchete a Comisiilor de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului prin care să fie verificare condiţiile în care s-a realizat rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat din august şi noiembrie 2016 de către Guvernul Cioloş

• 10 ianuarie – Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a declarat că cei care în ultimele zile i-au cerut demisia sunt „bieţi oameni“ care nu ştiu despre ce este vorba şi nu au avut nici răbdarea şi nici interesul să citească excepţia pe care a formulat-o la Curtea Constituţională în cazul legii care împiedică persoane condamnate definitiv să fie miniştri

• 10 ianuarie – Administraţia Bucureştiului este pregătită să acţioneze cu 700 de utilaje pentru a limita efectele ninsorii abundente, a anunţat primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, marţi seara, la Comandamentul de iarnă. „Suntem pregătiţi să facem faţă şi celui de-al doilea val de zăpadă din această iarnă. Ne-am pregătit bine pentru ca populaţia să nu sufere şi instituţiile să fie funcţionale”, a afirmat Gabriela Firea.

• 10 ianuarie – Legea eliminării celor 102 taxe a abrogat procedura administrativă de restituire a banilor daţi statului pentru înmatricularea autovehiculelor. O dată cu eliminarea timbrului de mediu, de la 1 februarie 2017, proprietarii de maşini care au achitat această taxă nu îşi mai pot primi banii înapoi. Legea 1 din 2017 pentru eliminarea a 102 taxe, printre care se numără şi timbrul de mediu, a abrogat OUG nr. 9/2013 modificată prin ordonanţa 40 din 2015, care, la articolul 12, prevedea: „Contribuabilii care au achitat taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, pot solicita restituirea acesteia prin cerere adresată organului fiscal competent”.

• 10 ianuarie – Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a decis, în cadrul unei şedinţe, revocarea din funcţie a directorului general, Cătălin Homor, sub pretextul unor ”deficienţe” în gestionarea activităţilor companiei. Revocarea a avut loc la patru zile după ce premierul Sorin Grindeanu i-a cerut ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, să ia măsuri pentru demiterea lui Homor sub pretextul „modului deficitar” în care au fost coordonate acţiunile de deszăpezire la nivel naţional

• 11 ianuarie – Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, după întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu, că va promulga Legea prin care se elimină plata CASS pentru toate pensiile, precum şi a impozitului pe venit de 16% pentru pensiile sub 2.000 de lei. ”După analiza pe care am făcut-o şi după discuţia pe care am avut-o astăzi, am decis să promulg această lege în următoarele zile”, a afirmat Klaus Iohannis. Camera Deputaţilor a adoptat, în 5 ianuarie, în sesiune extraordinară, cu 207 voturi “pentru” şi 29 de voturi “împotrivă”, proiectul de lege prin care se elimină plata CASS pentru toate pensiile, precum şi a impozitului pe venit pentru pensiile sub 2.000 de lei

– De asemenea, președintele Klaus Iohannis a declarat, după discuțiile de la Cotroceni cu premierul Sorin Grindeanu și ministrul Finanțelor, că „nu va fi deloc ușor de construit un buget pe măsurile care au fost deja aprobate și cu încadrarea într-un deficit de 3%, doar el este obligatoriu”

• 11 ianuarie – Clotilde Armand, vicepreședinte al Uniunii Salvați România a afirmat că partidul s-ar putea eroda din cauza diferenţelor ideologice din interior. De asemenea, ea a comentat şi excluderea soţului ei din USR. „În afară de extrema dreapta, avem la noi tot spectrul şi e greu să găsim o propunere de valoare care să îi împace pe toţi. De asta şi luptele care se văd puţin în exterior. Va trebui să găsim o cale. Fie, cum a anunţat Nicuşor Dan, ne vom rupe în USR-dreapta, USR-stânga. Fie va trebui să găsim o propunere convingătoare care să fie acceptată de toţi”

• 11 ianuarie – Fostul prim-ministru Dacian Cioloş a declarat că acuzaţiile la adresa fostului guvern legate de existenţa unei ”găuri” în buget sunt nejustificate, Cioloş precizândă că Ministerul de Finanţe are toate datele pentru a lămuri această chestiunie, însă ”este mai simplu să dai vina pe tehnocraţi”

• 11 ianuarie – Economia României va creşte cu 3,7% în 2017, peste estimarea de 2,4% anticipată la nivelul Europei, cu 3,4% în 2018 şi cu 3,2% în 2019, susține Banca Mondială în raportul privind Perspectivele Economiei Globale. Pentru 2016, instituţia financiară internaţională are o prognoză de creştere economică pentru România de 4,7%, în creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de estimarea din iunie anul trecut. În schimb, estimările pentru anii viitori au rămas neschimbate. Conform Băncii Mondiale, avansul economic semnificativ din 2016 a fost susţinut de măsura prociclică de reducere a TVA, însă creşterea economică se va stabiliza în 2017. Estimarea BM este mai prudentă decât cea pe care noul ministru de Finanțe, Viorel Ștefan a făcut-o zilele trecute când a spus că programul de guvernare este fundamentat pe o creştere economică, în medie, de 5,5% pe an în următorii patru ani

• 12 ianuarie – Florian Coldea, prim-adjunctul SRI, a fost suspendat din funcție în urma dezvăluirilor lui Sebastian Ghiță, Serviciul Român de Informaţii anunțând că atribuțiile acestuia au fost preluate de directorul Serviciului, Eduard Hellvig. Potrivit SRI, Hellvig a dispus constituirea unei „comisii speciale de verificare a eventualelor încălcări ale legii sau deontologiei profesionale”

• 12 ianuarie – Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea prin care se elimină plata CASS pentru toate pensiile, precum şi a impozitului pe venit de 16% pentru pensiile sub 2.000 de lei, însă aproape două treimi din pensionari, adică aproximativ 3,1 milioane de persoane, nu vor încasa niciun leu în plus la pensie

• 12 ianuarie – Curtea Constituţională (CCR) a decis că Legea de abilitare a Guvernului de a emite orodonanţe pe timpul vacanţei parlamentare este constituţională. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi, magistraţii respingând astfel argumentele PNL

• 12 ianuarie – Paraskevi Michou, secretarul general adjunct al Comisiei Europene, a anunțat că România nu va beneficia de ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) nici în 2017. Oficialul a precizat că renunțarea la această formă de control, impusă doar României și Bulgariei după accederea în Uniunea Europeană în 2007, va avea loc doar în funcție de acțiunile Guvernului și Parlamentului și în cazul în care reformele realizate vor fi sustenabile și realizabile. Paraskevi Michou a făcut aceste precizări cu ocazia unei vizite efectuate în România care are drept scop urmărirea noului Guvern și a Parlamentului. De asemenea, oficialul european a vorbit și despre viitorul raport MCV ce urmează să fie dat publicității în următoarele săptămâni

• 12 ianuarie – Interzicerea folosirii animalelor sălbatice în circuri a apărut din nou în discuţie, după ce 11 animale au murit în urma unui incendiu izbucnit la unul dintre grajdurile Circului Globus

• 16 ianuarie – Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat hotărârea privind transmiterea către Curtea de Conturi a unei solicitări privind efectuarea unei anchete cu privire la rectificările bugetare din 2016 făcute de către Guvernul Cioloş, raportul urmând să fie depus până pe 15 februarie

• 16 ianuarie – Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost audiat de procurorii militari în dosarul „Mineriada”, în care este acuzat de infracţiuni contra umanităţii. Întrebat de jurnalişti, la intrarea în sediul Parchetului General, dacă se consideră vinovat de ceea ce s-a întâmplat în iunie 1990, fostul şef de stat a răspuns: „Bineînţeles nu”

• 16 ianuarie – Prim-ministrul R. Moldova Pavel Filip nu va satisface cerința președintelui Igor Dodon privind rechemarea ambasadorului în România, Mihai Gribincea. Filip a primit demersul prezidenţial privind propunerea de revocare a Ambasadorului Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în România, domnul Mihai Gribincea, și anunță că nu va da curs acestei solicitări

• 17 ianuarie – Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat trecerea în rezervă a generalului Florian Coldea, fost adjunct al directorului SRI în ultimii 12 ani. Şeful statului a cerut ca serviciile să nu se implice în politică şi a cerut şi o atitudine prudentă a noii majorităţi parlamentare în ceea ce priveşte legile privind securitatea naţională, precum şi susţinerea unei legi a amnistiei şi graţierii

– la 18 ianuarie Florian Coldea, fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, şi-a exprimat punctul de vedere asupra evenimentelor care au dus la trecerea sa în rezervă. El a transmis o declaraţie în care precizează că ancheta internă a SRI nu l-a găsit vinovat cu nimic, dar a ales să părăsească serviciul pentru a nu-i prejudicia imaginea

• 17 ianuarie – Prim-ministrul Sorin Grindeanu i-a delegat vicepremierului Sevil Shhaideh atribuţiile de şef al Executivului, cât timp el se va afla în Statele Unite ale Americii pentru a participa la inaugurarea preşedintelui ales, Donald Trump. Potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial, „în perioada 18-22 ianuarie 2017, doamna Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, exercită atribuţiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activităţii Guvernului României”

• 17 ianuarie – Preşedintele PMP, Traian Băsescu, s-a prezentat la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul deschis ca urmare a informaţiilor făcute publice de fostul deputat Sebastian Ghiţă în înregistrările sale în care fostul şef de stat vorbeşte despre intervenţii în justiţie. Întrebat, la intrarea în sediul Parchetului General, dacă este ceva de lămurit în acest dosar, fostul şef de stat a răspuns: „Categoric da”. De asemenea, Traian Băsescu a fost întrebat de jurnalişti dacă Sebastian Ghiţă este cel care l-a înregistrat. „Nu ştiu, eu am presupus că Ghiţă, dar nu ştiu”, a afirmat acesta. La ieşirea de la Parchetul General, Traian Băsescu a spus că „a fost o declaraţie de martor completă pe toate întrebările procurorului”, însă nu poate spune conţinutul ei

• 17 ianuarie – Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat că o lege privind grațierea trebuie adoptată de Guvern, anunțând că în cursul zilei va avea o discuţie pe această temă cu premierul Sorin Grindeanu

• 18 ianuarie – Preşedintele Klaus Iohannis consideră că NATO trebuie să înceapă un „proces de reflecţie” cu privire la relaţia pe care o are cu Federaţia Rusă, în contextul în care acordurile de la Minsk nu au fost respectate, anexarea ilegală a Crimeei continuă, precum şi militarizarea Ucrainei şi a Mării Negre. Toate aceste idei au fost exprimate de şeful statului cu ocazia întâlnirii anuale cu şefii misiunilor diplomatice acreditate la Bucureşti

• 18 ianuarie – Guvernul României a avut o ședință la care s-a prezentat și președintele Klaus Iohannis, pentru a împiedica adoptarea legii aministiei şi graţierii. Acest lucru este o premieră, până acum președintele nemaifiind prezent la astfel de discuții. Premierul Sorin Grindeanu a ținut o conferință de presă după ședința de Guvern de la Palatul Victoria, atunci când președintele Iohannis a intervenit și a prezidat ședința. La conferință a participat și Ministrul Justiției, Florin Iordache. Premierul Sorin Grindeanu a răspuns câtorva întrebări ale jurnaliștilor, spunând că tot ce era pe ordinea de zi, s-a discutat. Potrivit celor spuse de premier, legea grațierii și modificările din Codul Penal nu au fost discutate în această ședință de Guvern

– Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că graţierea funcţionează din vremuri străvechi, acest instrument nefiind inventat de către actualul Executiv. „Această instituţie a graţierii să ştiţi că nu a inventat-o Guvernul actual sau actualul ministru de Justiţiei. Graţierea funcţionează din vremuri străvechi. Şi în antichitate funcţiona graţierea şi, ca să nu fac acum o lungă istorie, pot să spun mai recent şi în perioada comunistă au existat momente în care s-au făcut graţieri”

– Mii de persoane au protestat, în mai multe orașe din țară, față de ordonanțele grațierii și amnistiei. Ministrul Justiției, Florin Iordache, a afirmat, seara, că oamenii care protestează în Capitală nu sunt informați corect

– Direcția Națională Anticorupție (DNA) atrage atenția că proiectele de OUG  privind grațierea și modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală alterează echilibrul între ”nevoia societății de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârșit infracțiuni și drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate în executarea pedepselor aplicate”

– Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a transmis un comunicat cu privire la legea grațierii. Astfel, prin mesajul respectiv, PÎCCJ transmite că promovarea unor acte de clemență de genul grațierii și amnistiei (în condiții de netransparență și fără o prealabilă consultare a Consiliului Superior al Magistraturii) demonstrază lipsa de voință și slăbiciuna autorităților statului în fața criminalității

– la 19 ianuarie, vicepreşedintele ALDE Cătălin Beciu a avut o reacţie dură, pe Facebook, la adresa protestului care a avut loc cu o zi înainte, în Bucureşti, faţă de ordonanţa graţierii şi modificarea Codului Penal, numindu-i pe protestatari „nazişti” şi chiar aluzionând la faptul că aceştia nu ar avea garantat dreptul constituţional la viaţă

– la 19 ianuarie – Augustin Lazăr, procurorul general al României, a criticat dur ordonanţele de urgenţă pentru graţiere şi modificarea Codului Penal. Magistratul a acuzat interese oculte aflate în spatele acestor ordonanţe, care vor scăpa de pedepse primari, parlamentari, consilieri locali şi judeţeni

– la 19 ianuarie – Ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, spune că orice propunere legislativă care contravine consolidării statului de drept îi afectează pe toţi românii, indiferent de preferinţele lor politice. „Nu considerăm oportună nicio măsură care slăbeşte statul de drept în România şi ne aşteptăm ca toate instituţiile din România să încerce să consolideze lupta naţiunii împotriva corupţiei”, afirmă diplomatul american.

– la 19 ianuarie – Noi proteste faţă de proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal, promovate de Ministerul Justiţiei, au avut loc în mai multe oraşe din ţară

– în contextul declaraţiei din 19 ianuarie, Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, s-a întâlnit cu ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, ocazie cu care șeful diplomației române a subliniat necesitatea unui dialog direct al ambasadei americane, și nu prin intermediul mass-media, cu MAE și autoritățile guvernamentale. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat că l-a asigurat pe ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, în cadrul întrevederii pe care au avut-o în prima jumătate a zilei, că este capabil să înțeleagă mesaje foarte directe și că „nu este normal ca atunci când există anumite teme de interes pentru relațiile bilaterale acestea să fie aduse la cunoștință prin intermediul presei”

• 18 ianuarie – Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a luat notă de declaraţiile preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, lansate cu prilejul vizitei la Moscova, pe care le consideră inadecvate şi care nu corespund realităţilor politice şi relaţiilor speciale dintre România şi Republica Moldova, arată un răspuns al MAE. Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, i-a dăruit preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, la 17 ianuarie, cu ocazia primei vizite a acestuia la Moscova, o hartă a Moldovei „istorice”, cea de după Pacea de la Bucureşti din 1812, pe care Dodon a prezentat-o presei ruse într-o conferinţă de presă susţinută după întrevederea cu liderul de la Kremlin. Dodon le-a spus jurnaliştilor ruşi că „jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc”

• 19 ianuarie – Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a postat, pe Facebook, noi fotografii din timpul vizitei sale în Statele Unite ale Americii. Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu apar alături de preşedintele SUA, Donald Trump, la „o cină în format restrâns”. „Aseară am avut onoarea de a participa, împreună cu premierul Sorin Grindeanu, la o cină în format restrâns alături de Președintele ales al Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump. I-am transmis președintelui dorința noastră de a duce parteneriatul strategic dintre România și SUA la un alt nivel”, a scris Liviu Dragnea, pe Facebook. Potrivit şefului Camerei Deputaţilor, președintele Donald Trump ar fi răspuns: „We will make it happen! Romania is important for us!” „A fost un dialog cald și deschis”, şi-a încheiat Liviu Dragnea mesajul

• 19 ianuarie – Preşedintele PNL, Raluca Turcan, a anunţat că liberalii iau în calcul depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului Grindeanu întrucât ”este un gest de tâlhărie” atunci când politicienii încearcă să se scape de justiţie

– în aceeaşi zi, USR a anunţat că va iniţia o moţiune simplă împotriva ministrului justiţiei, Florin Iordache, pentru ordonanţele ce privesc amnistia şi graţierea

• 19 ianuarie – Ambasada României în Italia a primit semnalări conform cărora trei cetăţeni români – un adult şi doi minori – s-ar afla în hotelul care a fost lovit de avalanşă în localitatea Farindola, din regiunea Abruzzo, la 18 ianuarie, a informat Ministerul Afacerilor Externe.

– la 20 ianuarie – Ministerul Afacerilor Externe precizează că, potrivit informaţiilor oficiale obţinute din partea autorităţilor italiene, două persoane de cetăţenie română, un adult şi un minor, semnalate ca fiind dispărute în urma avalanşei care a lovit un hotel din localitatea Farindola, în regiunea Abruzzo, au fost identificate, acestea fiind în viaţă. Cetăţenii români se află în prezent la spitalul din Pescara, fiind în afara oricărui pericol

– la 21 ianuarie – Autorităţile italiene au confirmat că a fost identificat şi cel de-al treilea cetăţean român minor victimă a avalanşei din Italia, acesta fiind în prezent sub îngrijiri medicale la spitalul din Pescara, informează Ministerul Afacerilor Externe

• 19 ianuarie – Eliminarea supraccizei de 7 cenţi pe litru şi a “taxei pe stâlp” de la 1 ianuarie 2017 a scăzut preţul mediu al benzinei şi motorinei vândute în România cu 50 de bani pe litru şi a făcut din ţara noastră cea mai ieftină din UE, din punctul de vedere al preţului carburanţilor. Datele apar în ultimul Oil Bulletin publicat de Comisia Europeană, care centralizează datele privind preţul carburanţilor în toate cele 28 de ţări ale UE. Astfel, în prezent, motorina românească costă 1,046 euro pe litru iar benzina 1,049 euro pe litru, cele mai mici preţuri din Europa, alături de Luxemburg şi Bulgaria

• 20 ianuarie – Membrii Guvernului au analizat, în cadrul unei ședințe tehnice de lucru, proiectul legii bugetului pentru anul 2017 și au agreat limitele bugetare pentru fiecare minister și ordonator principal de credite

• 21 ianuarie – Un incendiu puternic a izbucnit, dimineața, la clubul Bamboo din Capitală. Clubul a ars în totalitate, clădirea fiind prăbușită în cea mai mare proporție. În spitalele din Capitală au ajuns 41 de persoane, unele dintre acestea prezentându-se cu mijloace proprii la unitățile medicale, însă cele mai multe au fost aduse cu ambulanțele SMURD și SABIF.

– Preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia, după incendiul care a afectat clubul Bamboo, că ”până nu vom înţelege odată pentru totdeauna că legea e una pentru toţi, societatea va fi mereu în pericol”. „În incendiul din clubul bucureştean nu şi-a pierdut viaţa, din fericire, nici un om. Am trecut, însă, pe lângă o altă tragedie de proporţii. Reguli şi legi au fost, se pare, din nou încălcate. Până nu vom înţelege odată pentru totdeauna că legea e una pentru toţi, societatea va fi mereu în pericol. Le doresc însănătoşire grabnică celor răniţi şi mulţumesc salvatorilor!”, a scris şeful statului pe Facebook

• 22 ianuarie – Peste 28.000 de persoane au protestat în Bucureşti, iar alte câteva mii în ţară, împotriva legilor amnistiei şi graţierii. Preşedintele Klaus Iohannis s-a alăturat, pentru câteva zeci de minute, protestarilor prezenți în Piața Universităţii care protestau împotriva proiectelor ordonanțelor de urgență privind grațierea și modificarea Codului Penal. „Am venit în Piața Universității ca și miile de români, ca să-mi arăt indignarea. O gașcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislația din România, vrea să slăbească statul de drept. Așa ceva nu se poate admite! Este inadmisibil să se schimbe legislaţia şi zeci, sute de politicieni certaţi cu legea să se găsească cu dosarele curate şi să continue fărădelegile. Românii, pe bună dreptate, sunt indignaţi”, a scris Klaus Iohannis pe Facebook după ce a participat la protest

– Preşedintele PSD Liviu Dragnea a afirmat că preşedintele Klaus Iohannis s-a situat în afara legii participând la protestul din Capitală privind proiectele de ordonanţe privind graţierea şi modificarea Codului Penal. El a transmis că l-a „găsit pe preşedintele României în fruntea unei noi mineriade” şi că acesta este „un început de lovitură de stat”. Dragnea a spus că Iohannis s-a situat în afara legii şi nu-i va permite să răstoarne ordinea constituţională. „M-am întors de la instalarea preşedintelui Americii şi l-am găsit pe preşedintele României în fruntea unei noi mineriade, o manifestaţie neautorizată, împotriva guvernului României, împotriva ordinii constituţionale şi împotriva votului popular din 11 decembrie, sabotând legalitatea care stă la baza statului de drept”, a scris Liviu Dragnea pe Facebook

– Fostul premier Dacian Cioloş a comentat că românii care au ieşit în stradă să protesteze împotriva PSD nu au fost aduşi cu autocarele, nici nu au fost cumpăraţi cu promisiuni şi iluzii. ”Oamenii care au ieşit în stradă în această seară nu au fost aduşi cu autocarele, nu au fost cumpăraţi cu promisiuni şi iluzii. Există mijloace de transport mult mai încăpătoare şi resorturi mult mai puternice. Se numesc idealuri. Sunt individuale, dar se trezesc colectiv”, a scris Cioloş pe Facebook

• 23 ianuarie – Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat un referendum prin care populaţia să fie consultată cu privire la graţiere şi la modificarea legislaţiei penale. Şeful statului a făcut referire şi la protestele din ziua precedentă şi a subliniat că, spre deosebire de politicienii de la 1859, care s-au ocupat de Unirea Principatelor şi de naţiune, cei de azi se ocupă de graţierea propriilor dosare.

– Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a afirmat că nu este „foarte limpede” dacă se poate organiza referendum pe o posibilă lege a amnistiei sau graţierii pentru că, deocamdată, există „doar nişte intenţii” şi a arătat că aşteaptă decizia CCR în acest sens. Dragnea a adăugat că preşedintele Klaus Iohannis îşi cere suspendarea pentru a putea merge în ţară să se victimizeze. El a mai spus că formaţiunea pe care o conduce intenţionează organizarea a două referendumuri – cel mai posibil în primăvara acestui an – unul pe tema familiei formată dintr-un bărbat şi o femeie, iar celălalt pe tema eliminării imunităţii, inclusiv pentru preşedintele României

– Preşedintele USR, Nicuşor Dan, a fost primul politician care a anunţat că susţine demersul anunţat de preşedintele Klaus Iohannis, privind organizarea unui referendum pe tema legilor din justiţie şi a graţierii

– Şi președintele interimar al PNL Raluca Turcan a anunțat că partidul va susține demersul președintelui Klaus Iohannis privind organizarea unui referendum

– La 24 ianuarie – Preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o scrisoare prin care anunţă că a declanşat procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale. Preşedintele Iohannis a transmis scrisoarea preşedinţilor celor două Camere, Călin Popescu-Tăriceanu, respectiv Liviu Dragnea, solicitând consultarea Parlamentului cu privire la problema menţionată

• 23 ianuarie – Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, s-a întâlnit, la București, cu omologul din Republica Moldova, Andrei Galbur, întâlnire în care au convenit, printre altele, asupra reluării ședințelor Comisiei mixte interguvernamentale România – Republica Moldova pentru integrare europeană

• 23 ianuarie – Preşedintele moldovean Igor Dodon a declarat într-un interviu pentru Russia Today, că majoritatea sutelor de mii de moldoveni care au obţinut cetăţenie română au cerut acest lucru pentru a ajunge în Europa fără viză. El a avertizat şi că România este pregătită în orice moment să „absoarbă” ţara sa

• 24 – 25 ianuarie – Vizita oficială a Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, la Consiliul Europei, la Strasbourg. În prima zi el a participat la ceremonia de marcare a Zilei Internaţionale de Comemorare a Memoriei Victimelor Holocaustului, iar a doua zi a avut convorbiri cu preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Pedro Agramunt şi a susţinut un discurs în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

• 24 ianuarie – Prim-ministrul Sorin Grindeanu a declarat că la discuţiile pe care le-a avut, împreună cu preşedintele PSD Liviu Dragnea şi ministrul de Finanţe Viorel Ştefan, cu fiecare ministru în parte, la sediul PSD, s-a convenit reducerea cheltuielilor ministerelor cu bunuri şi servicii, iar sumele astfel economisite vor fi direcţionate către finanţarea proiectelor incluse în programul de guvernare. Sorin Grindeanu a precizat că discuţiile cu miniştrii vor continua, urmând ca ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan să modifice proiectul bugetului de stat în concordanţă cu ce s-a convenit

• 25 ianuarie – Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, a declarat, la discutarea Raportului MCV privind România, că tendinţa pozitivă a României şi a românilor de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani a continuat şi în ultimul an.

Comisia Europeană notează, în raportul privind MCV dat publicităţii, că procedurile pentru numirea procurorilor-şefi nu sunt suficient de robuste pentru a se evita o influenţă politică excesivă asupra numirilor şi recomandă adoptarea unor criterii clare în acest sens. Executivul european menţionează că succesul urmăririi penale şi condamnării multor politicieni renumiţi în România este un semn de independenţă a sistemului judiciar, dar pare să fie şi la rădăcina atacurilor orientate direct către magistraţi. CE recomandă, de aceea, adoptarea codului de conduită pentru parlamentari, dar şi pentru miniştri. Raportul critică şi faptul că, deşi deciziile CSM sunt transmise CNA, canalul mediatic care a preluat sau lansat atacul faţă de un magistrat nu corectează informaţia. Comisia Europeană menţionează că rapoartele MCV succesive au pus în evidenţă faptul că, deşi a existat tendinţa ca numirile să se facă din ce în ce mai mult în mod transparent şi pe bază de merit, ”legea numirii procurorilor-şefi şi practica punerii ei în aplicare nu sunt suficient de robuste pentru a se evita o influenţă politică excesivă asupra numirilor”.

Raportul Comisiei Europene privind România consemnează că Parlamentul a redeschis periodic discuţiile privind legislaţia care defineşte conflictul de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici şi, alături de alte instituţii a opus rezistenţă la aplicarea rapoartelor ANI, chiar şi când acestea au fost confirmate de instanţe judecătoreşti.

Oficialii Comisiei Europene arată că Direcţia Naţională Anticorupţie investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar instanţele pronunţă condamnări definitive într-un număr mare de astfel de cazuri, dar repetitivitatea unor infracţiuni similare sugerează că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace

Comisia Europeană atenţionează România asupra ordonanţelor privind graţierea şi modificare legislaţiei penale. Oficialii europeni au avertizat că aceste demersuri nu fac decât să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau eficacităţii DNA.

– Preşedintele Klaus Iohannis salută faptul că raportul MCV recunoaşte progresele României în Justiţie, însă atenţionează asupra îngrijorărilor formulate în raport cu privire la cele două proiecte de ordonanţă pregătite de Guvern în domeniul Justiţiei, care ar putea afecta lupta corupţie.

– Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat „Voi propune ca România să transmită un punct de vedere Comisiei că nu mai vrem să colaborăm în cadrul MCV. Să se ia notă în cadrul Comisiei Europene. A devenit un mecanism politic, prin care România este tratată ca o ţară de mâna a doua”

– Ministrul delegat pentru Afaceri Europene din Guvernul Grindeanu, Ana Birchall, spune că ultimul raport MCV nu reflectă toate progresele României, Guvernul continuând să lucreze cu Comisia Europeană pentru a limita caracterul general al unora dintre recomandări

• 25 ianuarie – Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectele de OUG privind graţierea şi modificarea Codurilor penale.

• 25 ianuarie – Scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la declanşarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrit

• 25 ianuarie – Directorul SRI, Eduard Hellvig, s-a prezentat la audierile din comisia parlamentară de control a instituţiei, audieri care au durat 7 ore. La ieşirea de la audieri, Hellvig a declarat că în aceste zile există o divizare în societatea românească și au loc atacuri fără precedent la adresa Serviciului Român de Informații, subliniind că instituția nu are și nu va avea acoperiți în politică sau în justiție

– Eduard Hellvig a confirmat, la audierea din Parlament, toate vacanțele petrecute de Florian Coldea cu Sebastian Ghiță. Totuși, facturile pe care le-a prezentat familia Coldea nu se știe dacă sunt reale. Este confirmat că au fost prezenți în insulele Seychelles, este confirmată prezența lor în Toscana și prezența dnei Coldea cu d-na Ghiță la Paris. Au prezentat documente justificative cu privire la cheltuielile ocazionate de aceste deplasări”, a spus Adrian Țuțuianu, președintele Comisiei de control al SRI după audierea în Parlament a directorului SRI. Preşedintele comisiei parlamentare de control al SRI a dezvăluit că în vacanţa din Toscana în care au fost împreună Florian Coldea şi Sebastian Ghiţă au mai fost şi directorul SRI de la acea vreme, George Maior, precum şi fostul vicepremier Vasile Dîncu

• 25 ianuarie – Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codurilor penale ar produce o dezincriminare parţială, mascată a abuzului în serviciu. În ceea ce priveşte ordonanţa privind graţierea unor pedepse, ea a arătat că abuzul în serviciu şi infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie vor fi graţiate dacă acest proiect va intra în vigoare

• 26 ianuarie – Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis o scrisoare premierului Sorin Grindeanu în care atrage atenţia că abordarea privind construcţia bugetară nu dovedeşte responsabilitatea pe care „angajamentele politice şi instituţionale” o impun în actualul context de securitate regional şi internaţional

• 26 ianuarie – Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost condamnată de ÎCCJ la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în legătură cu intervenţii pentru clasarea unui dosar în care era implicat omul de afaceri Horia Simu. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel

• 26 ianuarie – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie informează că în cadrul anchetei privind accidentul aviatic din Apuseni, de acum trei ani, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico-ştiinţifice judiciare al cărei raport trebuie depus până la data de 18 aprilie, cercetările derulându-se până în prezent „cu respectarea garanţiilor procesuale şi a drepturilor tuturor părţilor”

• 26 ianuarie – PNL va depune o moţiune de cenzură pe cele două OUG privind graţierea şi modificarea Codurilor penale, „în secunda doi” în care Executivul le va adopta, a declarat preşedintele interimar al liberalilor, Raluca Turcan

• 26 ianuarie – Israelianul Ron Weiner a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendare, după ce acesta şi-a recunoscut vinovăţia în dosarul „Black Cube” privind hărţuirea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi

• 26 ianuarie – O iniţiativă legislativă cetăţenească privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost publicată în Monitorul Oficial. Initiaţiva care stabileşte „statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc” a fost elaborată de un comitet de iniţiativă format din zece persoane: Arus Zsolt Istvan, Czink Attila, Kercso Attila, Baico Zsigmond, Kovacs Laszlo, Cziriak Karoly, Elekes-Jozsa Martin, Takacs Jozsef, Kolcsar Gheza şi Marton Csaba.

În expunerea de motive a iniţiativei legislative se arată că Ţinutul Secuiesc este o „regiune istorică, cu un trecut aparte, care s-a bucurat de o largă autonomie”, indiferent de statul din care făcea parte, inclusiv în timpul regimului comunist. Iniţiatorii invocă principiul subsidiarităţii, susţinând că toate comunităţile locale trebuie să aibă un cuvânt de spus în privinţa treburilor care prezintă interes pentru ele

– Orice iniţiativă care e neconstituţională nu va beneficia de susţinere din partea PNL, a declarat preşedintele interimar al partidului, Raluca Turcan, referindu-se la iniţiativa legislativă cetăţenească privind Ţinutul Secuiesc

• 26 ianuarie – Traian Băsescu îl dă în judecată pe președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, pentru că i-a retras cetățenia în mod „arbitrar”, a declarat Andrei Bivol, avocatul fostului președinte, afirmând că cererea a fost depusă la Curtea Supremă a R. Moldova

• 27 ianuarie – Guvernul a amânat discutarea proiectului Legii bugetului de stat şi proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017, până după şedinţa CSAT de marţi, 31 ianuarie

• 27 ianuarie – Fostul deputat Mădălin Voicu a fost numit de către premierul Sorin Grindeanu în funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. De asemenea, fostul ministru al Apărării din cabinetul Ponta, Mircea Duşa, a fost numit secretar de stat în MApN

• 29 ianuarie – Aproape 100.000 de români au protestat din nou, în Bucureşti şi alte 22 de oraşe din ţară, împotriva proiectelor de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale. Manifestări similare au fost anunţate şi de diaspora, în opt oraşe din Europa. Peste 50.000 de protestatari adunaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti s-au îndreptat spre sediul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), apoi la Ministerul Justiţiei, Avocatul Poporului şi, în cele din urmă, la Palatul Victoria, la Guvern

• 30 ianuarie – Proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea unor pedepse şi pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală vor corespunde observaţiilor şi consultării publice, a declarat ministrul Florin Iordache, după dezbaterea pe tema celor două OUG care a avut loc la Ministerul Justiţiei

– Liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, afirmă că Uniunea nu susţine adoptarea graţierii şi a modificării Codului penal prin OUG sau prin asumarea răspunderii de către Guvern, arătând că aceste proiecte trebuie decise în Parlament

• 31 ianuarie – Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-au achitat pe Ludovic Orban în dosarul în care era acuzat de folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, în calitate de candidat PNL la Primăria Bucureşti. Decizia completului de trei judecători nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Ludovic Orban a fost acuzat că şi-a folosit funcţia politică şi a acţionat cu intenţie atunci când a cerut 50.000 de euro de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu ca să îşi susţină campania electorală în calitate de candidat PNL la Primăria Bucureşti

• 31 ianuarie – Președintele Klaus Iohannis a anunțat că bugetele instituțiilor din domeniul securității naționale au fost avizate favorabil de Consiliul Suprem de Apărare a Țării

Președintele Iohannis a arătat că Guvernul, prin premierul Sorin Grindeanu și ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, s-a angajat ca la rectificarea bugetară să vină cu completarea acestor sume „acolo unde apar probleme, în special în domeniul salarizării personalului”

• 31 ianuarie – Guvernul a adoptat, în ședință, o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală, a anunțat ministrul Justiției, Florin Iordache. „Am adoptat o serie de măsuri care vizează evitarea unei hotărâri pilot la CEDO și, în acest sens, am adoptat proiectul de lege privind grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate. Cel de-al doilea proiect de lege vizează Legea pentru completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor”, a declarat Florin Iordache, la Palatul Victoria.

Potrivit lui Iordache, Legea privind grațierea unor pedepse „nu vizează violatorii, faptele de corupție, actele cu violență, recidiviștii, pedepsele cu suspendare”, prioritară fiind recuperarea prejudiciului.

„Cea de-a doua măsură, cea care vizează Legea 254 privind executarea pedepselor, este o inițiativă a vechiului Guvern, pe care am aranjat-o și am pus-o în concordanță cu conducerea ANP, astfel încât să poată fi ușor aplicată. (…) Este vorba de recursul în compensare, la fiecare 10 zile, cei care sunt în penitenciar și beneficiază de niște condiții deosebite practic câștigă câte o zi. Deci practic la o lună câștigă 3 zile”, a spus Iordache.

Conform ministrului Justiției, cele două proiecte de lege „vor merge în procedură de urgență la Parlament”.

– Ordonanţa şi legea au fost adoptate, într-o şedinţă de seară a Executivului, fără a fi incluse pe ordinea de zi a şedinţei

– În aceeaşi şedinţă guvernul a adoptat bugetul de stat pe anul 2017

• 31 ianuarie – Câteva mii de oameni au ocupat Piața Victoriei și protestează față de deciziile luate în această seară de Guvern cu privire la modificarea și completarea Codurilor penale, la grațierea unor pedepse și la măsuri educative privative de libertate. Proteste au avut loc și în alte orașe din țară, la Cluj, Timişoara, Arad, Ploieşti, Piteşti, Sibiu şi Iaşi

• 1 februarie – A intrat în vigoare creşterea salriului minim pe economie de la 1250 lei la 1450 lei. Tot în această zi au intrat în vigoare anularea a 102 taxe şi impozite, inclusiv taxa de poluare auto, anularea taxelor radio şi tv, şi anularea cvasitotalităţii taxelor consulare, precum şi alte prevederi: pentru veniturile din pensii nu se mai aplică reținerea contribuției la sănătate (CASS), indiferent de suma încasată; de CASS vor fi scutiți și PFA-urile (persoană fizică autorizată), cei care încasează bani din drepturi de autor sau din chirii.

Salariaţii vor avea dreptul să îşi deducă abonamente medicale în sumă de 400 euro anual, iar firmele care se ocupă exclusiv cu activităţile de inovare şi cercetare-dezvoltare vor fi scutite de la impozitul pe profit în primii zece ani de activitate. Valoarea minimă a indemnizaţiei de creşterea copilului va fi la 1.233 lei lunar, faţă de 1.063 lei – în prezent, iar valoarea stimulentului de inserţie pentru creşterea copilului va fi de 617 lei lunar, faţă de 532 lei lunar – în prezent.

Studenţii de la universităţile de stat, dar şi de la cele private acreditate sau autorizate, vor beneficia de gratuitate la transportul intern feroviar, la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot anul calendaristic, iar impozitul pe venit aplicat microîntreprinderilor cu un singur salariat va fi redus de la 2% la 1%, concomitent cu ridicarea plafonului de venituri până la care o firmă poate fi încadrată în definiţia microîntreprinderii, de la 100.000 euro la 500.000 euro.

Începând cu această dată nu se va mai percepe impozit pe tranzacțiile imobiliare de sub 100.000 de euro, angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator, vor beneficia de scutirea de impozit pe veniturile din salarii

Persoanele angajate în baza unui contract de muncă, încheiat pe un an de zile cu firmele din sectorul turistic, restaurante şi alimentaţie publică vor fi scutite de la plata impozitului pe venit, de 16%.

• 1 februarie – Independența justiției a fost încălcată grav de Guvern prin adoptarea OUG de modificare a Codurilor penale, a declarat președintele Klaus Iohannis, care a propus sesizarea CCR în acest caz pentru conflict instituțional.

„Singura cale pe care nu o accept este să nu facem nimic. Asta nu se poate. Este o ofensă adusă justiției și în acest cadru dumneavoastră răspundeți de independența justiției și eu cred că a fost încălcată și este încălcată prin astfel de comportamente din partea Guvernului în mod grav. Părerea mea este că trebuie luată atitudine nu doar declarativ (…), ci și instituțional. Îmi imaginez că primul pas instituțional este sesizarea CCR, fiindcă este un conflict instituțional între sistemul de justiție și Guvern. Acest lucru vi-l propun, dar nu vreau să vi-l impun”, a spus Iohannis, la ședința CSM.

• 1 februarie – Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat că modificările aduse Codurilor penale sunt „extrem de grave” și a criticat modul în care Guvernul a adoptat „în toiul nopții” ordonanțele de urgență. „În cursul zilei de astăzi, am convocat Colegiul de conducere al DNA, unde vor participa toți procurorii cu funcții de conducere din cadrul structurii centrale, dar am consultat și structura teritorială, tocmai pentru a analiza riscurile intrării în vigoare a acestor modificări și efectele directe pe care le vor avea asupra fiecărui dosar. În mare, vă pot spune că, în acest moment, avem în investigare 2.151 de dosare care au ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu. În ultimii trei ani, au fost trimise în judecată peste 1.170 de persoane fizice și peste 30 de persoane juridice pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și, extrem de relevant, este că în aceste dosare în care s-au făcut trimiterile în judecată prejudiciile stabilite se ridică la suma de peste un miliard de euro. Riscul de a fi afectate toate aceste dosare se va resimți în momentul în care dispozițiile din această ordonanță vor intra în vigoare”, a declarat Kovesi

• 1 februarie – Liderul USR, Nicușor Dan, susține că parlamentarii formațiunii pe care o conduce vor semna alături de PNL textul unei moțiunii de cenzură împotriva Guvernului, luând totodată în calcul posibilitatea unor demisii în Parlament. Aceasta a fost şi depusă în Parlament

Senatorii și deputații USR protestează la Palatul Parlamentului față de OUG adoptată de Guvern privind Codurile penale. Parlamentarii USR au venit îmbrăcați în negru și afișează pancarte pe care scrie ”Rușine”.

„Ce s-a întâmplat azi-noapte este atac la statul de drept din România. Este acțiune mișelească a unor oameni care au fost aleși de cetățeni ca să ne facă o viață mai bună, nu ca să dea ordonanțe prin care să se scoată pe ei înșiși și pe colegii lor din pușcărie. În acest moment, considerăm foarte importantă reacția cetățenilor. Vom merge și noi la proteste și ne așteptăm ca oamenii să iasă în număr mare pentru a se opune tipului acestuia de politică”, a declarat liderul USR, Nicușor Dan

• 1 februarie – Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis, cu unanimitate de voturi, sesizarea Curții Constituționale pentru a se constata existența unui conflict între puteri în cazul adoptării OUG privind modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală.

• 1 februarie – Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că Guvernul Grindeanu a greșit modificând Codurile penal și de procedură penală prin ordonanță de urgență, amintind că Uniunea a criticat și Cabinetul Cioloș pentru același motiv

• 1 februarie – Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunţat că intenționează să organizeze o dezbatere pe marginea modificărilor aduse Codurilor penale și pe tema grațierii, la care să îi invite pe președintele CSM, pe Procurorul general, dar și pe reprezentanții asociațiilor profesionale ale magistraților.

Este dreptul legal al Guvernului să adopte ordonanţe de urgenţă, a răspuns Tăriceanu, întrebat cum cataloghează modul în care Executivul condus de Sorin Grideanu a decis să procedeze în privinţa ordonanţei referitoare la modificarea codurilor penale. „Continui să cred şi să afirm cu tărie că singurul loc de dezbatere este Parlamentul, pentru că este instituţia care are şi reprezentativitate şi legitimitate”, a spus preşedintele Senatului

• 1 februarie – Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunțat că va analiza argumentele președintelui Klaus Iohannis cu privire la posibilitatea de atacare la CCR a OUG privind modificarea Codurilor penale, afirmând că o decizie în acest caz va fi luată în cel mai scurt timp. „Domnul președinte a menționat o decizie din 2013 a CCR, pentru că textele legale sunt cele menționate azi dimineață. Vom analiza cu toată seriozitatea aceste argumente care ne-au fost prezentate de domnul președinte și vom încerca să luăm o decizie în cel mai scurt timp. (…) Dacă citim legea, legea așa spune, că dacă există decizii ale CCR care fac excepție de la această prevedere legală le analizăm și vedem ce se poate face”, a spus Ciorbea, după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis

• 1 februarie – Liberalul Cătălin Predoiu i-a cerut procurorului general, Augustin Lazăr, să ancheteze modul şi împrejurările în care a fost adoptată ordonanţa de urgenţă de modificare a legislaţiei penale şi i-a acuzat pe premier şi pe ministrul Justiţiei că, prin această ordonanţă, a comis infracţiuni de favorizare a infractorilor

• 1 februarie – Sindicaliștii din cadrul Cartel Alfa solicită Guvernului să retragă Ordonanța 13/2017, care modifică Codul penal și Codul de procedură penală, se arată într-un comunicat al confederației sindicale

• 1 februarie – „Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluțiile recente din România”, au transmis, într-un comunicat comun, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, care au avertizat că „lupta împotriva corupției trebuie să avanseze, nu să fie subminată”

– Premierul Sorin Grindeanu a adresat o scrisoare către preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi către prim-vicepreşedintelui forului, Frans Timmermans, în care explică raţiunile din spatele OUG privind modificarea Codurilor penale şi a proiectului privind graţierea, dând asigurări că Executivul susţine lupta anticorupţie. „Am luat notă de declaraţia comună făcută astăzi cu privire la lupta împotriva corupţiei în România. Doresc, de la bun început, să subliniez că lupta împotriva corupţiei este una dintre priorităţile Guvernului pe care îl conduc şi sunt în totalitate de acord cu evaluarea dumneavoastră privind raportul Comisiei de Cooperare şi Verificare care reprezintă şi pentru Uniunea Europeană şi pentru noi o temă de maxim interes”, se arată în scrisoare

• 1 februarie – Avertisment dur din partea a şase state partenere ale României. Ambasadele Belgiei, Canadei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Statelor Unite ale Americii îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu acţiunile Guvernului României din noaptea de 31 ianuarie 2017. Acestea consideră că sunt subminate progresele înregistrate în ultimii zece ani de România în privinţa statului de drept şi în lupta împotriva corupţiei. În document se menţionează că acţiunile executivului riscă să pună în pericol parteneriatele României

• 1 februarie – Bursierii GovITHub anunță că își încheie colaborarea cu Guvernul Grindeanu, în urma adoptării de către Executiv a ordonanței de urgență privind Codul penal și Codul de procedură penală și a proiectului de lege referitor la grațiere

• 1 februarie – A avut loc o dezbatere în plenul Parlamentului European pe tema situației din România, la cererea delegației României din PPE care s-a pronunțat împotriva conținutului și a modalității prin care au fost trimise în legislativul de la București cele două ordonanțe care modifică Codul Penal și Codul de Procedură Penală

– Disputa referitoare la modificarea legislaţiei penale prin ordonanţă de urgenţă a fost mutată în Parlamentul European, acolo unde PPE şi o parte din europarlementari au acuzat că se încearcă limitarea luptei anticorupţie, în timp ce socialiştii, sprijiniţi de aleşi ai PSD şi ALDE, au susţinut demersul Guvernului, văzut drept legitim

• 1 februarie – Președintele Klaus Iohannis i-a transmis premierului Sorin Grindeanu o scrisoare prin care îi cere abrogarea OUG privind modificarea Codurilor penale

• 1 februarie – Prevederile ordonanței de urgență care modifică legislația penală favorizează atât persoanele care au săvârșit fapte de abuz în serviciu, cât și pe cele care de acum înainte vor săvârși astfel de fapte, potrivit unui comunicat al DNA

• 1 februarie – Ministrul Justiției, Florin Iordache, îi îndeamnă pe cei care protestează împotriva ordonanței de urgență privind modificarea Codurilor penale să „citească cu atenție și responsabilitate” prevederile actului normativ, menționând că „nimic nu este secret, ilegal sau imoral” în caracterul acestei OUG.

• 1 februarie – Fostul președinte, Traian Băsescu, a susținut o conferință de presă în care a vorbit despre demisia sa și despre moțiunea de cenzură a PNL împotriva Guvernului. „Am înţeles că unii din presă mi-au anunţat demisia. Vă rog să luaţi mesajul de pe Facebook să constataţi că vorbesc de o predare graduală a atribuţiunilor, de pregătire a partidului pentru alegerile din 2019-2020. Mi-am informat preşedinţii executivi încă de acum o lună de zile, preşedinţii executivi însemnând Eugen Tomac şi Valeriu Steriu, că la începerea sesiunii parlamentare (…) vom începe un proces de tranziţie gradual care va consta în analiza alegerilor, decizii de înlocuire în conducerea organizaţiilor cu rezultate slabe, alegeri în teritoriu, congres”

• 1 februarie – Ambasada Republicii Federale Germania precizează că Guvernul Republicii Federale Germania s-a pronunțat, la Berlin, cu referire la evenimentele politice din România: „În noaptea trecută, guvernul României a emis două ordonanțe de urgență pe care le cunoaștem în linii mari și care aduc modificări Codului penal, precum și amnistii penale. Este foarte evident că prin intermediul acestor decizii, guvernul României a trecut peste îndoielile majore ale președintelui României, ale justiției și ale unei largi părți a populației (…) Din acest considerent, ne dorim răspunsuri clare din partea Guvernului legat de viziunea acestuia cu privire la continuarea luptei ferme împotriva corupției și la întărirea statului de drept, în aceste condiții-cadru legale schimbate.”

• 1 februarie – Secretarul de stat Daniel Şandru şi consilierii săi şi-au anunţat demisiile din Guvern, acuzând faptul că Executivul a transformat serviciul public în serviciul unor politicieni cu probleme penale. În acelaşi timp, fostul ministru din Guvernul Ponta, Aurelia Cristea, şi-a prezentat demisia din PSD

• 1 februarie – Peste 100.000 de persoane au participat la protestul organizat în Piaţa Victoriei din Capitală, nemulţumiţi de decizia Guvernului privind modificarea Codurilor Penale prin Ordonanţă de Urgenţă. Manifestaţia s-a încheiat înainte de miezul nopţii, după ce un grup de ultraşi au început să arunce cu torţe, petarde şi sticle incendiare în jandarmi. În urma incidentelor patru persoane au fost rănite şi au ajuns la spital. Este vorba despre doi jandarmi şi doi protestatari. Aceştia sunt în afara oricărui pericol, potrivit declaraţiilor şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat. 20 de ultraşi violenţi au fost reţinuţi de Jandarmerie. În total, în toată ţara au protestat aproximativ 300.000 de persoane, aceasta fiind cea mai mare manifestaţie a populaţiei din România ultimilor ani

• 2 februarie – Președintele Klaus Iohannis a reproșat Ministerului Afaceri de Interne modul cum a gestionat situația de la protestul din Piața Victoriei. Iohannis susține că MAI fusese informat despre ce va urma.”A fost evident pentru oricine ce au urmărit demonstraţiile şi a fost la fel de evident că aceşti demonstranţi au venit cu scopul de a strica manifestaţia din Piaţa Victoriei. Felul în care MAI nu a gestionat situaţia şi felul în care jandarmii au acţionat faţă de aceste grupuri de instigatori mă nemulţumeste profund. Toată lumea din instituţiile din structurile de forţă a avut toate informaţiile necesare. La Ministerul de Interne s-a ştiut ce grupuri se pregătesc pentru a sparge demonstraţia. I-au lăsat liberi să se amestece printre demonstranții pașnici”, a susținut Iohannis. Iohannis a declarat totodată, răspunzând unor întrebări ale jurnaliștilor, că le spune foarte clar guvernanţilor: ”Jos mâinile de pe DNA!”. Președintele a făcut afirmația după ce a fost întrebat despre zvonurile vehiculate privind intenţia Guvernului de a comasa DNA cu DIICOT

• 2 februarie – Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, şi-a delegat atribuţiile către un secretar de stat, oficiali ai Ministerului Justiţiei declarând că măsura a fost luată pentru a nu bloca activitatea curentă a instituţiei, ministrul urmând a participa la dezbaterile pe buget. Oficiali ai Ministerului Justiţiei au declarat că ministrul Justiţiei, Florin Iordache, şi-a delegat atribuţiile unui secretar de stat pentru perioada 1-7 februarie. Măsura a fost luată pentru a nu bloca activitatea curentă a instituţiei, secretarul de stat urmând a se ocupa de chestiunile curente, potrivit sursei citate

• 2 februarie – Ministrul pentru Mediul de Afaceri Florin Jianu a demisionat din guvernul Grindeanu din cauza ordonanţei Iordache. Jianu susţine că era pregătit să facă acest lucru din noaptea şedinţei de Guvern în care s-a adoptat actul normativ de modificare a codurilor penale, însă a sperat că cineva să aibă „onoarea de a-şi repara eroarea”. „România nu merită ce i se întamplă acum”, comentează Jianu care şi-a anunţat demisia printr-o postare pe Facebook

• 2 februarie – Sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la conflictul juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi sistemul de justiţie şi Parlament, pe de altă parte, a ajuns la Curtea Constituţională (CCR), unde a fost înregistrată şi a fost stabilit termenul pentru punctele de vedere până pe 7 februarie, la fel ca în cazul sesizării CSM. Până pe data de 7 februarie, Guvernul, Senatul, Camera Deputaţilor şi CSM vor trebui să trimită punctele proprii de vedere către Curtea Constituţională cu privire la conflictul juridic de natură constituţională între Guvern, Parlament şi CSM sesizat joi de către preşeditele Klaus Iohannis. În termen de maximum 20 de zile de la primirea punctelor de vedere, judecătorii CCR vor judeca sesizarea preşedintelui Iohannis

• 2 februarie – Procurorul general, Augustin Lazăr, a afirmat că la DNA există în investigare un dosar în legătură cu adoptarea ordonanței de urgență privind modificarea Codului penal și Codului de procedură penală.

Mai mulţi funcţionari din cadrul Ministerului Justiţiei au fost chemaţi la DNA pentru a da declaraţii în cadrul anchetei ce vizează modul în care Guvernul a dat ordonanţa de urgenţă.

Ministerul Justiției va transmite, în cursul zilei de joi (2 februarie), documentele solicitate de DNA privind elaborarea și emiterea OUG de modificare a Codurilor penale și proiectul de lege pentru grațierea unor pedepse, a precizat purtătorul de cuvânt al MJ, Cristina Liță

• 2 februarie – Ambasada Marii Britanii la București și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că „Ordonanța de Urgență anunțată pe 31 ianuarie ar putea să reducă domeniul de aplicare în cazul infracțiunii de corupție”, dar și față de „natura foarte limitată” a consultării, în prealabil, a părților implicate.

„Marea Britanie este unul dintre susținătorii de cursă lungă ai României în eforturile acesteia de a întări statul de drept și în lupta sa anticorupție. Dintotdeauna am avut un dialog productiv pe acest subiect cu guvernele României, indiferent de culoarea lor politică. Am colaborat cu România pe parcursul multor ani pentru a o ajuta să își îndeplinească obligațiile asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)”, preciza Ambasada Marii Britanii.

• 2 februarie – Suedia sprijină „ferm” lupta anticorupție din România și speră ca Guvernul României să reconsidere decizia care „slăbește legislația de urmărire penală a abuzului în serviciu”, se arată într-o declarație publicată pe pagina oficială de Facebook a misiunii diplomatice la București

• 2 februarie – Orice încercare de subminare a activității Guvernului este o tentativă de destabilizare a ordinii de drept din România, „prin mijloace mai mult sau mai puțin legale”, a declarat președintele PSD, Liviu Dragnea. „PSD este un partid care a câștigat alegerile în mod corect, printr-un vot masiv. În această lună de guvernare, Guvernul a exercitat puterea în mod legitim, în baza votului primit în Parlament și indirect în baza votului primit de la cetățeni în spiritul și litera Constituției. Guvernul și partidele care îl susțin suntem în continuare determinați să exercităm atât puterea executivă, cât și puterea legislativă acordată de către cetățeni. Considerăm că orice încercare de subminare a activității Guvernului este o tentativă de destabilizare a ordinii de drept din România prin mijloace mai mult sau mai puțin legale. A fost și un vot de încredere pentru Guvern — s-a reconfirmat susținerea în unanimitate pentru Guvernul condus de Sorin Grindeanu”, a afirmat Dragnea, la finalul reuniunii CExN al PSD.

El și-a exprimat speranța ca Ministerul de Interne și Parchetul să afle „cine a gândit, organizat și plătit acțiunile violente” de miercuri seara (1 februarie).

– Preşedintele PSD Liviu Dragnea îl acuză pe preşedintele Iohannis că este ”autorul moral al violenţelor de aseară”, într-o declaraţie după şedinţa PSD. „Această ordonanţă nu opreşte procesul în care sunt implicat”, a mai adăugat el. Preşedintele PSD a adăugat că guvernul respectă ”opinia fiecăruia dintre cei care protestează”. „Rugămintea noastră foarte fermă este ca aceşti oameni să se delimiteze de cei care vor să facă în aşa fel încât protestul să degenereze în violenţe.

– La finalul reuniunii liderilor social-democraţi din Bucureşti şi din teritoriu care s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului, premierul a trecut în revistă măsurile Guvernului care au fost puse în vigoare până acum, afirmând că avem un program de guvernare şi că era extrem de important ca în faţa CEx să facă un raport faţă de ceea ce a realizat Guvernul în ultima lună. Premierul a subliniat că nu va renunța la ordonanțele pe justiție: „Am luat o hotărâre acum două zile și mergem mai departe, justificat”, a spus el

• 2 februarie – Oamenii au ieşit în stradă, pentru a treia zi consecutiv, nemulţumiţi de ordonanţa de modificare a codurilor penal şi de procedură penală. Au fost ample proteste în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară. Piaţa Victoriei a fost blocată de 80.000 de protestatari. Au fost proteste ample şi în alte oraşe: Timişoara – 15.000 de oameni, Cluj -Napoca – 10.000, Sibiu – 12.000, Iaşi – 6.000, Braşov – 2.500, Bacău – 2.500, Oradea – 1.000, Alba Iulia – 2.200, Suceava – 2.000, Constanţa – 3.500, Galaţi – 1.200, Craiova – 1.000, Piteşti – 3.000, Deva – 1.000.

• 3 februarie – Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunțat că a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la OUG 13/2017 referitoare la modificarea Codurilor penale.

„Am decis să ridic excepția de neconstituționalitate a OUG 13/2017. Aceasta va pleca în câteva minute spre CCR”, a declarat Ciorbea, într-o declarație de presă. El a menționat că a criticat în ansamblu această OUG

• 3 februarie – Procurorul general Augustin Lazăr a cerut judecătorilor de la Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ, suspendarea și anularea ordonanței de urgență adoptate de Guvern prin care au fost aduse modificări Codurilor penale

• 3 februarie – UDMR dorește oprirea modificării prin ordonanță de urgență a Codului penal și a Codului de procedură penală și face apel apel către toate partidele din România să ajungă la un consens în ceea ce privește crearea unui cadru legislativ care să stea la baza unei justiții reale, corecte.

• 3 februarie – Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat de săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată

• 3 februarie – În toată țara au avut loc din nou proteste, pentru a patra zi la rând. 300.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a cere anularea ordonanţei care aduce modificări Codului Penal. Sute – sau chiar mii – de persoane protestează și în orașe mai mici dar şi în străinătate.

Aproximativ 150.000 de protestatari au fost în Piaţa Victoriei din Capitală, 40.000 de oameni au fost în stradă la Cluj, 20.000 la Sibiu și 25.000 la Timișoara.

Numărul participanților la protestele din mai multe orașe: Piatra Neamț – 1.000, Deva – 2.200, Galați – 8.000, Craiova – 5.000, Bacău – 2.000, Brașov – 12.000, Oradea – 5.000, Alba Iulia – 3.500, Baia Mare – 5.000, Sibiu – 18.000, Arad – 2.500, Iași – 10.000, Oradea – 5.000, Pitești – 1.500, Mediaș – 2.000, Constanța – 12.000, Bistrița – 5.000, Târgu Mureș – 5.000.

Au fost cele mai ample proteste de stradă în Bucureşti şi întreaga ţară din ultimii 27 de ani.

• 4 februarie – Premierul Sorin Grindeanu a anunţat că Guvernul se va întâlni duminică (5 februarie) într-o şedinţă extraordinară pentru a găsi „calea legală – abrogare, prorogare” ca ordonanţa de modificare a codurilor penale să nu intre în vigoare. Prim-ministrul a adăugat că va demara consultări cu partidele pentru un proiect de lege pe această temă, proiect care va fi trimis în Parlament. „S-a creat foarte multă confuzie, distorsiuni. De aceea Ministrul Justiţiei îşi asumă consecinţele”, a mai spus Grindeanu fără a preciza dacă Florin Iordache va demisiona sau va fi demis.

– Manifestanţii spun că discursul prim-ministrului a fost neclar: nu se ştie clar dacă va fi abrogare sau prorograre, prorogare înseamnă doar că va fi amânat termenul de aplicare, dar, în final, tot va produce efecte. Discursul premierului nu pare de ajuns pentru a-i convinge pe oameni să nu mai iasă în stradă

• 4 februarie – Protestele faţă de Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea codurilor penale au continuat şi în această zi. Au fost 330.000 de oameni în stradă, în Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării, pentru a cincea zi la rând. La Bucureşti, acţiunile de protest au început dimineaţă, de la ora 11.00, cu un marş al copiilor. Ulterior, zeci de mii de bucureşteni au plecat spre Parlament, unde au făcut un lanţ uman în jurul clădirii. Ulterior, protestatarii au revenit în Piaţa Victoriei. Zeci de mii de oameni au fost în stradă şi în alte oraşe ale ţării. Circa 330.000 de oameni s-au aflat în stradă în întreaga ţară: la Bucureşti au fost aproximativ 170.000 de manifestanţi, la Cluj Napoca protestează 35.000 de oameni, oamenii scandează: „La Bucureşti, cu toţii la Bucureşti! Nu ne fraieriţi”. Studenţii sunt conduşi la gară de protestatarii. Ei vin la Bucureşti, pentru protestul de a doua zi, duminică. La Braşov sunt 13.000 de oameni în stradă, la Iaşi 20.000, iar la Constanţa 12.000. La Timişoara sunt peste 30.000 de oameni în Piaţa Victoriei. Oamenii nu se mulţumesc doar cu anunţul premierului

• 5 februarie – Guvernul Grindeanu a decis abrogarea, OUG 13 care anula practic lupta anti-corupţie

• 5 februarie – Protest istoric în România: 300.000 de bucureşteni şi alţi 300.000 de români din toate marile oraşe şi din străinătate au ieşit seara în stradă în cel mai mare miting din ultimii 25 de ani, în a şasea zi de proteste. Abrogarea Ordonanţei 13 nu i-a convins pe oameni, care au cerut demisia Guvernului Grindeanu. „Demisia!”, „Hoţii!”, „Trădătorii” – s-a strigat din 250.000 de piepturi în faţa Guvernului. Mitingul a avut câteva momente memorabile: minutul de tăcere mormântală, aprinderea concomitentă a lanternelor de la toate telefoanele din piaţă, intonarea imnului, proiecţiile cu laser pe clădirea guvernului, şi a altor construcţii din jur.

– Circa o mie de persoane, majoritatea în vârstă, au protestat şi lângă Palatul Cotroceni, ei scandând împotriva preşedintelui Klaus Iohannis şi în favoarea Guvernului

• 5 februarie – Premierul Sorin Grindeanu, a anunţat în direct din platourile televiziunilor RTV şi Antena 3, că nu demisionează din funcţie

• 5 februarie – Premierul Sorin Grindeanu a declarat, într-o intervenţie la un post de televiziune din România, că ministrul Justiției, Florin Iordache, își va asuma „ceea ce n-a făcut bine”, precizând că dacă acest lucru nu se va întâmpla va lua o decizie în ceea ce privește poziția acestuia

• 6 februarie – ALDE şi PSD au agreat un protocol de funcţionare a coaliţiei, prin care se stabileşte clar care va fi modalitatea de luare a deciziilor, de acum încolo urmând să fie semnate chiar şi procese verbale, a declarat luni co-preşedintele ALDE Daniel Constantin, care a precizat şi că înţelegerea a fost agreată atât de Liviu Dragnea, cât şi de Călin Popescu Tăriceanu. La rândul său, liderul PSD Liviu Dragnea a declarat referitor la această înţelegere că „nu era nevoie de această birocratizare, dar un regulament era necesar”, precizând că aceasta este una una „utilă” atât pentru premier, cât şi pentru buna funcţionare a guvernării

• 6 februarie – Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că nu este o decizie inspirată ca Uniunea să renunțe acum la colaborarea parlamentară cu coaliția de guvernare, așa cum au solicitat mai mulți membri ai comunității maghiare, dar nu exclude ca acest lucru să se întâmple în viitor

• 6 februerie – România a înregistrat un regres în ceea ce priveşte dovedirea ireversibilităţii reformelor, ceea ce este posibil să fi afectat şansele de ridicare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare până la finalul mandatului actualei Comisii Europene, aşa cum a promis anterior preşedintele C.E. Jean-Claude Juncker, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas

• 6 februarie – Traian Băsescu spune că liderii coaliţiei „au decis abrogarea ordonanţei pentru că au constatat că nu au ce să scoată în stradă. Nici electoratul lor nu ar ieşi în stradă de bună voie să-i susţină pentru prostia pe care au făcut-o”

• 6 februarie – Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a discutat, la Bruxelles, cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi cu vicepreşedintele Federica Mogherini despre ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a modificat legislaţia penală, revocată ulterior la presiunea străzii. „Eu am explicat foarte clar domnului Timmermans că noi nu am dezincriminat abuzul în serviciu, noi am găsit o modalitate ca să-l incriminăm, pentru că a fost declarat neconstituţional de către CCR. Trecând 45 de zile, el nu mai exista ca prevedere în Codul Penal. Sigur, poate nu a fost cea mai bună formulă, poate nu trebuia să stabilim un prag de 200.000 de lei, dar problemele respective trebuie să-şi găsească o soluţionare, aşa cum se întâmplă în orice stat democratic“, a spus Meleşcanu, într-un interviu acordat la Bruxelles

• 6 februarie – Preşedintele CCR Valer Dorneanu a declarat că în speţa privind OUG 13 – respectiv sesizările CSM şi ale şefului statului şi excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului – plenul Curţii urmează să se pronunţe asupra admisibilităţii, dată fiind abrogarea Ordonanţei. „Marţi (7 februarie) primim punctele de vedere ale instituţiilor implicate, iar peste o zi sau două dezbatem. Plenul Curţii va decide dacă dezbatem pe fond OUG 13 sau dacă excepţia de neconstituţionalitate ridicată a devenit inadmisibilă ca urmare a abrogării OUG 13″, a spus Dorneanu

• 6 februarie – În cea de-a şaptea zi de proteste în faţa Guvernului, protestatarii au continuat să ceară demisia Executivului. Aproximativ 15.000 de oameni au protestat în Piaţa Victoriei din Capitală, potrivit unor surse oficiale, împotriva Guvernului.

– De asemenea, peste 2.500 de persoane, potrivit unor surse oficiale, s-au strâns, pentru a doua zi consecutiv, în faţa Palatului Cotroceni, pentru a-şi exprima susţinerea faţă de Guvernul Grindeanu

• 7 februarie – Preşedintele Klaus Iohannis a lansat din nou un atac extrem de dur la adresa PSD, într-un discurs în faţa camerelor reunite ale Parlamentului, acuzându-i pe politicienii de la putere că, în loc să se ocupe de aplicarea programului de guvernare, au avut drept prioritate 0 „rezolvarea” dosarelor penalilor şi arătând că ţara se află într-o adevărată criză şi că, dacă cei responsabili de apariţia ei nu se vor ocupa să o rezolve, atunci el va căuta cea mai bună soluţie prin convocarea de consultări la Cotroceni. Naţiunea e „în alertă, e vie şi foarte nemulţumită”, a subliniat din nou Iohannis ideea că voinţa poporului nu mai poate fi ignorată şi, mai mult, le-a transmis celor de la PSD că este de datoria lor să găsească ieşirea din acest impas: „Retragerea ordonanţei 13 şi demiterea chinuită a unui ministru sunt cu siguranţă prea puţin. Alegerile anticipate sunt prea mult”, a mai spus şeful statului

– Parlamentarii social-democraţi au ieşit din sală în timp ce preşedintele Klaus Iohannis rostea discursul adresat Legislativului. Ei au susţinut că, prin discursul său, şefului statului a împărţit ‘România în două’, PSD aşteptându-se ca mesajul preşedintelui să fie unul de unitate

– După discursul lui Klaus Iohannis, liderul PSD şi al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat că se aştepta să fie „un discurs de unitate, de îndemn la calm şi stabilitate. Din păcate, a ales să vorbească în continuare despre divizare, despre parlamentari buni şi parlamentari răi, despre români buni şi români răi“. „Sunt de acord că alegerile anticipate nu reprezintă o soluţie, sunt de acord ca Guvernul să fie unul performant, în sensul ăsta şi îndemnul meu este să lase Guvernul în pace să guverneze.Dacă vrei să ai un guvern puternic, atunci ceri tututor să fie lăsat să guverneze“, a spus Dragnea

– Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că este dezamăgit de discursul preşedintelui Klaus Iohannis din plenul reunit al Parlamentului. Faptul că vorbim de luminiţele din Piaţa Victoriei nu reprezintă soluţia pe care românii o aşteaptă, de detensionare situaţiei din ţară, a susţinut el

• 7 februarie – Bugetul de Stat pentru anul 2017 a fost adoptat, după votul dat în şedinţa de plen a celor două Camere. Raportul de voturi a fost de 208 voturi pentru şi 105 împotrivă. Sorin Grindeanu a susţinut, în discursul susţinut după vot, că bugetul se încadreză în ţinta de deficit de 3% şi că ar fi vrut ca acesta să fie adoptat mai devreme. Alături de buget, a fost votată şi legea asigurărilor sociale, cu 208 voturi pentru şi 107 împotrivă

• 7 februarie – Comisiile juridice reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatul au dat, cu unanimitate de voturi, un aviz favorabil solicitării preşedintelui Klaus Iohannis privind organizarea unui referendum pe Justiţie

• 7 februarie – Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric este neconstituţională, a decis Curtea Constituţională. Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a anunţat că judecătorii CCR au admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Guvern în toamnă

• 7 februarie – Premierul regiunii belgiene Valonia consideră că, în următorii 25 de ani, România ar trebui să părăsească Uniunea Europeană, alături de alte state răsăritene, spre binele lor și al Uniunii. „Ar fi de dorit un Polxit, un Ungrexit, Romaxit, un Bulgxit.“ Statele estice, dar și Danemarca și Suedia, ar trebuie să părăsească UE și să semneze acorduri comerciale sau de parteneriat cu Bruxelles-ul, a spus pentru L’Echo premierul valon Paul Magnette, fost director al Institutului de Studii Europene din Bruxelles. Asta ar permite reducerea concurenței interne, spune Magnette, pentru că ar duce la echilibrarea PIB-urilor și a modelelor socio-economice

• 7 februarie – Aproape 5.000 de oameni s-au strâns pentru a opta zi consecutiv în Piaţa Victoriei cerând demisia Guvernului Grindeanu.

– În sprijinul acestuia s-a desfăşurat o manifestaţie la Palatul Cotroceni, pentru a treia zi, la care au participat peste două mii de persoane.

• 8 februarie – Prima moţiune de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu nu a avut nicio şansă să treacă. PSD, ALDE şi UDMR au fost prezente la şedinţă, dar nu au vrut să voteze, pentru a nu exista suspiciuni că unii vor trăda. Deşi moţiunea a fost asumată de PNL şi USR, Traian Băsescu a fost principala voce a Opoziţiei. Moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Grindeanu a fost respinsă, în condiţiile în care nu a fost întrunit numărul de voturi necesare pentru căderea Guvernului, adică 233 de voturi „pentru“. În urma numărătorii, 161 de voturi au fost „pentru“, opt voturi „împotrivă“ şi au existat 33 de abţineri. Numărul mic de voturi a fost datorat faptului că parlamentarii PSD, ALDE şi o parte a celor din UDMR, cu toate că au participat la şedinţa de plen, au decis să nu voteze

• 8 februarie – Curtea Constituţională a respins sesizările trimise de Klaus Iohannis şi de CSM privind ordonanţa de urgenţă numărul 13, care a modificat radical legislaţia penală. Curtea Constituţională a României a stabilit, cu majoritate de voturi, că nu există conflict juridic de natură constituţională între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.

• 8 februarie – Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a decis sesizarea CCR în vederea constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi Ministerul Public, prin Direcţia Naţională Anticorupţie

• 8 februarie – Liderul PSD, Liviu Dragnea, a primit motivarea hotărârii prin care a fost condamnat la închisoare cu suspendare. El şi-a folosit abuziv autoritatea şi influenţa de care se bucura în cadrul partidului pentru a denatura rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale, este motivarea Completului de 5 judecători

• 8 februarie – Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis excluderea din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan, unul dintre cei doi judecători care au decis condamnarea lui Dan Voiculescu în dosarul ICA. Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a decis astfel în speţa în care a fost acuzată de Mugur Ciuvică de incompatibilitate. Judecătoarea Camelia Bogdan poate să atace decizia CSM la ÎCCJ, în termen de 15 zile. Concret, Camelia Bogdan pe vremea în care făcea parte din completul de judecată din dosarul ICA, în care Ministerul Agriculturii se constituise parte civilă a fost sponorizată de acelaşi minister pentru un curs de două săptămâni la Poiana Braşov. Ședința CSM a avut loc la un an după ce Grupul de Investigații Politice (GIP) a publicat documente care arată că, în timp de judeca dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit 10.000 de lei de la Ministerul Agriculturii, parte în dosar. După ce s-a întors din sejur, judecătoarea Camelia Bogdan a decis, într-un timp record, în favoarea Ministerului Agriculturii.

– „Acuzaţiile sunt nefondate în ansamblul lor şi cele din procedurile disciplinare şi cele din spaţiul public. (..) Nu a fost plătit (sejurul) de Ministerul Agriculturii. Ministerul Agriculturii era parte civilă în dosarul meu, dar eu am predat în calitate de expert al UE din 2009, am predat elemente de anticorupţie funcţionarilor statului. Plata s-a făcut prin SRL-ul care m-a contactat, banii proveneau de la Banca Mondială”, spunea Camelia Bogdan pe 25 ianuarie, atunci când a mers în faţa judecătorilor din CSM.

– Judecătoarea Camelia Bogdan a declarat că va contestat decizia Secţiei pentru judecători a CSM de excludere din magistratură, aceasta precizând că hotărârea este nefondată întrucât există un raport al ANI care arată că nu a fost în incompatibilitate.

– În situaţia în care decizia excluderii rămâne definitivă, ar putea fi invocată de persoanele condamnate în dosarul ICA pentru a cere redeschiderea procesului

• 8 februarie – Preşedintele Klaus Iohannis a mers la protestatarii din faţa Palatului Cotroceni, circa 400 la număr, în a patra zi consecutiv, încercând să aibă un dialog cu ei.. „Suntem cu toţii români“, le-a spus preşedintele protestatarilor, care l-au huiduit.

Oamenii au pancarte cu mesaje precum: „România suntem toţi”, „Votul meu din 11 decembrie contează”, „Şi eu îndrăznesc să cred în Guvernul Grindeanu”, „Nu sunt beţiv, nu sunt analfabet”. Preşedintele Klaus Iohannis a scris pe Facebook, după ce a ieşit să stea de vorbă cu protestatarii din faţa Palatului Cotroceni, că înţelege să îşi exercite mandatul de preşedinte ascultând vocea tuturor românilor, indiferent de opţiunile lor şi că este „absolut firesc să existe diferenţe de păreri”, fiind dreptul fiecărui cetăţean să-şi exprime convingerile paşnic şi civilizat

– A noua zi de manifestații din Piața Victoriei a adunat aproximativ 5.000 de oameni care au protestat împotriva Guvernului Grindeanu. Protestele antiguvernamentale din Piaţa Victoriei din Capitală s-a încheiat după mai bine de cinci ore

• 9 februarie – Ministrul Justiţiei, Florin Iordache şi-a dat demisia din funcţie după şedinţa de Guvern, pe fondul scandalului Ordonanţei nr. 13

• 9 februarie – Magistrații constituționali nu au admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului, pe motiv că OUG 13 a fost deja abrogată. Președintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat că, față de alte situații, magistrații nu au analizat și fondul actului normativ, pentru că OUG 13 nu ar fi produs efecte juridice. Decizia CCR a fost luată cu majoritate de voturi

• 9 februarie – Ionica Sfetcu a fost eliberată din funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, printr-o decizie a premierului Sorin Grindeanu. Sfetcu fusese numită în funcţie cu o zi în urmă. În presă au apărut informaţii potrivit cărora, în anul 2015, Ionica Sfetcu a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru corupţie

• 9 februarie – A 10-a zi de Proteste a adunat circa 5.000 de oameni, în Piaţa Victoriei din Bucureşti. În Piaţa Mare din Sibiu s-au adunat 1.000 de manifestanţi iar alte 2.000 de oameni au demonstrat pe străzile din Cluj-Napoca. Ceai care au fost în stradă nu au fost impresionaţi de demisia ministrului justiţiei, Florin Iordache

– Protestul de la Palatul Cotroceni, la care 400 de oameni au cerut demisia preşedintelui Klaus Ioahnnis, s-a aflat în cea de-a cincea zi

• 10 februarie – ANAF, prin Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, a pus sechestru pe bunuri ale Televiziunii Naţionale de aproape 150 milioane de lei. Fiscul vrea să se asigure, astfel, că îşi va recupera restanţele pe care TVR le are de plătit către stat.

• 10 februarie – Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele prin care constată vacantarea funcţiei de membru al Guvernului prin demisia lui Florin Iordache de la şefia Ministerului Justiţiei şi o desemnează pe Ana Birchall, Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, ca interimar pentru acest portofoliu. Totodată, Iohannis a semnat decretul prin care Alexandru Petrescu, Ministrul Economiei, a fost numit Ministru Interimar pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

• 10 februarie – Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au respins contestația depusă de Călin Popescu-Tăriceanu și au dispus începerea judecării pe fond în dosarul în care președintele Senatului este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului

• 10 februarie – Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a făcut un apel către toți membrii Parlamentului ca în cel mai scurt timp să parcurgă procedurile și să adopte legea de aprobare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 14/2017, prin care sunt abrogate modificările la Codul penal și Codul de procedură penală

• 10 februarie – Peste 6.000 de persoane au protestat în Piaţa Victoriei pentru a 11-a zi consecutiv. Oamenii au steaguri şi pancarte şi cer demisia Guvernului. Pe pancarte se putea citi: „Zi de zi aici vom fi !”, „Demisia, demisia !” şi „Noaptea, ca hoţii !”

– Oamenii au ieşit din nou în stradă şi la Braşov, Sibiu, Cluj, Timişoara, Iaşi şi în alte oraşe ale ţării, cerând demisia Cabinetului Grindeanu

– Peste 300 de persoane au protestat în faţa Palatului Cotroceni împotriva preşedintelui Klaus Iohannis, cerându-i demisia. În a şasea zi de manifestaţii la Palatul Cotroceni ei au scandat „Demisia, Demisia” şi „La Palatul Cotroceni cântă cucuveaua, Iohannis şi ai lui şi-au găsit beleaua”

– La Petroşani, câteva zeci de pensionari din industria minieră au demonstrat pentru a treia zi la rând ca să susţină Guvernul

– Aproximativ 1.000 de persoane au protestat în faţa Prefecturii din Alba Iulia, cerând demisia preşedintelui Klaus Iohannis

• 11 februarie – Europarlamentarul Nigel Farage a fost catalogat drept rasist în timpul emisiunii sale radio LBC, după ce a afirmat că liderii europeni nu ar fi trebuit să permită aderarea României la Uniunea Europeană, spunând că nu a reuşit să facă o tranziţie completă de la regimul comunist. Farage a invocat protestele din România, spunând că au avut drept punct de plecare ordonanţa 13/2017 care, spune europarlamentarul, le permite funcţionarilor să fure, atât timp cât suma furată rămâne sub 35.000 lire sterline

• 11 februarie – Parchetul instanţei supreme arată, ca răspuns la o sesizare privind o posibilă finanţare ilegală a USR, că există un dosar, de la începutul acestui an, în care a fost începută urmărirea penală in rem, pentru fapte de delapidare, spălare de bani şi conflict de interese.

Preşedintele USR, Nicuşor Dan, a declarat că este „foarte surprins” de anunţul Parchetului: „Sunt foarte surprins. Asta, delapidare şi spălare de bani chiar că este o surpriză.”

• 11 februarie – Peste 5.000 de persoane s-au adunat în Piaţa Victoriei din Capitală, unde au cerut demisia Guvernului Grindeanu, in cea de a douăsprezecea zi de proteste declanşate după adoptarea ordonanţei privind modificarea codurilor penale. La ora 22:00, temperatura la Bucureşti era de minus zece grade grade. Aproximativ 30 de persoane au alergat, după-amiază, în jurul clădirii Palatului Victoria, îmbrăcaţi în echipament sportiv, unii dintre ei purtând steaguri. Participanţii la „maratonul democraţiei” spun că aceasta este forma lor de protest faţă de Guvern şi că prin mişcare vor să înceapă „schimbarea României”.

– Peste 400 de persoane au protestat şi în faţa Palatului Cotroceni, pentru a şaptea zi consecutiv, cerând demisia preşedintelui Klaus Iohannis

• 12 februarie – Peste 60.000 de oameni au fost în Piaţa Victoriei, pe un ger năprasnic, în cea de-a 13-a zi consecutivă de proteste anti-guvernamentale. Cel mai spectaculos moment al serii a fost de departe cel de la ora 21:00, când mulţimea din piaţă a format un tricolor imens prin aprinderea lanternelor de la telefoane sub coli colorate în roşu, galben şi albastru. Coregrafia a fost excepţională, momentul fiind cu adevarăt emoţionant. La ora 22:00, manifestanţii au cântat imnul naţional, apoi o parte dintre ei s-au prins într-o horă. „ALDE şi PSD, aceeaşi mizerie”, „Jos Tăriceanu, Dragnea şi Grindeanu”, „Nu plecăm acasă, hoţii nu ne lasă”, au fost câteva dintre scandări.

– Aproape 1.000 de susţinători ai Guvernului Grindeanu au protestat, pentru a opta zi consecutiv, în faţa Palatului Cotroceni, cerând demisia preşedintelui Klaus Iohannis şi a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Manifestanţii – care au adus steaguri tricolore şi pancarte cu mesaje precum „Iohannis, demisia”, „Jos DNA, Poliţia politică”, „Noi am votat, tu ne-ai dezbinat” – au suflat în vuvuzele, au huiduit şi au scandat „Demisia”

• 13 februarie – Parlamentul a aprobat, în şedinţa plenului reunit, cu unanimitate de voturi, avizul favorabil pentru referendumul anticorupţie iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis

• 13 februarie – Ludovic Orban și-a anunțat candidatura la funcția de președinte al Partidului Național Liberal (PNL), în cadrul Biroului Politic Național al liberalilor, desfășurat la Parlament. El a precizat că dorește să schimbe în bine partidul, în așa fel încât să poate să câștige competițiile electorale împotriva PSD

• 13 februarie – Curtea de Arbitraj de la Paris a hotărât, după un proces care a durat doi ani şi jumătate, că societatea ENEL trebuie să plătească statului român 401 milioane de euro. În vara lui 2014, Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), companie desprinsă din Electrica, a demarat o acţiune împotriva ENEL la Curtea Internatională de Arbitraj pentru plata unei sume de 521 milioane de euro. ENEL nu a recunoscut această sumă, considerând că are de plătit mult mai puţin, propunând 250 de milioane de euro.

Fostul ministru al energiei, Răzvan Nicolescu, speră ca România să folosească această sumă importantă de bani, obţinută la Paris, pentru modernizarea sectorului energetic, care are nevoie de investiţii

• 13 februarie – Aproximativ 1.500 de persoane au venit să manifesteze în Piaţa Victoriei, în cea de a 14-a zi consecutivă de proteste antiguvernamentale. În zona de protest a fost o mobilitate continuă: în timp ce unii plecau, alte grupuri veneau, frigul de -5 grade Celsius spunându-şi cuvântul

– Aproximativ 200 de persoane au protestat, pentru anoua zi, în faţa Palatului Cotroceni, împotriva preşedintelui Klaus Iohannis. Ei au cerut demisia şefului statului şi au manifestat în favoarea guvernului Grindeanu

• 14 februarie – Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, după o întâlnire la Cotroceni cu premierul şi ministrul Finanţelor, că „Bugetul, la o primă analiză, este unul problematic şi riscant. Se prevăd venituri care, după părerea mea, sunt supraevaluate şi cheltuieli foarte mari. Există riscul real să se depăşească deficitul de 3%. Nu putem să nu vedem că avem o sumă foarte mare la aşa-numitele credite de angajament, care va apăsa asupra bugetului din anii următori.” Şeful statului a anunţat că o decizie privind eventuala promulgare sau retrimitere în Parlament va fi luată zilele următoare

– În replică, premierul Sorin Grindeanu a declarat că nu înțelege îngrijorarea exprimată de președintele Klaus Iohannis cu privire la bugetul de stat pe 2017, chiar dacă este un proiect ”ambițios”

• 14 februarie – Plenul Senatului a adoptat proiectul de lege de adoptare a OUG 14/2017, care abrogă Ordonanţa 13 de modificare a Codurilor penale, în unanimitate. Au fost 118 voturi „pentru” şi niciun vot „împotrivă”. Proiectul merge la Camera Deputaţilor, cameră decizională.

• 14 februarie – 500 de militari americani din Batalionul 1 „Vulturii luptători”, dar şi tancuri Abrams, maşini de luptă Bradley şi obuziere autopropulsate au sosit pe teritoriul României, unde vor staţiona timp de 9 luni, pentru antrenamente. Unitatea de luptă americană face parte din Brigada 3, aceeaşi care a dislocat în jur de 3.500 de soldaţi şi 2.800 de piese de tehnică militară de la Fort Carson, statul Colorado, în Bremerhaven, Germania, la începutul lunii ianuarie

• 14 februarie – Un nou termen în dosarul în care Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman a avut loc la ÎCCJ. Trei inculpaţi din dosar şi-au recunoscut faptele şi au cerut să fie judecaţi prin procedură simplificată de magistraţii Instanţei supreme. Magistraţii au stabilit un nou termen de judecată pentru data de 28 martie.

• 14 februarie – Aproximativ 30 de primari social-democrați din județul Iași s-au reunit pentru a analiza criticile lansate de primarul Iașiului, Mihai Chirica, la adresa Guvernului condus de Sorin Grindeanu și la adresa președintelui PSD, Liviu Dragnea. Ei au semnat o scrisoare deschisă prin care se dezic de afirmațiile acestuia

• 14 februarie – La Autoritatea Națională pentru Protecția Copiilor au fost formulate numeroase reclamații anonime cu privire la prezența copiilor la protestele din Piața Victoriei, în care se făcea trimitere la un articol de lege care interzice implicarea minorilor în astfel de manifestații publice. În luna februarie, Autoritatea Națională pentru Protecția Copiilor a primit câteva zeci de sesizări, cele mai multe anonime, cu privire la prezența minorilor la acțiunile de protest din fața Palatului Victoria

• 14 februarie – A 15-a zi de proteste în București, peste 1.000 de persoane s-au adunat în Piața Victoriei. Câteva sute de persoane s-au adunat la protest şi în fața Palatului Cotorceni, unde oamenii s-au adunat pentru a 10-a zi la rând

• 15 februarie – Parlamentul European a aprobat Acordul de liber-schimb între Uniunea Europeană şi Canada (CETA). Ca urmare, cetăţenii români care călătoresc în Canada nu mai au nevoie de vize începând cu 1 decembrie 2017

• 15 februarie – Procurorii DNA Ploiești au luat măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile față de Valeriu Zgonea, fostul președinte al Camerei Deputaților, acesta fiind cercetat pentru pentru trafic de influență, după ce ar fi intervenit pentru numirea unui secretar de stat

• 15 februarie – Procurorul Mircea Negulescu, care a instrumentat dosarele lui Sebastian Ghiță și lui Victor Ponta, a cerut încetarea activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), după înregistrările difuzate la 14 februarie de România Tv

– la 15 februarie, Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a sesizat Inspecția Judiciară pentru posibile abateri disciplinare, al lui Negulescu

– la 16 februarie, procurorul Mircea Negulescu a fost mutat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina

– la 17 februarie, Inspecția Judiciară propune Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) suspendarea din funcție a procurorului Mircea Negulescu, fost magistrat la DNA Ploiești, în prezent la Parchetul Judecătoriei Câmpina

– la 18 februarie, Procurorul Mircea Negulescu și-a dat demisia din magistratură, urmând ca plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să ia act de ea la următoarea ședință

• 15 februarie – Comisia Europeană a dat în judecată România la Curtea de Justiție a UE pentru că nu a închis și reabilitat 68 de depozite ilegale de deșeuri, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. În pofida avertismentelor anterioare ale Comisiei, România nu a reușit să ia măsuri împotriva a 68 de depozite de deșeuri neconforme, astfel cum prevede Directiva UE privind depozitele de deșeuri.

• 15 februarie – Comisia Europeană a decis să trimită scrisori de somație României și Ungariei pe motiv că reglementările lor naționale privind comerțului cu amănuntul la produselor agricole și alimentare nu corespund legislației UE. În România, se solicită marilor retaileri să achiziționeze cel puțin 51% din produsele agricole și alimentare de la producătorii locali, ceea ce provoacă temeri privind respectarea principiului liberei circulații a bunurilor

• 15 februarie – A 16-a zi de proteste. Aproximativ 400 de persoane au protestat în Piața Victoriei și 100 de oameni, la Palatul Cotroceni, pentru a 11-a zi consecutiv

• 16 februarie – Președintele Klaus Iohannis a declarat că a promulgat Legea bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale, el menținându-și însă obiecțiile cu privire la cifrele pe care este construit bugetul pe 2017, motiv pentru care a cerut Guvernului responsabilitate

• 16 februarie – Premierul Sorin Grindeanu a afirmat, la Bruxelles, într-o conferință de presă comună cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, că își dorește ca, în anul 2019, să nu mai existe Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România. „Totul depinde de alergător. Viteza reprezintă hotărârea Guvernului României și a Parlamentului României. Comisia poate ajuta, poate asista, dar nu poate dicta viteza. Aceasta este decisă de autoritățile române, care pot spune când vor trece linia de sosire. Este important să se continue și noi încurajăm Guvernul României să facă toți pașii în această direcție”, a spus, la rândul său, Frans Timmermans

• 16 februarie – Ministrul Apărării, Gabriel Leș, aflat la reuniunea Alianței Atlanticului de Nord de la Bruxelles, a anunțat că s-a decis creșterea prezenței maritime a NATO în Marea Neagră și înmulțirea exercițiilor militare navale pentru întărirea capacității de apărare a României. „Am decis acum creșterea prezenței maritime aliate și o funcție de coordonare a activităților maritime NATO în Marea Neagră. Prezența maritimă va cuprinde exerciții și activități de instruire la care vor participa forțele navale permanente ale NATO. Creșterea prezenței NATO are un caracter defensiv, de sporire a interoperabilității și, deci, de întărire a capacităților noastre de apărare. Prezența vaselor aliate la exerciții în Marea Neagră este o activitate normală, care contribuie la creșterea interoperabilității între forțele navale ale României și cele ale aliaților. După anexarea ilegală a Crimeei, aceste activități au devenit mai frecvente, ca manifestare a solidarității Alianței și ca măsură de întărire a colaborării noastre”, a declarat Gabriel Leș

• 16 februarie – Liderul USR, Nicușor Dan, a declarat că formațiunea pe care o conduce a respectat legea finanțării partidelor politice și a explicat punct cu punct faptul că acuzațiile care i se aduc de diferite televiziuni sunt nefondate.

• 16 februarie – Fostul șef al Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a fost pus sub învinuire pentru abuz în serviciu într-un nou dosar privind restituiri supraevaluate, acesta precizând că nu a încălcat nicio lege

• 16 februarie – Părinții își pot aduce copiii la manifestații dacă acestea sunt pașnice, pentru că, potrivit legii (art. 31 din Legea 272/2004), cei mici dispun de libertatea de exprimare și de participare la acțiuni. Este opinia reprezentanților Organizației Salvați Copiii, după ce autoritățile au demarat o anchetă în cazul părinților care și-au adus copiii la manifestațiile din Piața Victoriei

• 16 februarie – Tribunalul Uniunii Europene a pronunţat hotărârea sa în cauza T-145/15, România împotriva Comisiei Europene, ce avea ca obiect o acţiune în anulare iniţiată de Guvernul României la data de 29 martie 2015. Instanţa UE a dat câştig de cauză României şi a anulat Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/103 a Comisiei Europene din 16 ianuarie 2015 de excludere de la finanţarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) şi al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în ceea ce priveşte România. Prin această decizie care a fost anulată, Comisia Europeană a aplicat României corecţii de aproximativ 128 milioane de euro. Această sumă a fost exclusă de la finanţarea anumitor cheltuieli efectuate în cadrul FEGA şi FEADR pentru anii de cerere 2009 şi 2010

• 16 februarie – Aproximativ 200 de persoane au protestat, în Piața Victoriei din Capitală, în cea de a șaptesprezecea zi de manifestații antiguvernamentale. Alte câteva zeci de protestatari s-au aflat, pentru a 12-a zi consecutiv, în fața Palatului Cotroceni, cerând demisia președintelui Klaus Iohannis. Și în țară au fost proteste, câteva zeci de persoane manifestând împotriva Guvernului la Cluj, Constanța și Galați

• 17 februarie – Organizația Forest Stewardship Council (FSC) a anunțat că retrage definitiv certificarea pentru lemnul procesat de compania austriacă Schweighofer. În urma acestei decizii, lemnul tăiat ilegal din pădurile României nu va mai fi certificat ca fiind sustenabil și nu va mai putea fi vândut sub marca FSC pe piețele internaționale. FSC a considerat că prelungirea perioadei de probă pentru Schweighofer este inacceptabilă în condițiile de în care compania nu respectă standardele de sustenabilitate.

Decizia vine după ce activiști din 3 țări (Germania, România și Austria) au înmânat o petiție semnată de 250.000 de cetățeni directorilor FSC, în 7 februarie, la sediul organizației din Bonn. Comunitatea de-clic a lansat această campanie în decembrie 2016, în momentul în care FSC a plasat compania austriacă într-o perioadă de probă. Petiția adresată Boardului organizației îi cerea acestuia să renunțe la Schweighofer și să respecte recomandările făcute de Comitetul de Control al FSC. După ce a investigat temeinic activitatea Schweighofer, acest comitet a recomandat încă din decembrie 2016 dezasocierea de “Holzindustrie Schweighofer și de toate companiile controlate de Gerald Schweighofer”

• 17 februarie – Președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, a demisionat din PNL după ce a fost pus sub acuzare pentru luare de mită și șantaj, DNA arătând că el ar fi primit sejururi la Monte Carlo și Saint Moritz și 10.000 de euro pentru partid, în care era secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative și președinte al organizației județene a unei formațiuni politice

• 17 februarie – Câteva zeci de manifestanți au venit în Piața Victoriei din Capitală, în a optsprezecea zi de proteste antiguvernamentale, aceștia scandând ”Hoții” și „Demisia”,. Ca și în zilele trecute, manifestanții au suflat în vuvuzele, au fluierat, au fluturat steaguri tricolore și au afișat pancarte cu mesaje antiguvernamentale. În zona de protest din Piața Victoriei a fost scris cu cretă pe asfalt „#REZIST, lângă acest text fiind puse ghivece cu flori aduse de manifestanți

• 18 februarie – Fostul premier Dacian Cioloș a declarat că se gândește ca în următorii ani să intre în politica românească pentru a-și folosi experiența pe care a acumulat-o ca șef al Executivului, într-un partid deja existent, într-unul nou sau să stea în afara acestora și să contribuie prin alte forme de organizare la ameliorarea modului de a face politică

• 18 februarie – Editorul de imagine Dana Bunescu a cucerit Ursul de Argint pentru montaj, la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, pentru pelicula „Ana, mon amour”, regizată de Călin Peter Netzer

• 18 februarie – Câteva sute părinți, bunici și copii au protestat, în Piața Victoriei. Protestul copiilor „Educație pentru democrație — Lecția de educație civică” este urmare a declarațiilor ministrului Muncii care a susținut că este ilegal ca părinții să-i aducă pe cei mici la manifestările de stradă

– Seara, câteva zeci de persoane au protestat, în cea de-a nouăsprezecea zi de manifestații, la Palatul Victoria

– Câteva zeci de persoane s-au adunat, din nou, în fața Palatului Cotroceni, într-un protest împotriva președintelui Klaus Iohannis

• 18 februarie – Peste 5.000 de simpatizanți PSD și-au arătat susținerea față de Guvernul Grindeanu, în fața primăriei din Pitești. Mitingul a fost organizat de filiala PSD Pitești. Protestatarii cer ca în continuare Executivul să pună în aplicare măsurile pe care le-a promis în timpul campaniei electorale și ca Liviu Dragnea să rămână la conducerea PSD

• 19 februarie – Președintele PSD Liviu Dragnea a declarat că a auzit tot felul de zvonuri la televiziuni despre faptul că unele corporații multinaționale și chiar naționale au stimulat propriii angajați să iasă la manifestațiile împotriva Guvernului Grindeanu. „Cred că sunt puțini oameni în România care pot spune că au înțeles tot (în legătură cu protestele de stradă — n.r.). A fost mult prea complicat, au fost mult prea multe forțe interne și externe implicate, foarte mult profesionalism, putem spune că am înțeles o parte din tot ceea ce s-a întâmplat”, a spus Dragnea

• 19 februarie – Prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a declarat că a primit din partea partidului sarcina să elaboreze un proiect de introducere a soluțiilor Curții Constituționale (CCR) în corpul Codurilor penale (CP), adăugând că acesta este posivil să fie gata în maximum 10 zile

• 19 februarie – A avuit loc ultimul spectacol cu animale la Circul Globus. Consiliul General al Municipiului București a decis ca dresura să fie interzisă la spectacolele de circ, după incendiul în care 11 animale au pierit. Ultimul spectacol cu animale la Circul Globus s-a desfășurat în fața a 1.800 de persoane

• 19 februarie – A 20-a zi de proteste în București. Aproape 2.000 de oameni au protestat în Piața Victoriei și circa 100 la Palatul Cotroceni. Peste 3.000 de persoane au protestat, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, solicitând demisia premierului Sorin Grindeanu și a șefilor celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea. La Timișoara au fost în stradă circa 500 de protestatari.

– O manifestație împotriva politicienilor corupți a avut loc duminică la Paris, cu participarea a circa 1.500 de oameni. Acțiunea s-a desfășurat în Place de la Republique, după un apel făcut pe rețelele sociale care a dat drept exemplu protestele anticorupție din România

• 20 februarie – Plenul Senatului a adoptat proiectul de respingere a OUG 13/2017, cu 110 voturi „pentru”, unul „împotrivă”, iar nouă abțineri, proiectul urmând să fie trimis spre dezbatere în Camera Deputaților. Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a criticat faptul că în plenul Senatului este supus la vot proiectul de lege pentru respingerea OUG 13, spunând că este o „premieră absolută”, care face rău instituției și refuzând să prezideze ședința de plen. „Astăzi suntem în fața unei premiere absolute, prin care Senatul urmează să adopte o lege de respingere a unei ordonanțe abrogate, deci care nu mai produce efecte juridice. E ceva care pentru mine este inexplicabil. Suntem în această situație pentru că, în special cei de la USR și, într-o măsură mai mică cei de la PNL, au făcut mare caz că după ce ordonanța a fost abrogată să o mai respingem o dată și în Parlament. În viziunea unora care sunt aici, mă refer în special la cei mai nou veniți, este să facă cu orice preț rău. Orice trebuie respins”, a declarat Tăriceanu

• 20 februarie – Legea salarizării unitare va ajunge în Parlament în două-trei săptămâni, a afirmat Liviu Dragnea la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România. „În ceea ce privește legea salarizării unitare, eu știu de la primul ministru și de la doamna ministru că în două-trei săptămâni vin cu legea în Parlament. Noi în Parlament suntem pregătiți, dar va trebui să fie o dezbatere foarte serioasă cu partenerii sociali. Deci ea e în programul de guvernare prinsă ca de la 1 iulie să intre în vigoare. Vreau să ne grăbim, pentru că avem deja această experiență și am început să ne obișnuim: orice lege pe care o dăm în Parlament trebuie să o adoptăm mai repede ca să lăsăm timp să se întoarcă, să fie atacată la Curtea Constituțională”, a afirmat Dragnea.

De asemenea, liderul PSD s-a angajat în fața primarilor că Parlamentul va redefini în lege relația dintre legalitate și oportunitate. În viziunea PSD, oportunitate înseamnă portița prin care se poate scăpa de răspunderea penală. Un exemplu elocvent este Ordonanța 13, adoptată de Guvern tot pe criteriul „oportunității”. Președintele PSD Liviu Dragnea a declarat că distincția dintre legalitate și oportunitate va fi definită în Parlament, „indiferent de presiuni”, aluzie la faptul că Ordonanța de urgență 13, care modifica radical legislația penală, a fost ulterior abrogată la presiunea străzii

– Ministrul Muncii le promite primarilor că angajații lor nu vor mai avea salarii mai mari decât ei și că vor primi sporuri. Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a criticat, actuala „filosofie” a salarizării, în care primarii sunt mai prost plătiți decât angajații lor, promițând că se va ieși din acest „populism”, iar veniturile lor vor crește și le vor depăși pe cele ale directorilor din subordine, dar și că vor primi sporuri pentru absorbția fondurilor europene și chiar și pentru vechime în funcție

– La rândul său, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a pledat, în cadrul Adunării generale a Asociației Comunelor din România, pentru o continuare a creșterii nivelului de salarizare în administrația locală. „M-am bucurat foarte mult că am putut să punem în aplicare decizia care a fost susținută de noi în campanie de creștere a salariilor pentru cei care lucrează în administrația locală. În România, după cum vedeți, de câțiva ani buni, este o vânătoare de vrăjitoare. Foarte mulți primari a trebuit să treacă prin anchete extrem de neplăcute pentru ei, deoarece le-au afectat imaginea publică, nu i-au lăsat să lucreze. Foarte mulți, în final, s-a dovedit că sunt nevinovați.”

• 20 februarie – Curtea de Arbitraj de la Paris a hotărât că E.ON trebuie să plătească statului român dividende de 4 milioane de lei. E.ON România este obligată să plătească Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), companie deținută de Ministerul Energiei, peste 4 milioane de lei, plus dobândă, drept compensație pentru încălcarea drepturilor acționarului minoritar privind distribuirea de dividende

• 20 februarie – A 21-a zi de proteste. 100 de oameni au demonstrat în Piața Victoriei contra guvernului Grindeanu. Câteva zeci s-au adunat la Cotroceni

• 21 februarie – Comisia Juridică a Camerei Deputaților s-a reunit pentru a adopta raportul de respingere a OUG 13, ordonanța care a scandalizat România. După această formalitate, OUG 13 a ajuns la votul final în Camera Deputaților, unde nu au fost surprize: ordonanța a fost îngropată. În paralel, plenul Camerei Deputaților a adoptat și OUG 14, care a abrogat OUG 13. Plenul Camerei Deputaților a adoptat, cu 292 de voturi „pentru” și o abținere, legea de aprobare a OUG 14/2017, prin care a fost abrogată OUG 13, precum și Legea de respingere a OUG 13, care a întrunit 291 de voturi „pentru” și trei abțineri. Din sală a lipsit de la vot președintele PSD, Liviu Dragnea, ședința de plen fiind condusă de vicepreședintele Gabriel Vlase.

Fostul ministru al Justiției Florin Iordache a votat în Comisia juridică a Camerei Deputaților, pentru respingerea OUG 13, chiar dacă el a fost cel care a elaborat și susținut acest proiect.

• 22 februarie – Președintele Klaus Iohannis a pierdut definitif imobilul din Sibiu ale cărui acte de vanzare-cumpărare au avut la bază acte false. Procesul pierdut definitiv de Klaus Iohannis stârnește controverse în spațiul public și în lumea Justiției.

Astfel, familia Iohannis pierde definitiv una dintre casele pe care le deține în Sibiu. Familia Iohannis încasa lunar aproximativ 5.000 de euro din chiria acestei case, în care funcționează sediul unei bănci. Procesul a durat mai bine de 16 ani. Prin pierderea acestui proces, părțile din dosar se pot îndrepta contra șefului statului, pentru a cere poprirea salariului său astfel încât prejudiciul să poată fi recuperat

– Președinția, după decizia instanței privind casa din Sibiu: Președintele Klaus Iohannis respectă deciziile instanțelor de judecată, a declarat purtătorul de cuvânt al șefului statului, Mădălina Dobrovolschi, după ce Curtea de Apel Pitești a respins contestația în anulare formulată de familia președintelui în procesul privind casa din Sibiu pierdută în instanță

• 22 februarie – Comitetul Executiv Național al PSD a votat în unanimitate modificările din componența Cabinetului Grindeanu, pentru portofoliul Justiției fiind propus fostul judecător al CCR Tudorel Toader. În urma votului, Mihai Tudose va prelua Ministerul Economiei, înlocuindu-l pe Alexandru Petrescu, care va prelua Ministerul Mediului de Afaceri și Antreprenoriat. De asemenea, Rovana Plumb va prelua Ministerul Fondurilor Europene, înlocuind-o pe actualul ministru, Mihaela Toader. Premierul Sorin Grindeanu a declarat, la finalul întrevederii, că a ajuns la aceste propuneri după ce a discutat, în primul rând, cu persoanele vizate pentru ocuparea funcțiilor, dar și în urma „consultărilor zilnice, dacă nu mai des, cu conducerea partidului”.

• 22 februarie – Comitetul Executiv al PSD a decis, cu unanimitate de voturi, ca primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, să rămână fără funcții în partid. La finalul ședinței, acesta a declarat că se aștepta la o astfel de decizie. Mihai Chirica a pierdut funcția de vicepreședinte al PSD și conducerea filialei ieșene. Președinte interimar al PSD Iași a fost numit Maricel Popa, șeful Consiliului Județean Iași

– Liviu Dragnea a declarat că, în calitate de președinte PSD, el este cel care a refuzat să supună la vot, în ședința Comitetului Executiv Național, propunerea de excludere din PSD a lui Mihai Chirica – cel cunoscut pentru criticile sale la adresa lui Dragnea și a Guvernului Grindeanu. Liviu Dragnea susține că, dacă ar fi fost supusă la vot, propunerea de excludere a lui Mihai Chirica ar fi fost acceptată „într-o majoritate zdrobitoare”. Liderul PSD a spus că așteaptă ca primarul din Iași să înțeleagă de ce PSD a fost „atât de nervos” în urma criticilor pe care le-a adus partidului.

• 22 februarie – Hoyt Yee, asistentul adjunct al secretarului de stat al SUA responsabil pentru afaceri europene, efectuează în aceste zile o vizită în România, prilej cu care a discutat cu mai mulți oficiali români și despre criza Ordonanței de urgență nr. 13, prin care se slăbea legislația privitoare la combaterea corupției și asigurarea integrității funcției publice. El a lansat un mesaj extrem de clar față de tentativele trecute sau viitoare de slăbire a statului de drept și de relaxare a principiilor privind domnia legii. El s-a declarat impresionat de reacția românilor față de asemenea tentative, materializate prin faimoasa Ordonanță 13

• 22 – 24 februarie – Fostul ministru al Justiției Florin Iordache este șeful delegației Parlamentului român la Adunarea Parlamentară a Mediteranei, unde legislativul din România a devenit membru cu drepturi depline, în sesiunea de săptămâna aceasta de la Porto. Parlamentul României a devenit membru cu drepturi depline al Adunării Parlamentare a Mediteranei, cu prilejul celei de-a 11 Sesiuni Plenare a APM, care se desfășoară la Porto. Legislativul român participă ca membru asociat la această organizație din anul 2008

• 22 februarie – Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat, de către magistrații Curții de Apel București, la opt ani de închisoare în dosarul devalizării Fondului Național de Investiții (FNI), decizia fiind definitivă

• 22 februarie – Exodul tinerilor cu studii superioare a atins cote alarmante, atrage atenția Academia Română în „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, publicată recent pe site-ul instituției. Pentru a scădea exodul creierelor, academicienii propun ca absolvenții de facultate care au învățat pe locuri bugetate să muncească în țară pe o perioadă egală cu durata studiilor universitare subvenționate de stat, iar în caz contrar, să restituie banii cheltuiți de stat pentru pregătirea lor

• 23 februarie – Președintele Klaus Iohannis a declarat, la bilanțul Direcției Naționale Anticorupție, că instituția are un rol esențial în combaterea fenomenului de corupție și că procurorii anticorupție vor avea în presoana sa „un partener și un sprijin necondiționat în consolidarea statului de drept”.

– Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat, joi, la prezentarea raportului de activitate al DNA, că valoarea sechestrelor puse în anul 2016 este de 667 milioane de euro, menționând că o treime dintre persoanele trimis în judecată au avut funcții de conducere. În 2016, DNA a trimis în judecată peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia se număr 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale, a anunțat Laura Codruța Kovesi, la bilanțul instituției pe care o conduce

– Numărul persoanelor trimise în judecată de DNA care au fost achitate de instanțe a crescut semnificativ în 2016, față de 2015, de la 35 la 74, a declarat ministrul interimar al Justiției, Ana Birchall, la bilanțul DNA, adăugând că e convinsă că vor fi identificate cauzele acestei creșteri, precum și măsurile de corectare a situației

• 23 fberuarie – Guvernul a mărit salariile personalului nedidactic din educație, în ședința de Guvern. Mărirea se aplică începând cu luna februarie 2017, și de ea vor beneficia 53.000 de persoane din domeniul învățământului

• 23 februarie – Noii miniștri ai Justiției, Economiei, Mediului de Afaceri și ministrul delegat pentru Fonduri Europene au depus jurământul de învestitură, în fața președintelui Klaus Iohannis. Tudorel Toader a depus jurământul de învestitură în funcția de ministru al Justiției, Mihai Tudose — ministru al Economiei, Alexandru Petrescu — ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, iar Rovana Plumb ca ministru delegat pentru Fonduri Europene

• 23 februarie – Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat că salariul minim pe economie va crește la 1.750 de lei, față de 1.450 lei cât este în prezent, odată cu adoptarea noii legi a salarizării, iar primarii vor avea trei trepte de salarizare, Primarul General al Bucureștiului urmând să aibă salariu de ministru.”Noi avem trei trepte de salarizare, se pornește de la această bază minimă de la 1.750 lei până la 4.000 de lei, este prima treaptă unde de fapt sunt aproximativ 60% dintre bugetari, creșterile salariale aici vor fi cele mai mari, pentru că încercăm să îi aducem cât mai aproape de salariul mediu și chiar să-l depășească”, a completat Olguța Vasilescu

• 23 februarie – Șefa interimară a Partidului Național Liberal, Raluca Turcan, a declarat că formațiunea Uniunea Salvați România se poate alătura, pe termen lung, liberalilor, fie într-o alianță, fie printr-o fuziune

– Această afirmație a fost însă respinsă categoric de către liderul USR Nicușor Dan care a afirmat că partidul său va respecta angajamentul luat în fața alegătorilor de a nu intra în alianțe cu vechile partidele printre care și PNL și că liberalii au nevoie întâi de o reformă internă

• 23 februarie – Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a constatat un prejudiciu total la bugetul statului de 525,9 milioane euro cauzat în principal de modul în care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a gestionat contractul cu compania americană de construcții Bechtel, în cazul autostrăzii Transilvania, potrivit unui document. CNAIR a transmis că a formulat o plângere prealabilă la Ministerul Finanțelor împotriva raportului ANAF, dar nu a primit încă un răspuns. Proiectul privind construcția autostrăzii Brașov-Borș a fost aprobat în 2003, în timpul guvernării Adrian Năstase, și a început în 2004, iar compania Bechtel trebuia să finalizeze autostrada Transilvania până în 2012

• 23 februarie – 8 persoane au fost reținute după ce procurorii și polițiștii au făcut 13 percheziții în București în dosarul deschis ca urmare a violențelor din noaptea de 1 spre 2 februarie înregistrate la mitingul din Piața Victoriei, potrivit Poliției Capitalei

• 23 februarie – Tinerii care au obținut locurile I, II sau III la olimpiadele naționale și internaționale ar putea primi granturi de 3.500 de euro, potrivit unei propuneri făcute de ministrul Cercetării și Inovării, Șerban Valeca. „Condiţionalităţile vor fi să urmeze o universitate în ţară şi să lucreze până la 10 ani într-o unitate de cercetare-dezvoltare-inovare, adică universitate, institut”, a arătat Valeca

• 24 februarie – Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat următoarele decrete: Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penal

• 24 februarie – Ministrul de Interne, Carmen Dan, s-a întâlnit cu ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, cei doi oficiali subliniind necesitatea intensificării cooperării dintre țara noastră și Statele Unite, în acord cu parteneriatul strategic încheiat de cele două state

• 24 februarie – Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au amânat, pentru 16 martie, procesul torționarilor disidentului Gheorghe Ursu, după ce unul dintre inculpați a cerut termen pentru a-și angaja avocat. Judecătorii instanței supreme au luat în discuție primul termen al dosarului în care sunt judecați torționarii disidentului Gheorghe Ursu, moment la care fostul ofițer de securitate Vasile Hodiș le-a solicitat magistraților amânarea procesului pentru a-și putea angaja un apărător

• 25 februarie – Puține instituții se pot mândri cu vârsta și prestigiul Muzeului Național Brukenthal, care „este de două secole purtătorul unei excepționale misiuni de responsabilitate socială”, a declarat la Sibiu, președintele Klaus Iohannis, la ceremonia de decorare a muzeului. „El este de două secole purtătorul unei excepționale misiuni de responsabilitate socială egalată doar de importanța tezaurului său istoric și artistic. Colecțiile sale, biblioteca ori expozițiile permanente și temporare sunt dovada rodului bogat al cunoașterii umane, atunci când e fructificată prin educație și amplificată de dialogul intercultural”, a spus șeful statului

• 25 februarie – Lucian Bute, 37 de ani la finalul lui februarie, a pierdut prin KO lupta împotriva columbianului Eleider Alvarez, 32 de ani. Aceasta este cea de-a patra înfrângere pentru Bute în ultimele șapte partide și nu ar fi o surpriză dacă Lucian și-ar anunța retragerea în zilele următoare.

– Prima reacție a lui Bute după înfrângerea cu Alvarez: „Mă simțeam în meci, dar am fost surprins cu o lovitură bună!”. Pugilistul Lucian Bute a declarat, sâmbătă, că meciul cu Eleider Alvarez, pierdut prin knockout, a fost unul echilibrat, dar sportivul columbian l-a surprins cu o lovitură în repriza a cincea. Bute a ținut să îl felicite pe adversarul său

• 26 februarie – 5 români au fost răniți, dintre care unul este în stare critică, după ce o mașină a intrat în mulțime la Londra. Ministerul Afacerilor de Externe a confirmat faptul că cinci cetățeni români au fost răniți în incidentul de la Londra, unde o mașină a intrat în plin în mulțime. Unul dintre români este internat în stare critică la spitalul King’s College London, un reprezentant al misiunii diplomatice deplasându-se la spital

• 26 februarie – Circa 4000 de persoane s-au adunat în Piața Victoriei, seara, pentru a protesta față de Guvern și de PSD, manifestanții formând steagul Uniunii Europene din hârtii colorate luminate cu ajutorul telefoanelor mobile. Este cea de-a 27-a zi de proteste în fața sediului Guvernului

• 27 februarie – Curtea Constituțională (CCR), la sesizarea președintelui Senatului, Călin Popoescu Tăriceanu, a decis că DNA a provocat un conflict juridic de natură constituțională anchetându-i pe miniștrii și secretarii de stat care au elaborat celebra ordonanță 13. „Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului”, a motivat președintele CCR, Valer Dorneanu. Ancheta DNA poate continua, dacă „sunt fapte care să atragă răspunderea penală directă, nu ipotetică”, a adăugat Dorneanu

– Prin Dosarul OUG 13, DNA a comis un act de corupție, „de corupere a puterii”, acționând astfel ca o instituție aflată la comandă politică și fără niciun fel de control, a declarat președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu

– Președintele Comisiei juridice a Senatului, Șerban Nicolae, a precizat că nu s-a urmărit blocarea unei anchete sau situarea unor persoane deasupra legii prin sesizarea CCR privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Ministerul Public pe tema anchetei referitoare la elaborarea OUG de modificare a Codurilor penale

• 27 februarie – DNA a dispus declinarea dosarului privind OUG 13 la Parchetul General în legătură cu o parte din acuzații, transmite Ziarul Financiar. Procurorii au clasat cauza în ceea ce privește infracțiunea de folosirea influenței de lider al unui partid politic. Disjungerea declinată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) vizează infracțiuni de favorizarea infractorului, prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual

– Parchetul General susține că a luat cunoștință despre decizia Curții Constituționale privind constatarea existenței unui conflict între Guvern și Ministerul Public, prin DNA, și că motivarea CCR va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei cu privire la infracțiunile ce constituie obiectul dosarului cunoscut generic sub denumirea de „Adoptarea Ordonanței 13”

• 27 februarie – Președintele PNL București, Cristian Bușoi, a fost validat în funcția de secretar general interimar al partidului, cu majoritate de voturi, de către Biroul Politic Național (BPN), după ce contracandidatul său la această funcție, senatorul Iulian Dumitrescu, și-a retras candidatura

• 28 februarie – Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că decizia CCR privind existența unui conflict juridic între DNA și Guvern în cazul OUG 13, este „corectă” și „un pas important”, afirmând că spre deosebire de Călin Popescu Tăriceanu nu consideră că Laura Codruța Kovesi trebuie să demisioneze

• 28 februarie – Fostul premier, Victor Ponta, a fost votat, de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului în funcția de președinte al delegației permanente a Parlamentului la Adunarea Parlamentară a OSCE, în timp ce fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, va conduce delegația permanentă a Parlamentului la Adunarea Parlamentară a Mediteranei, iar fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, va fi în fruntea delegației permanente a Parlamentului la Adunarea Parlamentară a Francofoniei

• 28 februarie – Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii referitoare la respingerea OUG 59/2016 pentru modificarea art. 890 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care prevedea că metodologia de calcul al prețurilor maximale ale medicamentelor este stabilită prin hotărâre de Guvern

• 28 februarie – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil proiectul de lege privind grațierea colectivă a unor pedepse, elaborat de Ministerul Justiției, a anunțat președintele instanței supreme, Cristina Tarcea. Totodată, au fost aprobate și propunerile ca durata pedepselor care sunt grațiate să fie scăzută de la cinci ani la trei ani, iar de prevederile legii să beneficieze și minorii condamnați în regim special

• 28 februarie – Judecătoarea Simona Marcu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a cerut, în plenul CSM, sesizarea Inspecției judiciare pentru verificarea declarațiilor procurorului general, Augustin Lazăr, în cazul ordonanței 13 și a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru că și-a arogat competența de a verifica legalitatea și oportunitatea emiterii unui act normativ, aspect reținut în decizia de luni a Curții Constituționale. Judecătoarea a mai spus că sesizarea Inspecției Judiciare ar trebui făcută și sub alt aspect, cu privire la situația de la DNA Ploiești, respectiv dacă s-au cunoscut disfuncționalitățile de la acestă unitate de parchet, dacă s-au luat măsuri preventive

– CSM a decis, însă, că nu va sesiza Inspecția Judiciară în legătură cu maniera în care DNA și-a arogat competența de a verifica legalitatea și oportunitatea emiterii unui act normativ, după decizia CCR, dar și privind modul cum Procurorul General a gestionat comunicarea după emiterea OUG

• 28 februarie – Consilierii generali ai municipiului București și-au dat acordul de principiu pentru înființarea a 19 societăți comerciale proprii care să se ocupe de furnizarea energiei electrice și termice, iluminatul public, administrarea spitalelor, construirea de baze sportive, promovarea orașului, administrarea parcurilor, pază, consolidarea clădirilor cu risc seismic, administrarea spațiilor publicitare, dar și a unui dispecerat de taxi. Consilierii din partea PNL și USR au votat împotriva înființării societăților. La rândul său, primarul Capitalei a declarat că cei care votează împotriva înființării firmelor susțin corupția și birocrația din administrație

• 1 martie – Doi cetățeni germani, studenţi la Cluj unul dintre ei de origine siriană, care au aderat la ideologia organizației teroriste Daesh manifestând o predispoziție spre violență, au fost declarați ca persoane indezirabile pentru România pentru o perioadă de 10 ani, anunță Serviciul Român de Informații (SRI)

• 1 martie – Comisia Europeană a adoptat un plan de reformare a Uniunii Europene, președintele Jean-Claude Juncker prezentând în Parlamentul European cinci posibile direcții ale Blocului comunitar, axate pe o cooperare a țărilor în grade diferite, eventual prin concentrarea pe zona euro, pe apărare și securitate. Despre scenariile referitoare la reconfigurarea blocului comunitar a vorbit și președintele Klaus Iohannis, care a transmis că se poziționează ferm împotriva ideii ‘unei Europe cu mai multe viteze – o Uniune a cercurilor concentrice”, întrucât o asemenea strategie ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european

• 2 martie – Parlamentul European a votat o rezoluție prin care solicită reintroducerea vizelor pentru cetățenii americani care vor să ajungă în statele membre ale Uniunii Europene. Europarlamentarii invocă necesitatea aplicării principiului reciprocității, motivând că SUA continuă să ceară vize pentru cetățenii din cinci țări aparținând blocului comunitar, printre ele și România

• 2 martie – Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a precizat că formațiunea pe care o conduce îi propune președintelui Klaus Iohannis să înceapă consultarea partidelor politice pentru perspectiva participării României la dezbaterile privind viitorul Europei

• 2 martie – România și Serbia vor colabora pentru punerea în aplicare a studiului de fezabilitate privind planificarea și proiectarea unui nou drum rutier de mare viteză între Timișoara și Pančevo. În acest sens, Guvernul a aprobat un Memorandum privind negocierea și semnarea unui Protocol de cooperare între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia

• 3 martie – Proiectul de lege inițiat de deputatul PSD Tudor Ciuhodaru, care prevede pedepsirea protestatarilor cu închisoare între șase luni și trei ani dacă prin manifestarea lor „au scopul de a schimba ordinea constituțională ori să îngreuneze sau să împiedice exercitarea puterii de stat”, a ajuns în Senatul României

– Purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian Dobre, a precizat că PSD se va opune demersului deputatului social-democrat Tudor Ciuhodaru de extindere a domeniului de aplicare a sancțiunilor privind faptele îndreptate împotriva ordinii constituționale și va vota împotriva propunerii legislative

• 3 martie – La 10 ani de la aderare, încrederea românilor în Uniunea Europeană continuă să fie peste media europeană, diferența procentuală fiind de 16 % ( 52%, comparativ cu 36%), însă trendul este descendent, comparativ cu momentul aderării, când cota de încredere era de 65%, potrivit Barometrului de toamnă, prezentat de Reprezentanța Comisiei Europene în România. Comparativ cu media europeană, românii au o poziție mai optimistă față de viitorul Uniunii (67%, comparativ cu 50%), în ciuda faptului că, în momentul aderării, 75% dintre români aveau încredere într-un viitor pozitiv al comunității europene.

• 4 martie – Raluca Turcan a fost validată în funcția de președinte interimar al PNL de CNC, fiid votată cu largă majoritate, înregistrându-se 4 voturi împotriva și o abținere. De asemenea, Cristian Bușoi a fost validat secretar general interimar al PNL. Turcan a susținut că PNL trebuie să își întărească parteneriatul cu Klaus Iohannis și că liberalii au la dispoziție votul de la Convenție pentru a sancționa vinovații pentru eșecul electoral.

– Președintele PNL va fi ales pe 17 iunie: Ludovic Orban și Cătălin Predoiu și-au anunțat intenția de a candida. Cel ce va deveni președintele va fi primul lider unic al formațiunii de la fuziunea cu PDL din 2014. La congres vor participa 5.000 de delegați, conform deciziei luate de Consiliul Național de Coordonare al PNL.

• 4 martie – Guvernul român a continuat lupta la nivel înalt împotriva corupției, iar reprezentanți publici importanți și oameni de afaceri au fost anchetați și urmăriți cu succes, însă, în pofida unor progrese, corupția a rămas o problemă, scrie Departamentul de Stat american în secțiunea a patra a Raportului din 2016 cu privire la practicile în domeniul drepturilor omului în România, subliniind că mita a rămas un lucru obișnuit în sectorul public

• 5 martie – Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că o dezbatere în Parlament ar întări poziția pe care președintele Klaus Iohannis o va avea în cadrul viitoarelor negocieri privind Brexit. „Există o decizie a Curții Constituționale care îi dă posibilitatea președintelui să se ducă la Bruxelles, el nu trebuie să ia neapărat aprobare de la Parlament, dar o dezbatere în Parlament nu ar face decât să îi întărească poziția președintelui în cazul în care dorește să apere interesele României”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu

• 5 martie – Mii de persoane au protestat în fața Palatului Parlamentului, după un marș pornit din Piața Victoriei, în care s-a scandat împotriva membrilor Legislativului şi în favoarea DNA

• 5 martie – Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că a avut discuții cu premierul Sorin Grindeanu și cu președintele PSD, Liviu Dragnea, cu privire la modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. „În linii mari au fost câteva discuții, dar dincolo de discuțiile noastre este o obligație izvorâtă din Constituție, care nu face obiectul aprecierii cuiva. Dacă nu modificăm imediat legislația în acord cu deciziile CCR, efectul care este? Acela că norma declarată neconstituțională se suspendă 45 de zile, după care nu se mai aplică și încetează efectele”, a declarat Tudorel Toader

• 5 martie – Averea afaceristului Costică Constanda, adică un teren de 29.000 de metri pătrați, precum și 17 vile, o creșă și o sală de sport construite pe el, vor fi scoase la licitație în data de 20 martie, aceasta fiind cea mai mare executare silită din România.

• 6 martie – Cum au ajuns salariile din MApN să crească cu 267% în draftul de la Ministerul Muncii ?. Potrivit proiectului prezentat luni sindicatelor din Ministerul de Interne, creșterile salariale se vor face gradual până în anul 2021, cea mai mare majorare fiind pentru gradul de soldat din MApN, de 267%, raportat la venitul de acum, în timp ce la MAI, creșterea cea mai mare va fi la funcția de plutonier-major, de 126%. Majorările graduale, în următorii patru ani, vor fi diferite pentru salariații Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Ministerului Apărării Naționale (MApN), astfel încât, la finalul anului 2021, cele două categorii să aibă salariile egale

• 7 martie – După discuțiile dintre guvernanți și sindicaliștii din sectorul bugetar pe legea salarizării unitare, ministrul Lia Olguța Vasilescu a anunțat că salariile vor crește treptat și că cea mai mare majorare va fi în apărare. A fost rândul sindicaliștilor din Sănătate să vină la negocieri, după ce cu o zi înainte întâlnirile s-au soldat cu un eșec, iar sindicaliștii din ordine publică au amenințat cu proteste. „Cea mai mare creștere este în Apărare. Nu știu dacă ați apucat să vedeți anexa pentru că am văzut că a scăpat ieri în presă, soldatul pornește undeva de la 700 de lei, ceea ce e clar că era în neregulă. Se crește gradual, dar cea mai mare creștere este la salariile până în 4.000 de lei. Este o creștere progresivă, dar în același timp ca să nu deranjeze”, a declarat Olguța Vasilescu.

– Pe de altă parte, Iulian Pope, prim-vicepreședintele Federației Sanitas, a anunțat că printre promisiunile făcute de Ministrul Muncii se numără: salarii majorate din 1 ianuarie 2018, și nu etapizat, și cu 110-120%, tichete de masă acordate din 1 iulie 2017, alte majorări de salarii etapizate până în 2021

• 7 martie – Grațierea faptelor de corupție, propusă de senatorul PSD Șerban Nicolae, a fost criticată de instituțiile de bază ale sistemului judiciar, dar și de președintele Klaus Iohannis și de premierul Sorin Grindeanu. Ba chiar și Liviu Dragnea s-a arătat împotrivă. Totuși, Comisia Juridică a Senatului a amânat cu două săptămâni dezbaterea amendamentelor

• 7 martie – Șeful PSD, Liviu Dragnea, a negat că ar avea afaceri în Brazilia sau în altă țară, în contextul în care în presă au apărut, săptămâna trecută, informații potrivit cărora și-ar fi construit rețeaua de influență din ultimii 10 ani cu ajutorul unui grup de afaceriști din Brazilia, grupul din Cumbuco.

• 7 martie – Președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu a abandonat ideea referendumului pe tema corupției, dar nu se mai grăbește cu acest demers

• 7 martie – Senatorii au reacționat la informațiile publicate de un cotidian central conform cărora Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, ar fi fost colaborator al Securității. Senatorul PNL Daniel Cătălin Zamfir, președintele Comisiei economice, industrii și servicii, a declarat că intenționează să discute cu senatorul PSD Viorel Arcaș, președintele Comisiei buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, ca să-l cheme pe guvernatorul BNR la Parlament. „Este un fapt fără precedent și trebuie să reacționăm. Intenționez să vorbesc cu domnul Arcaș și să-l invităm pe Mugur Isărescu la discuții”. Viorel Arcaș susține că doar activitatea BNR și problemele legate de legislație intră în competențele comisiilor din Senat, nu și persoana Isărescu. Senatorul a conchis: „Dacă Biroul Permanent al Senatului ia o hotărâre și decide să-l cheme pe domnul guvernator la Parlament, atunci ne vom supune și noi”

• 8 martie – Parlamentul a adoptat o declarație în care președintele Klaus Iohannis, Consiliul Suprem al Magistraturii și Ministerul Public sunt acuzați de „abuz de drept” și de „uzurpare” a dreptului Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, ca urmare a sesizării depuse la CCR privind OUG 13. Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat miercuri că președintele Klaus Iohannis trebuie să intre în limitele Constituției.

– Declarația adoptată de Parlament este un semnal îngrijorător cu privire la perspectiva pe care această instituție o are asupra modului în care se relaționează cu celelalte instituții și cu societatea civilă, a transmis Administrația Prezidențială într-un comunicat. Aceasta este o primă reacție de la Cotroceni în urma demersului întreprins de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în plenul Senatului. Administrația Prezidențială atrage atenția că declarația politică adoptată miercuri în plenul Parlamentului afectează însuși principiul cooperării loiale dintre instituții și că adecvarea Parlamentului la realitatea societății românești implică mai mult decât ceea ce este redat în documentul respectiv

• 9 martie – Premierul Sorin Grindeanu a avut, la Bruxelles, o serie de discuții cu Frederica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, cu Serghei Stanishev, președintele Partidului Socialiștilor Europeni, cu Pierre Moscovici, comisar european pentru Afaceri Economice, cu Gianni Pittella, președintele Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, precum și alți lideri europeni, între care Alexis Tsipras, prim-ministru al Republicii Elene, și Antonio Costa, premierul Portugaliei. În cadrul discuțiilor, șeful Executivului a susținut necesitatea relansării proiectului european pe baza ideii de unitate în jurul valorilor și principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, precizează un comunicat de presă publicat pe site-ul Guvernului.

– Premierul Sorin Grindeanu a declarat, la Bruxelles, că s-a întâlnit cu președintele Franței, Francois Hollande, cu care a avut o discuție legată „și de situația la zi a ceea ce este în România”. „Sunt lucruri ce țin de discuții care poate, de multe ori, sunt mai mult informale. (…) A fost o discuție legată și de situația la zi a ceea ce este în România. Am prezentat situația noastră, am apreciat sprijinul pe care Franța ni-l acordă și ni l-a acordat în toți acești ani și ne dorim întărirea parteneriatului pe care l-am avut și îl avem cu Franța”, a afirmat premierul.

• 9 martie – Fostul premier Dacian Cioloș a anunțat, într-un interviu acordat RFI, că organizația nonguvernamentală pe care o va lansa alături de alți membri din fostul Executiv va avea „obiective politice”. Dacian Cioloș susține că organizația dorește să coopteze mai mulți membri ai fostului Executiv pe care l-a condus, cu care să colaboreze pentru implementarea unor proiecte pe care le-a început când era la guvernare. „E o organizație neguvernamentală cu obiective politice, în măsura în care politică înseamnă să fi preocupat de viața cetății, de ceea ce se întâmplă în societate”, a spus Dacian Cioloș

• 9 martie – Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul de decorare cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler a actorului și regizorului Ion Caramitru, Emeric-Alexandru Ienei și Cristian-George Țopescu

• 9 martie – Torționarul Marian Petrescu, fost comandant al Penitenciarului Galați în perioada 1959 – 1961, a fost trimis în judecată de către procurorii Parchetului instanței supreme pentru tratamente neomenoase care ar fi dus la moartea a 102 de persoane încarcerate, dintre care 90 de deținuți politici. Dosarul va fi judecat la Curtea de Apel București.

• 9 martie – Comisia de cercetare a averilor de la Curtea de Apel București a constatat că medicul Șerban Brădișteanu nu își poate justifica aproximativ 4 milioane de euro din avere și a sesizat instanța pentru a dispune dacă banii îi vor fi confiscați. Demersul vine după ce Agenția Națională de Integritate a sesizat, în 2008, această instanță, cerând confiscarea sumelor de bani pe care medicul acuzat de favorizarea lui Adrian Năstase, în cazul încarcerării sale, dar și de corupție, nu a putut să îi justifice

• 10 martie – Discuțiile despre ambițiile de viitor ale UE au inclus „ici-colo” și referiri legate de scenariile vehiculate pentru reformarea Uniunii, a transmis președintele Klaus Iohannis, subliniid că blocul comunitar nu trebuie să se teamă de proiecte în care se lucrează cu viteze diferite și că „să statuăm că unele țări sunt dispuse să meargă înainte, iar altele vor rămâne în urmă, asta nu putem să acceptăm”. „Faptul că acum ne mișcăm cu viteze diferite nu înseamnă că ne dorim ad infinitum să ne mișcăm cu viteze diferite. În țările industrializate, evident că apar oarece temeri că vor dispărea locuri de muncă, iar în Est apare temerea că oamenii vor fi lăsați în urmă. Așa că, și una și alta sunt mai degrabă de natură să amplifice disensiunea”, a transmis șeful statului la finalul Consiliului European.

– Președintele Klaus Iohannis a declarat, că discuțiile nu s-au purtat pe tema viitorului UE, ci, în principal, au fost legate de Declarația de la Roma, care va fi semnată de statele membre pe 25 martie, când se vor sărbători 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma. „Aș începe cu discuțiile care au fost astăzi, fiindcă despre ce a fost ieri s-a mai scris, s-a mai comentat. A fost o discuție informală despre Declarația care se va face la Roma, la Roma, unde serbăm 60 de ani de la semnarea Tratatelor. Declarația a fost pregătită într-o primă formă și cu toții, cu toții 27, ne-am referit la acest text propus. Contrar așteptărilor multor analiști, nu s-a discutat viitorul Uniunii Europene, ci s-a discutat textul care va fi, cu siguranță, semnat la Roma, un text care subliniază realizările Uniunii de până acum, care arată nivelul de ambiție pentru viitor”, a precizat Iohannis.

• 10 martie – CCR explică DNA de ce nu trebuia să facă dosarul OUG 13. Motivare: „Acțiunea DNA a devenit abuzivă”. CCR arată că prin modul în care a realizat acest dosar, acțiunea DNA „încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, întrucât depășește competența stabilită de cadrul legal în vigoare”. CCR explică de ce procurorii DNA ar fi trebuit să claseze din start sesizarea penală la adresa premierului Grindeanu și a fostului ministru al Justiției, Florin Iordache, pentru că faptele imputate în sesizare nu se încadrau legii penale, ci vizau aspecte de legalitate și oportunitate a adoptării OUG 13, de a căror verificare se ocupă exclusiv CCR (pe partea de constituționalitate) și Parlamentul (pe partea de oportunitate politică), nu procurorii.

• 10 martie – Victor Ponta a declarat, într-o emisiune tv, că a avut o întâlnire cu președintele PSD, Liviu Dragnea, care a durat aproximativ o oră. Ponta a spus că i-a lăsat lui Dragnea demisia sa din partid, nedatată și că așteaptă ca liderul PSD să ia o decizie.

• 10 martie – Asociația „Romania 100”, ONG-ul înființat de fostul premier Dacian Ciolos, a fost înregistrată la tribunal la începutul lunii martie, iar din comitetul director mai fac parte doi foști miniștri, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu și fostul ministru al Muncii Dragoș Pîslaru

• 11 martie – Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, sâmbătă, că a prezentat în cadrul celei de-a 110-a sesiuni plenare a Comisiei de la Veneția un raport privind ordonanțele de urgență 13 și 14, atitudinea civică și protestele legate de acest subiect, informează Curierul Național. Tudorel Toader a precizat că este membru titular în Comisia de la Veneția și participa la lucrări alături de Bogdan Aurescu – membru supleant

• 12 martie – Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că va avea zilele următoare discuții separate cu procurorul general, Augustin Lazăr, și cu procurorul-șef DNA, Laura Codruța Kovesi, după apariția motivării CCR pe conflictul DNA-Guvern, și că în paralel va face o evaluare a instituțiilor. Ministrul Justiției a sugerat că nu exclude o demisie a celor doi.

• 12 martie – Câteva sute de protestatari au plecat în marș, din Piața Victoriei către Palatul Parlamentului, manifestând, printre altele, împotriva Guvernului Sorin Grindeanu, dar și a Curții Constituționale

• 13 martie – Ministerul Afacerilor Externe a inițiat demersuri pentru a semnala autorităților italiene problema femeilor cu cetățenie română din regiunea Ragusa, ca urmare a unui reportaj apărut în presa internațională, care preciza că numeroase femei sunt victimele sclaviei moderne, fiind expoatate și abuzate sexual

• 13 martie – Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, la Adunarea generală a primarilor de municipii, că motivarea deciziei CCR delimitează clar oportunitatea de legalitate, astfel că nu va mai accepta ca primarii să fie considerați „prezumtivi infractori”, în condițiile în care sunt „oameni corecți care trebuie ajutați, stimulați și lăsați să dezvolte comunitățile lor”. „Și, ceea ce vă pot garanta eu și cred că poate (…) și Călin Popescu Tăriceanu și ceea ce vom putea face noi în Parlament are ca obiectiv principal descătușarea tuturor energiilor din administrația locală. Eu nu mai accept ca primarii să fie considerați prezumtivi infractori, este doar o chestiune de timp până când sunt prinși”, a spus Dragnea

– Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, la întâlnirea primarilor de municipii, că la începutul anului a avut loc o „încercare de lovitură de stat de catifea”, pe care CCR a sancționat-o, făcând apel la primarii „hăituiți” de procurori să facă public acest lucru. „Românii au ales fără echivoc o majoritate PSD-ALDE. Cu toate acestea, la începutul anului 2017 am avut o încercare de lovitură de stat de catifea, pe care, din fericire, CCR a sancționat – prin două decizii pe care le-aș caracteriza ca istorice. Din păcate, de mai mult de trei luni avem o instabilitate politică fără precedent, prin raportarea la alegerile din decembrie și la rezultatul clar al acestora”, a declarat președintele Senatului, la ședința Asociației Municipiilor din România

• 13 martie – Președintele Comisiei juridice din Senat, Șerban Nicolae, a declarat că va retrage amendamentele controversate la Legea grațierii, prin care ar fi eliberate și persoane condamnate pentru corupție, însă a precizat că va face acest lucru abia după dezbaterile asupra proiectului, pentru ca invitații să nu fi venit „degeaba” la ședința comisiei. Senatorul a afirmat: „N-am niciun fel de ambiție personală, n-am niciun fel de miză sau de interes. Eu am prezentat o justificare pentru aceste amendamente, am spus care sunt criteriile care m-au condus către o asemenea soluție”.

• 13 martie – Președintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a declarat că a rupt demisia în alb înaintată de fostul premier Victor Ponta, menționând că nu se i se pare „ceva serios” ceea ce face deputatul și nu vrea să rămână în „aceste jocuri”

• 13 martie – Premierul Sorin Grindeanu a declarat, în plenul Parlamentului, că prin acțiunile sale, opoziția nu face altceva decât să le refuze românilor dreptul la dezvoltare, după ce a fost chemat să dea explicații în fața aleșilor pe tema Ordonanțelor 6 și 9. „Mă uit la colegii din PNL și le spun că voi răspunde la orice critică din partea lor, atâta timp cât vor fi însoțite de argumente reale. Nu voi răspunde la fumigene politice”, a spus Sorin Grindeanu, în Parlament.

• 13 martie – Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat că nu a sugerat nici șefului DNA, Laura Codruța Kovesi, și nici procurorului general al României, Augustin Lazăr, să își dea demisia, ci doar ”a evocat o instituție din Codul muncii”. „Nu le-am sugerat să-și dea. Am spus și am rugat să nu se speculeze pe tema aceasta și am evocat o instituție care există în Codul muncii. Oricine poate să-și dea demisia, nimeni nu e obligat să muncească ceva împotriva voinței lui”, a precizat Tudorel Toader, la Ministerul Justiției

• 14 martie – Parchetul General s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de tulburare a liniștii și ordinii publice în urma declarațiilor făcute de deputatul Cătălin Rădulescu. Parchetul General a deschis dosar in rem în acest caz. Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a declarat că, după ce a acordat un interviu unui cotidian central, în care a vorbit despre protestatarii din Piața Victoriei, a primit 150 de amenințări cu moartea și a anunțat că îi va da în judecată pe cei care au procedat în acest mod pe Facebook

– Poliția Județeană Argeș a anunțat că s-a autosesizat și face verificări cu privire la respectarea Legii privind regimul armelor și munițiilor după ce parlamentarul PSD Cătălin Rădulescu a afirmat, într-un interviu, că are acasă o mitralieră AKM cu care a luptat la Revoluție și că e pregătit să o foloseacă din nou

• 14 martie – Premierul Sorin Grindeanu a dispus efectuarea unei vizite de lucru comune, de miercuri (15 martie) până vineri (17 martie), a reprezentanților Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și ai Ministerului Afacerilor Interne, în Republica Italiană, în contextul informațiilor despre existența unor cazuri de exploatare a cetățenilor români aflați la muncă în regiunile Sicilia și Calabria

• 15 martie – Guvernul condus de Sorin Grindeanu este pregătit să ia măsuri de reducere a cheltuielilor, în cazul în care va constata depășirea țintei de deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), astfel încât România să nu depășească acest nivel, în condițiile în care datoria publică este estimată să rămână sub nivelul de 38% din PIB, a declarat ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, la lansarea raportului economic pentru România în 2017 al Comisiei Europene

• 15 martie – Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat, că deputatul Rădulescu „riscă foarte mult” prin declarațiile făcute, iar Partidul Social Democrat nu este de acord cu un asemenea comportament din partea membrilor săi

– Liderul interimar al PNL a afirmat că parlamentarul PSD Cătălin Rădulescu reprezintă un pericol la adresa siguranței cetățenilor și ar trebui să i se facă un test psihologic

• 15 martie – Liderul PSD, Liviu Dragnea, a felicitat MAI și pe ministrul Carmen Dan pentru modul în care au gestionat protestele, el arătând că MAI a știut să-și folosească autoritatea și forța în așa fel ca protestele să continue, indiferent de „cine” le-a făcut și „împotriva” cui

– Liderul PSD Liviu Dragnea a mai declarat, la bilanțul MAI, că personalul acestei instituții va beneficia de majorări salariale „substanțiale”, iar în cazul celor care au salariile cele mai mici, creșterile vor fi „spectaculoase” respectiv „mai mult decât dublu” pentru unele categorii

• 15 martie – Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, a declarat, la Parlament, că nivelul absorbției fondurilor europene alocate României în exercițiul bugetar al Uniunii Europene 2007-2013 va depăși 90%, rezultat bun ținând seama că a fost primul exercițiu bugetar la care a fost parte și țara noastră

• 15 martie – Ludovic Orban. fost prim-vicepreședinte al PNL, consideră că Dacian Cioloș datorează Partidului Național Liberal aproape toate funcțiile ocupate la nivel național și la nivel european. În schimb, PNL nu-i datorează nimic lui Dacian Cioloș. Acesta a precizat însă că Dacian Cioloș este binevenit să se înscrie în PNL dacă va dori să facă acest lucru

• 16 martie – Delegaţia FMI condusă de Reza Baqir, şeful misiunii pentru România, a participat la o întâlnire cu preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. „Temele abordate s-au axat pe evoluţiile economice recente ale României. Şeful misiunii FMI a subliniat necesitatea unor politici economice sănătoase, care să consolideze creşterea economică din ultimii ani a României, mai ales în contextul în care actualul cadru fiscal-bugetar prezintă o serie de riscuri şi vulnerabilităţi”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale

• 16 martie – Doi angajați ai Centrului de Transfuzie Sanguină din Craiova au fost arestați preventiv, pentru 30 de zile, sub acuzația de luare de mită, în schimbul furnizării de sânge unor pacienți care urmau să fie operați

• 16 martie – Cristina Neagu a fost desemnată cea mai bună handbalistă a lumii, a anunțat Federația Internațională de Handbal. La masculin, cel mai bun jucător a fost nominalizat Nikola Karabatic. Fiecare se află la al treilea titlu din carieră. Cristina a mai fost „Jucătoarea lumii” în 2010 și 2015. Karabatic a mai câștigat în 2007 și 2014.

• 17 martie – Efectele jocului online „Balena Albastră” a ajuns în atenția autorităților române după ce, cinci copii de la o școală din Iași au ajuns la spital, pentru că ar fi îndeplinit una dintre probele jocului. În Rusia, însă, fenomenul datează din 2013 și, până în prezent, ar fi cauzat moartea a 130 de persoane. Recent, jocul creat de Philipp Budeikin pare să capete o popularitate tot mai mare în rândul adolescenților

• 17 martie – Tibi Ușeriu, câștigătorul din 2016 al cursei de la Polul Nord, este campionul din acest an al competiției Likeys 6633 Arctic Ultra, Ultramaratonul Arctic. Acesta a ajuns la linia de finish la ora locală 01.25. Evenimentul a avut loc în Canada, la Cercul Polar. Sportivul a suferit degerături pe traseu, și în ciuda avertismentelor medicilor, Ușeriu a îmcheiat cursa pe primul loc

• 18 martie – Președintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu-Quintus, le-a adresat un scurt mesaj colegilor liberali, cu prilejul ceremoniei dedicate împlinirii a 100 de ani de viață. Quintus a spus că deși PNL trece prin momente dificile și nu „își poate servi țara”, acesta nu trebuie să dispară de pe scena politică. „Am trăit în Partidul Național Liberal momente mult mai grele. Ce face acum Tăriceanu a făcut Radu Câmpeanu, pe care l-am cinstit până la urmă, lovind puternic partidul nostru cu dezbinare. Am avut destule momente puțin favorabile mie, dar am izbutit și aceasta este mândria mea și nu sunt modest să nu o recunosc că am izbutit să refac PNL gândindu-mă așa cum pe vremuri au făcut marii noștri înaintași Brătienii”, a afirmat Mircea Ionescu-Quintus

– Cu o zi înainte președintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, a fost decorat de președintele Klaus Iohannis

• 19 martie – Gimnasta Cătălina Ponor a câștigat două medalii de aur la Cupa Mondială de la Baku, una la bârnă și cealaltă la sol, ea fiind singura reprezentantă a României în concurs

• 19 martie – Cardul național de sănătate va circula ani buni în paralel cu cartea electronică de identitate, înlocuirea acestuia urmând să se facă treptat, a declarat președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Radu Țibichi

• 19 martie – Scandal fără precedent în interiorul ALDE. Daniel Constantin a boicotat ședința în care se stabilea data Congresului pentru alegerea președintelui unic, susținând că nu acceptă ca deciziile să se ia de oameni din afara partidului. După ce a stabilit data alegerilor pe 21 aprilie, Călin Popescu Tăriceanu i-a adus o serie de acuzații extrem de grave copreședintelui partidului, afirmând că Daniel Constantin l-a șantajat la depunerea listelor la parlamentare.

– Copreședintele ALDE Daniel Constantin a afirmat că a discutat cu premierul Sorin Grindeanu pe tema tensiunilor din partid și i-a dat asigurări că, indiferent de deznodământul lor, toți membrii ALDE susțin actualul guvern

– Susținerea parlamentară a actualului guvern nu va fi afectată de eventuale mișcări create în urma situației existente în ALDE, a declarat președintele PSD, Liviu Dragnea, președinte al Camerei Deputaților

• 20 martie – Fostul premier Dacian Cioloș a efectuat o vizită de câteva zile la Bruxelles, în contextul dezbaterilor lansate de Comisia Europeană pe tema scenariilor privind viitorul Uniunii Europene. Cioloș s-a întâlnit cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, dar și cu comisarii responsabili pentru buget, agricultură și politica europeană de vecinătate

• 20 martie – Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, Laura Codruța Kövesi, s-a numărat printre vorbitorii la conferința la nivel înalt a GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei (CoE), care s-a desfășurat la Strasbourg (Franța), unde au fost abordate teme precum prevenirea corupției în funcții guvernamentale de top și în agențiile de aplicare a legii

• 20 martie – Cărțile de identitate actuale vor fi schimbate cu cărți electronice, care pot fi eliberate de la naștere, la solicitarea părinților, acestea urmând să aibă valabilitate doi ani, patru ani sau zece ani, în funcție de vârsta titularului. Pe cartea electronică de identitate vor fi datele titularului care sunt și acum în actul de identitate, precum și date biometrice, respectiv imaginea facială și amprentele de la două degete. După introducerea cărții electronice de identitate nu va mai fi folosit cardul de sănătate, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne (MAI)

• 20 martie – Deputatul Cătălin Rădulescu a anunțat, într-un comunicat transmis presei locale din Argeș, că se autosuspendă din PSD până la clarificarea tuturor aspectelor legate de declarațiile pe care le-a făcut în spațiul public. „Întrucât am o vechime de 21 de ani în PSD, nu doresc ca imaginea partidului și a președintelui PSD să fie prejudiciate în niciun fel, mă autosuspend până la clarificarea aspectelor ce țin de acest scandal mediatic, pentru a dovedi buna mea credință și faptul că interpretarea dată cuvintelor și opiniilor mele a fost denaturată, pentru a-mi decredibiliza imaginea și activitatea politică. Rămân fidel principiilor, programului și conducerii PSD”, se arată în comunicat.

• 20 martie – Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat că nu mai face niciun fel de înțelegere cu copreședintele ALDE Daniel Constantin, despre care a spus că, prin acțiunile sale, își „forțează” excluderea din partid. Tăriceanu a spus: „Părerea mea este că în momentul de față cred că asta încearcă. Cred că statutar, Delegația Permanentă nu o poate face, dar o poate face congresul”.

• 21 martie – Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat obiectivele cu care delegația României va merge la proximul summit NATO, ce ar putea avea loc în luna mai, a anunțat președintele Klaus Iohannis

• 21 martie – Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Hans Klemm, a declarat, la Bistrița, că în luna iulie țara noastră va găzdui un exercițiu militar de amploare, la care vor participa aproximativ 30.000 de soldaţi din țările membre NATO. Ambasadorul a făcut acest anunț odată cu sublinierea relaţiilor foarte bune existente între armatele română și americană

• 21 martie – Senatorii juriști au amânat pentru trei săptămâni dezbaterea proiectului privind Legea grațierii, inițiat de Guvernul Grindeanu. Această amânare, a doua la număr, a venit, curios, în urma cererii ministrului Justiției, Tudorel Toader

• 21 martie – Florian Bodog, a declarat că a fost informat de centrul de transplant din Viena că pacienții români nu mai pot fi primiți pentru operații, motivul fiind legat de scăderea capacității centrului. Potrivit ministrului, instituția a încălcat protocolul. Ministrul a mai spus că urmează să aibă o întălnire cu reprezentanții ANT și cu primarul general al Capitalei pentru a discuta problema legată de centrul de transplant. Florin Bodog a precizat că nu este mulțumit de cum gestionează situaţia Agenția Națională de Transplant, urmând să evalueze activitatea instituției

• 21 martie – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brașov a anunțat că prima victimă a jocului „Balena albastră” este o tânără, instituționalizată la Codlea, care ar fi primit un cod pe telefonul mobil și locația unde ar fi fost în siguranță pentru a se sinucide.

• 22 martie – Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a făcut o descriere pe scurt a stării justiției din România, în fața Comisiei de libertăți, justiție și afaceri interne din Parlamentul European. El a arătat că, în urma emiterii OUG 13 de către Guvernul României, procurorii DNA au anchetat miniștri implicați în procesul de adoptare a acestui act normativ, iar judecătorii CCR au considerat că acest lucru este neconstituțional. Ministrul Justiției a mai apreciat că OUG 13 a fost emisă „nefiresc”, „inabil”, iar societatea a reacționat la acest lucru, însă prevederile acestei ordonanțe „în sine nu au fost o problemă”

• 22 martie – Patru morți și 20 de răniți au rezultat în urma atentatului terorist de la Londra, la Palatul Parlamentului. MAE român confirmă că doi români se află printre răniți. O mașină a intrat într-un grup de oameni, apoi șoferul a înjunghiat un polițist. Atacatorul a fost neutralizat

– 23 martie – Ambasadorul român în Regatul Unit, Dan Mihalache, a declarat că cei doi români răniți în atacul de la Londra formau un cuplu și urmau să se căsătorească. Ei veniseră la Londra ca turiști și sărbătoreau ziua unuia dintre ei. „Tânăra este într-o stare relativ complicată, destul de gravă cu leziuni cerebrale, cu plămânii care sunt pe punctul de a ceda, băiatul e în stare bună are doar o fractură la laba piciorului, dar în ceea ce o privește pe tânără sperăm că se va redresa”, a declarat Mihalache

– 23 martie – Preşedintele Klaus Iohannis a avut o convorbire telefonică cu prim-ministrul britanic, Theresa May, cu care a discutat despre atacul terorist de la Londra, a anunțat Administrația Prezidențială. „Președintele României a condamnat în termeni fermi atacul terorist care a avut loc la Londra, lângă Parlament, simbolul democrației britanice, și a exprimat solidaritatea deplină a României și a poporului român cu Regatul Unit. Președintele Klaus Iohannis a transmis, totodată, în numele său și al României, condoleanțe familiilor victimelor și urări de însănătoșire grabnică celor răniți”, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat

– 23 martie – Premierul Sorin Grindeanu a declarat, referindu-se la starea româncei rănite în atentatul de la Londra, că, „se pare că greul a trecut” și s-a declarat mulțumit de prestația diplomaților care gestionează criza apărută în urma incidentului. „Din ceea ce mi-a spus domnul ambasador, că pare că ce a fost greu azi-noapte în urma intevenției chirurugicale a trecut, dar în continuare se află sub strictă observație”, a spus premierul Grindeanu

• 23 martie – Fostul premier Dacian Cioloă a anunțat pe Facebook că decizia sa este de a nu „face pasul spre Uniunea Salvați România”, precizând că această hotărâre a fost luată chiar după primele discuții avute cu Nicușor Dan și pe care i-a și comunicat-o acum mai bine de o săptămână

• 23 martie – Generalul de brigadă Răzvan Ionescu este noul prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, înlocuindu-l astfel pe generalul demisionar Florian Codlea

• 23 martie – Premierul Sorin Grindeanu a declarat, în conferința de presă susținută alături de premierul Pavel Filip, după ședința comună de guvern româno-moldoveană, de la Piatra Neamț, că România își dorește să participe la procesele de privatizare din Moldova. „Ne dorim consolidarea prezenței investiționale românești în Republica Moldova, dorim să fim parte a eventualelor procese de privatizare care vor avea loc în perioada următoare, în Republica Moldova, sigur, respectând toate procedurile transparente pe care dumneavoastră le veți avea”, a declarat Sorin Grindeanu, în conferința de presă

• 24 martie – Laura Codruța Kovesi, șefa DNA, a apărut într-un top al personalităților europene în ascensiune, alcătuit de publicația franceză Le Monde, cu ocazia celebrării a 60 de la înființarea Uniunii Europene. „Cu înfățișarea sa de fostă baschetbalistă și cu reputația sa de om inflexibil, Laura Codruța Kovesi, șeful parchetului anticorupție român, a devenit eroina amplelor proteste ale societății civile împotriva Guvernului, care s-au desfășurat în toate marile orașe ale României astă iarnă”, scrie Le Monde despre șefa DNA

• 24 martie – Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a anunțat că a trimis scrisori către omologul său austriac, către managerul Spitalului „AKH” și către Consiliul Municipal din Viena, prin care a cerut sprijin pentru ca bolnavii cu transplant de plămân să poată fi tratați în continuare în clinica unde au fost operați, dar și pentru deblocarea situației privind transplantul

• 25 martie – Textul Declarației de la Roma este „pozitiv” și „echilibrat”, în acord cu poziția promovată de România privind viitorul Europei, a declarat președintele Klaus Iohannis, la Roma. Președintele României a subliniat că menționarea, în textul final al Declarației de la Roma, a conceptului de cooperare consolidată este făcută strict în limitele prevederilor actualului Tratat al Uniunii, obiectivul fiind ca toate statele să acționeze împreună

• 26 martie – Liderii ALDE s-au reunit în ședința Biroului Politic Central pentru a tranșa disputa dintre copreședinții Daniel Constantin și Călin Popescu Tăriceanu. Conducerea ALDE a hotărât, cu o majoritatea covârșitoare, să-i retragă sprijinul politic lui Daniel Constantin, care va rămâne fără funcțiile din Guvern. Constantin spune că decizia este nestatutară, în timp ce Tăriceanu îl acuză pe Constantin că a fost „cântărețul binomului”

– Co-președintele ALDE, Daniel Constantin, a declarat că este ușor pentru celălalt copreședinte al formațiunii, Călin Popescu Tăriceanu, să pună etichete care nu au legătură cu realitatea, făcând referire la afirmațiile acestuia conform cărora Constantin ar fi „un susținător și un cântăreț pe față al sistemului și al binomului”

– Liviu Dragnea a afirmat, la un post TV, că retragerea sprijinului politic de către ALDE pentru Daniel Constantin era previzibilă, arătând că nu înțelege ce l-a mânat pe Constantin „să împingă acest conflict atât de mult”

• 27 martie – Data de 27 martie, când Basarabia s-a unit, în anul 1918, cu România, a fost declarată zi de sărbătoare națională, prin decizie a președintelui Klaus Iohannis. Șeful statului a promulgat o lege în acest sens, a informat Administrația Prezidențială

• 27 martie – Ministrul Justiției, Tudorel Toader, și ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, au discutat despre proiecte comune în domeniul justiției, inclusiv despre sprijinul oferit de Statele Unite în recuperarea prejudiciilor provenite din infracțiuni, anunță Ministerul Justiției

• 27 martie – Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a afirmat, după întâlnirea cu ministrul Justiției, Tudorel Toader, că nu i s-a cerut demisia și că nu intenționează să își dea demisia

• 27 martie – Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că au început lucrările de refacere și modernizare a patinoarului Mihai Flamaropol, iar în mai puțin de doi ani, loturile naționale de hochei și patinaj se vor putea antrena pe noul patinoar artificial olimpic, care va avea o capacitate de 3.100 de locuri. Valoarea contractului de proiectare și construcții este de aproape 100 de milioane de lei, din care în acest an au fost prevăzuți în buget 33,5 milioane de lei

• 28 martie – Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au condamnat-o la 6 ani de închisoare pe Elena Udrea în dosarul „Gala Bute”, pentru acuzațiile de luare de mită și abuz în serviciu, ea fiind achitată pentru acuzația de folosire de acte sau declarații false pentru obținerea de fonduri europene. Rudel Obreja, fostul președinte al Federației Române de Box, a primit o condamnare de 5 ani cu executare, fiind acuzat de complicitate la luare de mită, evaziune fiscală și spălare de bani. Fostul ministru al Economiei, Ion Ariton, a fost achitat, iar fostul secretar de stat Gheorghe Nastasia a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare cu suspendare. Sentința nu este definitivă

• 28 martie – Comisia juridică a adoptat proiectul de lege care oferă imunitate sporită judecătorilor CCR, aceștia neputând fi urmăriți penal, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea a două treimi din numărul judecătorilor Curții

• 28 martie – Ministerul Justiției a anunțat prin intermediul unui comunicat de presă că ministrul Justiției, Tutorel Toader a discutat, marți, la Bruxelles, cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, și cu comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu despre posibilitățile de concretizare a asistenței financiare a Uniunii Europene pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare.

• 28 martie – Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a anunțat că programul de transplant pulmonar pentru pacienții români a fost deblocat la Spitalul AKH din Viena și a precizat că centrul de la Spitalul „Sfânta Maria” va fi inclus în Programul Național de Transplant Pulmonar

• 28 martie – Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost obligat să-și ceara scuze publice pentru declarațiile sale instigatoare la discriminare pe criteriu etnic și politic, potrivit unei decizii a Consiliul pentru prevenirea și combaterea discriminării din țara vecină

• 29 martie – Guvernul României a luat act de decizia Guvernului britanic de a activa în mod oficial articolul 50 al Tratatului de la Lisabona prin care se declanșează procesul de ieșire din Uniunea Europeană, se arată în comunicatul Executivului. „Regret faptul că Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord nu va mai fi partenerul nostru în interiorul structurilor și instituțiilor comunitare. Sperăm că negocierile se vor purta într-un spirit constructiv, privilegiind interesele pe termen lung ale ambelor părți, întrucât necesitatea unor legături cât mai strânse între Uniunea Europeană și Regatul Unit nu poate fi pusă la îndoială”, a declarat prim-ministrul României, Sorin Grindeanu

29 – 31 martie – Prințul Charles a efectuat o vizită oficială în România, după ce a avut întâlniri cu oficiali din țara noastră, cu reprezentanți ai unor instituții de cultură și organizații neguvernamentale. În prima zi a vizitei oficiale, Alteța Sa Regală a depus o coroană de maci la Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol I și a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Național „Steaua României” în Grad de Mare Cruce, în semn de „prețuire pentru activitatea în România și pentru promovarea imaginii acesteia în lume”

• 29 martie – După scandalul OUG 13 tranșat la CCR, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că nu este oportună, în acest moment, declanșarea procedurii de revocare a procurorului general și a procurorului șef al DNA, în urma analizei pe care a realizat-o

– Modul în care a acționat Ministrul Justiției îmi dă încredere că funcționarea justiției va reveni la normele statului de drept, a declarat Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a insistat că, după părerea sa, urmare a deciziei Curții Constituționale, Lazăr și Kovesi ar fi trebuit să demisioneze. Președintele Senatului a lăudat raportul pe care Tudorel Toader l-a întocmit vizavi de activitatea lui Augustin Lazăr și Laura Codruța Kovesi, dar l-a criticat pe președintele Klaus Iohannis, pentru reacția sa la acest raport

– 30 martie – Șeful PSD și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, s-a declarat dezamăgit de decizia ministrului Justiției, Tudorel Toader, de a nu-i demite pe procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și pe procurorul general al României, Augustin Lazăr

• 29 martie – Directorul SRI, Eduard Hellvig, a declarat, la prezentarea bilanțului activității instituției pe 2016, că strategia serviciului a fost de a ține departe de granițele țării amenințările la adresa securității naționale, fiind întreprinse, anul trecut, aproximativ „6.000 de măsuri de nepermitere sau interzicere a intrării în România”. La rândul său, președintele Klaus Iohannis a declarat, după participarea la prezentarea bilanțului activității SRI, că a cerut serviciului „echilibru și echidistanță necondiționată în desfășurarea activității”, dar și „aprofundarea parteneriatului cu societatea civilă”

• 29 martie – Ion Ficior, comandantul închisorii comuniste de la Peroprava, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru moartea a 130 de deținuți politic. Polițiștii l-au ridicat de acasă pe Ioan Ficior care a fost dus la Poliția Capitalei, pentru întocmirea actelor, după care a fost transportat la Penitenciarul Rahova, unde a stat 21 de zile în carantină

• 29 martie – Majoritatea din Consiliul General al Capitalei a adoptat proiectele pentru înființarea a zece societăți comerciale controlate de municipalitate, în urma unei ședințe cu scântei, unde nu au lipsit jignirile. USR și PNL s-au opus înființării celor zece societăți comerciale și au anunțat că vor ataca în contencios deciziile luate

• 30 martie – Daniel Constantin, copreședintele ALDE, l-a acuzat pe pe colegul Călin Popescu-Tăriceanu, că „abuzul politic este oarecum parte a ADN-ului” său și a semnalat neregulile din partid, conduse de acesta, după alegerile din 11 decembrie

• 31 martie – Mihai Chirica nu mai este președinte executiv al PSD Iași, decizia fiind luată de CExN, însă a fost comunicată în această zi, deși primarul Iașiului a fost demis din orice funcție politică pe 22 feburarie. Chirica susține că demiterea sa din funcția pe care a câștigat-o prin vot este nestatutară

• 31 martie – Metrorex a deschis,, în prezența ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, circulația pe două noi stații, respectiv Laminorului și Străulești, trenurile care circulă pe magistrala 4 având însă o vechime de 35 de ani

• 31 martie – Constructorul Pasajului rutier de la Piața Sudului, din Sectorul 4 al Capitalei, a notificat municipalitatea că va finaliza lucrările pe 31 iunie, cu două luni și jumătate mai târziu decât estimase Primăria Generală. În replică, Gabiela Firea a anunțat că ia în calcul rezilierea contractului. Primarul General al Capitalei consideră că cei doi constructori trenează lucrările pentru că municipialitatea nu a fost de acord cu decontarea unor costuri supra-numite „cheltuieli indirecte”, a căror valoare reprezintă 59,5% din costul total al lucrării

• 31 martie – Şapte copii cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani care învață la școala din comuna gălățeană Braniştea s-au tăiat pe mâini, o elevă de clasa a VI-a recunoscând că a jucat „Balena albastră”, jocul morții importat de prin Republica Moldova și Rusia, țări unde a făcut deja sute de victime, şi care pare să devină și la noi o problemă națională. Ceilalți au facut acest gest din teribilism. Polițiștii au deschis o anchetă pentru loviri sau alte violențe.

• 2 aprilie – Liderul PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că nu regretă că i-a ”rupt demisia” lui Victor Ponta, menționând că unii membri ai partidului doresc excluderea acestuia din rândul social-democraților

• 2 aprilie – Partidele naționaliste din România, PRU, PRM și PND, vor constitui o alianță politică, intitulată BINE – Blocul Identității Naționale în Europa (BINE), protocolul de constituire fiind semnat la 2 aprilie, iar cererea de înregistrare la Tribunal urmând a fi transmisă săptămâna următoare. Formațiunile politice care vor forma noua alianță sunt Partidul România Unită, Partidul Noua Dreaptă și Partidul România Mare.

• 3 aprilie – Noii miniștri ai Mediului și pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu, respectiv Viorel Ilie, au depus jurământul de învestitură în fața președintelui Klaus Iohannis. La ceremonie au participat și premierul Sorin Grindeanu, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, membri ai Guvernului, consilieri prezidențiali și de stat

• 3 aprilie – Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat că va dispune efectuarea unui audit extern la Direcția Națională Anticorupție, Ministerul Public și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Întrebat ce ar trebui să urmărească respectivul audit, Toader a răspuns că „multe” și că poate cuprinde verificarea numărului de dosare, al achitărilor sau al cetățenilor care au stat în închisoare pe nedrept

• 3 aprilie – Monica Pop, manager al Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice București, este urmărită penal de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, fiind acuzată de abuz în serviciu și conflict de interese, conform unui comunicat al DNA. Monica Pop, managerul Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice, a declarat luni, că nu a săvârșit niciun abuz în serviciu, precizând că are și o decizie de la Agenția Națională de Integritate conform căreia nu este incompatibilă

• 4 aprilie – La o zi după ce a anunțat că noua lege a salarizării nu va fi asumată de guvern, ci va fi trimisă în parlament, șeful PSD, Liviu Dragnea, a publicat pe Facebook o serie de prevederi din actul normativ, primii pe lista de majorări salariale fiind medicii care ar urma să câștige, de anul viitor până la 3.700 de euro. Lefuri mai mari sunt propuse și pentru profesori, dar aceștia trebuie să aștepte până în 2020. La fel și grefierii, actorii și personalul din armată

• 4 aprilie – Deputatul PSD Florin Iordache a fost ales, de plenul Camerei Deputaților, cu 211 voturi „pentru” și 77 „împotrivă”, în funcția de vicepreședinte al Camerei, postul rămânând vacant după numirea Rovanei Plumb în funcția de ministru delegat al Fondurilor Europene

• 4 aprilie – Curtea Constituțională a României (CCR) a respins cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 27 din legea pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, care prevăd că apărătorii nu mai pot profesa dacă au fost condamnați penal

• 6 aprilie – Femeia din România care a fost rănită în atacul din Londra, de pe 22 martie, și-a pierdut viața, a anunțat Scotland Yard. Ea avea 31 de ani și era internată de două săptămâni în stare gravă. Ambasadorul României la Londra a declarat că va acorda ajutorul necesar pentru repatrierea acesteia.

Andreea Cristea se afla în Londra cu iubitul ei, în vacanță, de ziua de naștere a românului, ocazie cu care urma să o ceară în căsătorie. Amândoi se aflau pe Podul Westminster când un bărbat a intrat cu mașina în mulțime

• 7 aprilie – Extremiștii Szocs Zoltan și Beke Istvan, lideri ai grupării „Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) din Transilvania, au fost condamnați de Curtea de Apel București la 10 luni și 8 zile, respectiv 11 luni și 6 zile închisoare cu executare, în dosarul în care sunt acuzați că intenționau să detoneze un dispozitiv exploziv improvizat la manifestările de 1 Decembrie 2015 de la Târgu Secuiesc

• 8 aprilie – Consiliul de Coordonare al PNL București l-a ales pe Cristian Bușoi în funcția de președinte al organizației. Bușoi a fost singurul candidat pentru această funcție, întrunind 647 de voturi valabil exprimate din 726 de buletine distribuite. Au fost anulate 79

– PNL trebuie să vină cu soluții mai convingătoare la marile probleme ale României – investiții, locuri de muncă, susținerea capitalului privat, sistemul de sănătate care trebuie reformat, îmbunătățirea sistemului de educație, pensii – și trebuie să vină cu un model responsabil opus „modelului populist și iresponsabil” în care acționează PSD în domeniul economiei, să sprijine inițiativa privată și să consolideze clasa de mijloc, a declarat Cristian Bușoi

• 8 aprilie – Curtea de Apel din Chișinău a anulat decizia Judecătoriei Centru a capitalei prin care decretul prezidențial de retragere a cetățeniei fostului președinte al României Traian Băsescu a fost suspendat, până la soluționarea cauzei. Anunțul a fost făcut de către consilierul prezidențial în domeniul juridic și al relațiilor instituționale, Maxim Lebedinschi, pe o rețea de socializare. ”După cum era firesc, acțiunea ilegală a judecătoarei Viorica Puică, care a suspendat decretul președintelui Republicii Moldova privind retragerea cetățeniei domnului Traian Băsescu, a fost anulată. Urmează examinarea fondului cauzei”, a scris Lebedinschi

• 9 aprilie – După modelul Ungariei și Poloniei, Guvernul ia în calcul naționalizarea pensiilor private, pentru a acoperi derapajele deficitului bugetar, lucru care ar duce la înjumătățirea pensiei în anul 2040, avertizează principalul partid de opoziție. Scenariul a fost lansat de prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu. „În culisele Guvernului Grindeanu-Dragnea se discută din ce în ce mai apăsat de naționalizarea pensiilor private, pentru a acoperi derapajele deficitului bugetar”, susține Cătălin Predoiu, într-un comunicat de presă transmis de PNL. Prim-vicepreședintele liberal explică faptul că naționalizarea pensiilor private ar avea ca efect scăderea pensiei de la 30% la 17% din salariul mediu în 2040

• 11 aprilie – Deputații au adoptat propunerea legislativă potivit căreia judecătorii CCR nu vor putea fi urmăriți penal, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată fără încuviințarea plenului Curții. Proiectul de lege inițiat de deputatul minorităților naționale Adnagi Slavoliub a fost adoptată cu 178 voturi pentru, 38 contra și 51 de abțineri. Inițiativa legislativă mai prevede că mandatul de judecător încetează de drept în cazul unei decizii definitive de condamnare

• 12 aprilie – Ministerul de Finanțe are în lucru un proiect de modificare a Codului fiscal, printre propuneri numărându-se introducerea de la 1 ianuarie 2018 a unei cote unice de impozit pe venit de 10%, acordarea unor deduceri fiscale și introducerea noțiunii de gospodărie recunoscută fiscal, a anunțat ministrul Viorel Ștefan

• 13/14 aprilie – Fostul deputat fugar Sebastian Ghiță, a fost reţinut pentru 48 de ore, apoi arestat pentru 60 de zile, după ce s-a legitimat cu acte false, în Serbia. Le-a spus polițiștilor că este student sloven și le-a vorbit în engleză şi a fost prins la patru luni de la dispariție, după ce a dispărut din țară pe 21 decembrie anul trecut, cu o zi înainte de a ieși de sub protecția mandatului de parlamentar. Sebastian Ghiță ar fi fost vizitat, în Serbia, de mai mulți cunoscuți și prieteni şi de fratele său, Alexandru Ghiță. El era însoțit de fratele său, era ras în cap și cu barbă, iar după ce Ghiță le-ar fi spus polițiștilor, în limba engleză, că este un student din Slovenia, însă un sloven care habar nu are limba sârbă a fost extrem de suspect. Conform Poliției Române, prinderea lui Ghiță nu a fost întâmplătoare, ci a fost rezultatul colaborării autorităților române cu nu mai puțin de 10 țări prin care Ghiță ar fi trecut sau ar fi avut legături, de când a fugit din România

– Sebastian Ghiță a fost unul dintre cei mai tineri antreprenori multimilionari din România. Cum a ajuns aici ? „Mult fler, dar și o geantă de piele, care îi poarta noroc de 10 ani încoace”, scria Business Magazin în 2007. Cum se poate ca la nici 30 de ani sa fii unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România? „Iei decizii și îți asumi riscuri”, spune Sebastian Ghiță, fondatorul grupului de firme Asesoft. Sau, după cum spun alții, participi la licitații cu statul și te transformi din contribuabil în furnizor, iar statul devine din „autoritate” – client

• 15 aprilie – Premierul Sorin Grindeanu și echipa sa au ajuns la primele 100 de zile de guvernare. Executivul a trecut cu brio de o moțiune de cenzură, a reușit adoptarea mai multor măsuri pozitive, însă Grindeanu a fost nevoit să facă două remanieri și s-a confruntat cu cele mai mari proteste postdecembriste. Învestit la 4 ianuarie, Guvernul Grindeanu, sprijinit de PSD, ALDE și UDMR a reușit să luarea mai multor măsuri benefice pentru electorat, cum e cazul creșterii salariului minim de la 1.250 de lei până la 1.450 de lei, creșterea pensiei minime de la 400 de lei la 520 de lei, creșterea cu 20% a salariilor personalului din administrația publică sau creșterea burselor pentru studenți, fie că vorbim de cei din ciclurile de licență sau doctorat. Pe de altă parte, Guvernul Grindeanu a arătat de mai multe ori că pe lângă toate aceste măsuri promovate intens ar avea și agendă ascunsă care privește modificări controversate ale Codului Penal și a Codului de Procedură Penală

• 16 aprilie – În cuvântul de învățătură rostit la slujba Învierii de la Catedrala Patriarhală, oficiată împreună cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul, Patriarhul Daniel a spus că Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este începutul Învierii tuturor oamenilor. „De aceea, a continuat Patriarhul, El este numit Începătură a Învierii tuturor sau Cel Dintâi Născut din morți, sau cel dintâi născut din mai mulți frați care au murit, adică din Umanitate. „Hristos a Înviat din Morți ca să vestească Lumină poporului evreu și tuturor neamurilor”, se spune în Sfânta Scriptură a Noului Testament. Deci Învierea lui Hristos privește pe toți oamenii din toate timpurile și din toate locurile. Și pe cei care cred în el și pe cei care nu cred în el. Învierea lui Hristos este începutul Învierii de Obște sau începutul Învierii Universale”

–  Președintele Klaus Iohannis a transmis, în mesajul de Paști, că gândurile sale „cele mai calde” se îndreaptă către toți românii, fie că se află în țară sau în afara granițelor. „În aceste zile, în care sărbătorim Sfintele Paști, gândurile mele cele mai calde se întreaptă către toți românii, indiferent că se află în țară sau în afara granițelor. Învierea Domnului este un prilej de comuniune și liniște, o bucurie a renașterii pe care o împărtășim cu cei dragi”

– Premierul Grindeanu a sopus, la rândul său: „Îmi petrecem sărbătorile de Paște la bunici, în Caraș”. Deprins cu tradițiile specifice zonei, premierul afirmă că valorile autentice ne definesc ca popor. Totodată, șeful Executivului le transmite tuturor creștinilor „Sărbători Fericite!”, „Paște Fericit!” și „Hristos a Înviat!”

• 18 aprilie – Premierul Sorin Grindeanu a scris, pe Facebook, după ce FMI a îmbunătățit estimarea de creștere a economiei României la 4,2% de la ritmul prognozat anterior de 3,8%, că își păstreză opinia că economia va înregistra, în acest an, o creștere de 5,2%, precizând că această creștere trebuie să se vadă și în veniturile românilor

• 18 aprilie – Poliția română a avut informații că Sebastian Ghiță este în Serbia de joi, 13 aprilie, cu o zi înaintea anunțului oficial că fugarul a fost localizat și reținut, a declarat, ministrul de Interne, Carmen Dan. „Joi, cu o zi înainte (de prinderea lui – n.r.), Poliția română a avut informația că Sebastian Ghiță este în Serbia și am solicitat sprijinul autorităților. Am avut o colaborare bună cu Serbia și am știut că va fi oprit. (…) Acum nu mai avem competență în acest caz”, a declarat ministrul de Interne, Carmen Dan

• 18 aprilie – Poliția de Frontieră Română va efectua verificări pentru a stabili modul în care fostul deputat Sebastian Ghiță a părăsit teritoriul României, a declarat purtătorul de cuvânt al IGPF, Alexandra Popescu. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat, în aceeaşi zi, că procedura de extrădare a lui Sebastian Ghiță este pregătită, însă sunt așteptate deciziile instanțelor de judecată

• 19 aprilie – Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat că proiectul de lege privind salarizarea unitară este în linie dreaptă iar legea se va aplica obligatoriu de la 1 iulie. Ea a adăugat că urmează să studieze toate amendamentele care au venit pentru acest proiect și să mai aibă întâlniri cu câțiva dintre liderii de sindicat

• 19 aprilie – Fostul vicepremier Gabriel Oprea a declarat că întâlnirea organizată la el acasă, în noaptea din turul doi al alegerilor prezidențiale din decembrie 2009, a fost o „simplă cină”, o întâlnire informală, unde i-a invitat pe George Maior, Vasile Dâncu, Anghel Iordănescu, Dan Andronic și Neculai Onțanu

• 20 aprilie – Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, aflat în vizită la Bucureşti, a declarat în urma întâlnirii cu premierul Sorin Grindeanu și ministrul Justiției, Tudorel Toader: „Sunt tot mai convins că cel mai bun garant al luptei împotriva corupției e poporul român”, după ce a fost întrebat dacă există premise că lupta anticorupție va continua și după ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Totodată, întrebat cu privire la data la care MCV-ul ar putea să fie ridicat, Timmermans a răspuns că nu dă „niciodată termene”. De cealaltă parte, premierul Sorin Grindeanu a declarat că obiectivul său este ca Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) să fie ridicat înainte ca România să preia președinția UE

– Președintele Camerei Deputaților, liderul PSD Liviu Dragnea, a precizat că în cadrul întrevederii cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a făcut o paralelă între MCV și aderarea la Schengen, care a devenit un „neverending story”

– Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat, după întâlnirea cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, că Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) va fi ridicat cel mai probabil anul viitor

• 20 aprilie – Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a afirmat că ministrul Justiției întârzie foarte mult cu pachetul de propuneri pentru îmbunătățirea situației din penitenciare, care trebuie inclus în legea grațierii, și a menționat că o să ceară o audiență la ministrul Tudorel Toader ca să-i explice că „Parlamentul nu e anexa Guvernului”

– Ministrul Justiției îi răspunde lui Liviu Dragnea, că mai trebuie să aștepte în privința legilor din justiție „dacă vrem să facem o treabă riguroasă”

• 20 aprilie – Premierul Sorin Grindeanu a anunțat, înaintea şedinţei de Guvern, că, în primele trei luni ale acestui an, a fost înregistrat un excedent bugetar de peste 1,64 miliarde lei, respectiv 0,2% din PIB

• 20 aprilie – Fostul vicepreședinte al PDL Gheorghe Ștefan a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel București, la trei ani de închisoare cu executare, după ce a recunoscut că a făcut trafic de influență și și-a folosit funcția pentru a obține ilegal bani pentru partid, în aceeași cauză fiind judecat și fostul secretar general al PDL Vasile Blaga

• 22 aprilie – Congresul ALDE l-a ales pe Călin Popescu-Tăriceanu pentru funcția de președinte al formațiunii. Pe lista vicepreședinților partidului se află vicepremierul Grațiela Gavrilescu, ministrul Energiei Toma Petcu, europarlamentarul Norica Nicolai și deputații Andrei Gerea și Varujan Vosganian

• 22 aprilie – Poliția a deschis dosar penal in rem cu privire la faptă în cazul tragediei din Masivul Retezat, unde doi adolescenți de 13 și 14 ani – Erik Gulacsi și Dor Geta Popescu – și-au pierdut viața, iar cinci persoane au fost rănite în urma unei avalanșe care s-a produs în zona Șaua Bucurii-Poiana Pelegii, la circa 2.000 de metri altitudine. Fetița care a murit surprinsă de avalanșă în Retezat este copilul de aur al alpinismului românesc, iar băiatul – cel mai tânăr alpinist din Europa care a atins Vârful Aconcagua

• 23 aprilie – Gimnasta Cătălina Ponor a câștigat medalia de aur, iar Larisa Iordache a obținut bronzul în finala la bârnî de la Campionatele Europene individuale de la Cluj-Napoca. Larisa Iordache a intrat a treia în finala de la bârnă și a fost notată cu 13.966, iar Cătălina Ponor a intrat a șasea, fiind notată cu cea mai mare notă din concurs, 14.566.

Marian Drăgulescu a obţinut o nouă medalie pentru România, la Campionatele Europene de la Cluj-Napoca, reușind să termine pe locul 2 în finala de la sărituri, după ce cu o zi înainte obţinuse aurul la sol

• 23 aprilie – România a câștigat barajul pentru Grupa Mondială 2 a Fed Cup, după succesul înregistrat la Mamaia, în fața selecționatei din Marea Britanie, scor 3-1

• 24 aprilie – Sorin Grindeanu a propus marilor producători de vaccinuri de pe piața românească o serie de direcții de acțiune pentru a se asigura predictibilitate în procesul aprovizionării cu vaccinuri și pentru a fi preîntâmpinate, pe viitor, potențialele crize. Întâlnirea șefului Executivului și a ministrului Sănătății, Florian Bodog, cu reprezentanții Pfizer, MSD România, GSK România și Sanofi, a avut loc la Palatul Victoria, în contextul Săptămânii Europene a Imunizării 2017. „Cred că situația vaccinării chiar devine o urgență. Sunt extrem de hotărât să rezolvăm împreună această problemă”, a declarat premierul Grindeanu

• 24 aprilie – Comisia de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009: îi va avea în componenţă, printre alţii, pe liderul PSD Liviu Dragnea, președinții Comisiilor Juridică, de Apărare și SIE – Eugen Nicolicea, Dorel Căprar, Mihai Weber și deputatul Liviu Pleşoianu. „În comisia de anchetă, conform ponderii, sunt cinci propuneri de la Camera Deputaților din partea PSD și două propuneri de la Senat”, a precizat liderul grupului PSD din Cameră, Marcel Ciolacu

– Senatorul USR Vlad Alexandrescu a declarat că i se pare un lucru „foarte grav” ca alegerile prezidențiale din 2009 și referendumul din 2012 să fie anchetate de Liviu Dragnea, care este condamnat penal pentru fraudă electorală, considerând că este și un „conflict de interese” în acest caz

– În aceeaşi zi, Parchetul instanței supreme a deschis dosar penal privind alegerile prezidențiale din 2009 și face cercetări pentru abuz în serviciu și falsificarea documentelor și evidențelor electorale, ancheta fiind începută după informațiile făcute publice de Dan Andronic

• 24 aprilie – Senatul a aprobat numirea creatoarei de modă Liliana Țuroiu în funcția de președinte al Institutului Cultural Român, ea fiind propusă de PSD pentru aeastă funcție

• 24 aprilie – OMV a dat în judecată statul român la Paris pentru o problemă de mediu în contractul prin care a cumpărat Petrom, litigiul fiind de 34 mil. euro

• 25 aprilie – Sorin Grindeanu a afirmat că România va rămâne prietenă și aliată cu Marea Britanie, indiferent de locul pe care această țară îl va avea în afara sau în interiorul Uniunii Europene. Premierul a transmis acest mesaj la începutul primei reuniuni a Consiliului interministerial pentru Brexit, care are loc la Palatul Victoria

• 25 aprilie – Camera Deputaților a adoptat proiectul care modifică articolele 301 și 308 din Codul Penal, înlocuind sintagma „Conflictul de interese” cu „Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane” și eliminând trimiterea la articolul 301 din articolul 308. Astfel, articolul 301 din Codul Penal denumit „Conflictul de interese”, în prezent, devine „Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane” și prevede la alineatul 1, că „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani”, potrivit proiectului de lege adoptat de Camera Deputaților

• 25 aprilie – Proiectul de lege pentru aprobarea OUG 9/2017 prin care indemnizațiile consilierilor locali și județeni, primarilor și viceprimarilor și președinților și vicepreședinților de consilii județene sunt majorate cu 30% a fost adoptat, de Camera Deputaților, cu 212 voturi „pentru”, 33 de voturi „împotrivă” și 8 abțineri, aceasta fiind for decizional în acest caz

• 26 aprilie – Parlamentul a respins raportul de activitate al Radioului Public pe 2016. Potrivit legii de funcționare a SRR, respingerea raportului de activitate atrage demiterea conducerii Societății Române de Radiodifuziune. La conducerea Radioului a fost ales, interimar, de plenul reunit, fostul senator social-democrat Georgică Severin

• 27 aprilie – Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Potrivit legii, calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea funcțiilor de conducere și de membru în consiliile de administrație ale societăților care desfășoară sistematic și efectiv activități comerciale, inclusiv bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare, financiare și instituții publice

• 27 aprilie – Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat că va da în judecată statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Sesizarea va fi făcută în legătură cu condamnarea de doi ani de închisoare cu suspendare primită în dosarul „Referendumul”

• 28 aprilie – Cabinetul Grindeanu a modificat printr-o Ordonanță de Urgență legislația privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) astfel încât numirea președintelui și a vicepreședinților ANCOM se va face pe baza propunerii Guvernului de către cele două camere ale Parlamentului reunite în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți. În felul acesta, președintele Klaus Iohannis a fost exclus din procedura de numire a șefilor ANCOM

• 28 aprilie – Guvernul Poloniei a decis ca o unitate a armatei sale, Batalionul Logistic al Brigăzii Mecanizate 17, să poarte numele fostului rege Carol al II-lea al României. Principesa Moștenitoare Margareta a acceptat invitația să devină patronul spiritual al acestei unități militare, a anunțat Biroul de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai I

• 29 aprilie – Aflat la Bruxelles, cu ocazia summitului Uniunii Europene, Klaus Iohannis a făcut deliciul jurnaliștilor în momentul în care, în timpul propriei conferințe de presă, acesta s-a oprit dintr-odată, pentru a muta steagul Marii Britanii astfel încât să nu mai intre în cadru. În scurta filmare care a devenit virală pe rețelele de socializare, președintele vorbea despre Brexit când, dintr-odată, a făcut un pas înainte și a mutat drapelul Marii Britanii pentru ca acesta să nu mai intre în cadru. Pe rețelele de socializare, unii dintre utilizatori au început să conteste acest „gest meschin”, în timp ce alții au fost de părere că clipul definește perfect Brexitul

– Președintele Klaus Iohannis a afirmat, după încheirea lucrărilor Consiliului European de la Bruxelles, că liderii europeni se așteaptă ca Marea Britanie să-și respecte angajamentele financiare asumate înaintea Brexit-ului. Totodată, șeful statului a menționat că niciuna dintre cele 27 de țări nu are de gând să negocieze separat sau sectorial viitoarea relație a UE cu Regatul Unit

• 29 aprilie – Amplasarea de către SUA a scutului antirachetă în România și planurile de amplasare a altor sisteme defensive în Polonia încalcă un tratat militar în vigoare, afirmă ministerul rus de externe într-un comunicat. Potrivit Moscovei, sistemul operationalizat anul trecut la Deveselu incalca un tratat semnat de Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov in 1987

• 30 aprilie – Ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, a declarat că sistemul de rachete Patriot este una dintre posibile soluții avute în vedere pentru apărarea antiaeriană deoarece este un „sistem încercat în luptă” și cu „preț echilibrat”, dar încă nu a fost luată o decizie în acest sens. Gabriel Leș a afirmat: „Aceste rachete Patriot de care s-a discutat în ultimele zile este apărarea antiaeriană care este extrem de importantă pentru România în acest moment”

• 30 aprilie – Platforma continentală a Mării Negre este subiect de dispută între România și Bulgaria. Țara noastră negociază dreptul de a prelua controlul asupra unui perimetru strategic de 17 kilometri pătrați, în dreptul Cadrilaterului. Miza o reprezintă resursele de petrol și gaze care ar fi în zonă, dar și controlul comercial al unor eventuale gazoducte. Totul a început odată cu cedarea Cadrilaterului, în 1940

• 30 aprilie – Techirghiol se află pe primul loc într-un top al stațiunilor balneare realizat de Asociația Română de Balneologie, fiind urmată de Băile Tușnad, Băile Govora, Călimănești-Căciulata, Covasna, Băile-Felix, Sovata, Turda, Sîngiorz Băi și Borsec. Potrivit unui comunicat al Asociației Române de Balneologie transmis presei, pe ultimele locuri în topul cu 30 de poziții se află stațiunile balneare Lacul Sărat și Ocna Șugatag

• 1 mai – PSD a obținut anul trecut, din cotizații, aproape 15 milioane de lei, potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial, iar din donațiile care au depășit baremul de 10 salarii minime pe economie, încă 800.000 de lei, la care se adaugă peste 360.000 de lei, bani din activități comerciale și chirii. Donația cea mai mare a fost primită din partea actualului primar al Sectorului 5 al Capitalei, Daniel Florea, 140.050 de lei, iar locul al doilea ca nivel al donației, cu 60.000 de lei, îi revine lui Liviu Gheorghiță Goncea

– La USR: cotizații de 3.367 de lei, donații de aproape 3 milioane de lei și donații confidențiale de peste 150.000 de lei. USR a strâns din cotizații în 2016 3.367 de lei fiind luate în calcul fost ultimele patru luni ale anului, de la momentul în care formațiunea a fost înregistrată și a primit de la 60 de persoane, 23 fiind parlamentari, donații de 2,8 milioane de lei. De asemenea, a beneficiat de donații confidențiale, dar și de un împrumut, care trebuia să fie returnat până în 10 aprilie

• 1 mai – Potrivit unor surse citate de Antena 3, Gabriel Oprea a confirmat la Parchetul General, când a fost audiat în dosarul alegerilor din 2009, că la masa pe care a organizat-o în acea noapte a participat și șefa DNA, Laura Codruța Kovesi. Fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, a declarat că a organizat în duminica alegerilor din 2009, de ziua lui Neculai Onțanu, o masă la care i-a invitat, printre alții, pe George Maior și Anghel Iordănescu, precizând că „nu infirmă că a fost și Coldea acolo”

• 1 mai – De la această dată a intrat în vigoare acordul care permite românilor să intre fără vize în Canada. Ambasada Canadei la București a anunțat că de la 1 mai cetățenii români care au avut în ultimii zece ani viză pentru Canada sau au în prezent viză SUA pot călători în Canada doar completând un formular pentru autorizație de călătorie

• 1 mai – Epidemia de rujeolă care a ucis până acum 23 de copii și a îmbolnăvit alți 4800 este în acest moment între două campanii: pentru vaccinare și antivaccinare. Inclusiv politicienii și-au ocupat sfârșitul de săptămână cu dezbateri pe marginea acestui subiect, deși specialiștii spun că mult mai grav este că în acest moment nici părinții care doresc imunizarea copiilor nu au cu ce s-o facă deoarece vaccinurile nu se mai găsesc nici măcar în farmacii

– Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a declarat că imunizarea nu se face cu forța, că nu vor fi adunați părinții „cu arcanul” să vină cu copiii la vaccinare și nici nu vor fi polițiști care îi vor încătușa pe cei care refuză vaccinarea, dar trebuie asumată responsabilitatea deciziei

• 2 mai – Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, Hans Klemm, a declarat că speră ca până la sfârșitul anului SUA și România să ajungă la înțelegere privind achiziționarea de rachete Patriot. „Sperăm că până la sfârșitul anului 2017 să ajungem la o înțelegere în privința achiziției de rachete Patriot de către România. Este o veste bună”, a declarat Hans Klemm

• 2 mai – Președintele Curții de Conturi, Nicolae Văcăroiu a susținut într-o emisiune, la postul național de televiziune, că experții Curții de Conturi au finalizat aproximativ 20 de dosare privind activitatea guvernului Dacian Cioloș. Documentele se află la Comisia Parlamentară unde sunt evaluate, citite. Nicolae Văcăroiu menționează că se verifică dacă banii acordați în teritoriu, aproximativ 12-13 miliarde de lei, au avut eficiență

• 2 mai – Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a declarat că rolul tineretului în cadrul comunităților de români din afara granițelor, în special în rândul celor de mobilitate, este unul foarte important, în contextul în care anul trecut s-au născut mai mulți copii în diaspora decât în România

• 2 mai – Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a declarat că în cursul zilei va numi un nou manager la spitalul Sfântul Pantelimon din Capitală și că așteaptă demisia întregii echipe manageriale. Săptămâna trecută, managerul a fost demis după ce un pacient a murit din cauza unei perfuzii de sânge.

– Şi şeful Clinicii de Hematologie a Spitalului Filantropia din Craiova, Dragoș Gabriel Găman, a fost demis din funcția de conducere, în urma unei anchete interne care a vizat modul în care s-au efectuat transfuziile sanguine după care doi pacienți au murit

• 3 mai – Comisia Juridică a Senatului a adoptat un amendament prin care se graţiază faptele de corupţie. Liderul PMP, Traian Băsescu, și liderul senatorilor PSD, Șerban Nicolae, au propus grațierea condamnaților pentru corupție, iar Comisia Juridică a Senatului a fost de acord. PNL, USR și UDMR s-au împotrivit, însă votul Opoziției este inutil, în condițiile în care majoritatea PSD-ALDE domină Parlamentul

– Președintele Klaus Iohannis a declarat, la Suceava, că este neplăcut surprins de decizia din Comisia Juridică, după ce parlamentarii juriști au introdus un amendament prin care se grațiază faptele de corupție

– La câteva ore după ce senatorii PSD au pus corupții pe lista pentru grațiere, iar oamenii au ieșit din nou în fața Guvernului pentru a protesta, Liviu Dragnea, a transmis, pe Facebook, că dezaprobă categoric votul din Comisia Juridică, menționând că va discuta cu membrii PSD ca forma finală a raportului să nu conțină amendamentele care permit grațierea pedepselor pentru corupție

– Premierul Sorin Grindeanu nu susține amendamentele propuse de colegul său de partid

– Prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a criticat decizia Comisiei juridice din Senat cu privire la grațierea unor fapte de corupție. „Dincolo de imoralitatea scandaloasă a votului, rămâne o stupefiantă lipsă de logică a PSD: cum să susții ridicarea MCV grațiind fapte de corupție?! E o sfidare directă a unor interese vitale ale României, care țin de păstrarea unei legături puternice cu Uniunea Europeană. Parlamentul pare captiv celor care au devalizat sistematic banul public 27 de ani la rând”

– Peste 1.000 de persoane au ieșit seara în Piața Victoriei din Capitală, indignate de faptul că membrii comisiei juridice din Senat au votat grațierea unor fapte de corupție

– la 4 mai – Comisia juridică din Senat a exceptat de la grațiere luarea de mită, traficul de influență, darea de mită și cumpărarea de influență, la solicitarea senatorului PNL Daniel Fenechiu. Acesta a cerut reluarea votului dat cu o zi înainte asupra amendamentului prin care se grațiau faptele amintite, invocând declarațiile liderilor PSD care au spus că nu susțin grațierea faptelor de corupție. „În raport cu împrejurarea că avem totuși prinse și neexceptate infracțiunile de corupție despre care am discutat ieri, în raport și de declarațiile făcute de liderii PSD, în speță de președintele partidului și de premier, membrii comisiei din partea PNL și USR vă propun să revenim asupra votului de ieri în ceea ce privește infracțiunile de corupție, să le includem în categoria excepției de la grațiere”, a susținut Fenechiu

• 3 mai – Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916-1918) și Centenarul Marii Uniri. Potrivit proiectului, se instituie distincțiile naționale Medalia Comemorativă „Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului” și Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”

• 4 mai – Premierul Sorin Grindeanu a efectuat o vizită oficială în Israel. El a vizitat Biserica Sfântului Mormânt și Zidul Plângerii din Ierusalim. A fost prezent și la Yad Vashem, Memorialul Holocaustului, despre care a spus că a fost un moment extrem de emoționant. Premierul s-a întâlnit și cu premierul Benjamin Netanyahu, cu care a vorbit despre următoarea ședință comună de Guvern româno-israeliană

• 4 mai – Fostul co-lider al ALDE a fost exclus din partid, prin decizia Delegației Permanente a formațiunii conduse de Călin Popescu Tăriceanu. Alături de fostul vicepremier și ministru al Mediului în Guvernul Grindeanu au fost excluși și doi susținători ai acestuia, deputații Mircea Banias și Eugen Durbacă.

Decizia de excludere a lui Daniel Constantin vine după ce la conducerea ALDE s-a instalat, din postura de unic candidat, Călin Popescu Tăriceanu. Anterior, ca urmare a divergențelor dintre Constantin și Tăriceanu, primului i-a fost retras sprijinul politic, drept pentru care a fost înlăturat din Guvern

• 4 mai – Curtea Constituţională a decis persoanele condamnate nu pot fi membri în Guvern: „În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate formulată. Pentru adoptarea acestei soluții, Curtea a constatat că, în esență, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii de către autoritățile publice competente, cât și aspecte de legiferare ce intră în competența Parlamentului’, se arată în comunicatul CCR

– Purtătorul de cuvânt al președintelui Klaus Iohannis, Mădălina Dobrovolschi, a declarat că președintele consideră decizia luată de CCR, care interzice ca persoanele condamnate să obțină funcții în Guvern, ca fiind una corectă. „Este o decizie așteptată, iar domnul președinte consideră că este corectă și adecvată soluția la care s-a ajuns astăzi”, a declarat Dobrovolschi.

– Preşedintele PSD Liviu Dragnea despre decizia CCR: decizia Curții Constituționale este una care s-a născut după multe amânări și că speră să nu mai primească întrebări dacă vrea să fie premier. „Este o decizie care s-a născut foarte greu, după foarte multe amânări, cu majoritate strânsă am înțeles. Eu nu am făcut niciun demers la CCR, a făcut Avocatul Poporului. Până la urmă, după această decizie a Curții Constituționale cel puțin este un lucru bun, în sensul că se termină cu toate speculațiile”, a comentat președintele PSD

• 6 mai – PNL a primit donații în valoare totală de peste 18 milioane de lei în 2016, an în care au avut loc alegeri locale și parlamentare, consilierul județean Gheorghe Muhschină și o firmă din București fiind cei mai generoși donatori cu 209.600, respectiv 225.000 de lei virați în conturile partidului, deputatul Marius Bodea a donat organizației din care provine, Iași, 155.250 de lei, iar p Carmen Harău, cu o donație pentru PNL Hunedoara de 141.150 lei

– Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) a primit, în 2016, 1.578.942 lei din cotizații și a obținut din donații de la persoane fizice 843.150 lei. Formațiunea a mai primit donații confidențiale de 16.000 lei, partidul fiind totodată împrumutat cu 5.000 lei. Cinci membri ai ALDE, printre care Călin Popescu Tăriceanu, Remus Borza și Grațiela Gavrilescu, au plătit cotizații în sumă totală de 91.180 lei. Reprezentanții ALDE care au dat cotizații a căror valoare însumată depășește baremul de 10 salarii de bază minime brute pe țară sunt liderul formațiunii, Călin Popescu Tăriceanu – 18.000 lei, Remus Borza – 30.000 lei, Dorian Secuianu – 13.850 lei, Constantin Iacoban – 17.630 lei și Grațiela Gavrilescu – 11.700 lei

• 6 mai – Hotărârea de demolare a clădirii de birouri Cathedral Plaza a fost pronunțată într-un proces în care proprietarul clădirii nu a fost parte chemată în judecată și nu s-a putut apăra, iar Primăria Capitalei are obligația de a „legaliza” clădirea, susține Millennium Building Development (MBD), proprietarul Cathedral Plaza. MBD precizează că, „în cazul absurd al demolării”, costurile s-ar ridica la 70 de milioane de euro, care ar trebui suportați de municipalitate

• 7 mai – Protest în București față de proiectul Legii grațierii, cu o zi înainte ca proiectul să primească votul decisiv în plenul Senatului. Câteva sute de persoane au ieșit în stradă la protestul organizat pe pagina de Facebook „Corupția ucide”. Oamenii se s-au adunat în Piața Victoriei, devenit pentru protestatari, în ultimele luni, un simbol al luptei anticorupție. Din fața Guvernului, manifestanții au plecat în marș spre Palatul Parlamentului

• 7 mai – Eliminarea timbrului de mediu începând de la 1 februarie a generat o creștere considerabilă a numărului de înmatriculări de autoturisme în primul trimestru din acest an (comparativ cu trimestrul similar din anul 2016): 74,4%. Mai exact, în primele 3 luni ale anului au fost înmatriculate în România peste 152.000 de vehicule rutiere destinate transportului de persoane, dintre care peste 150.000 de autoturisme, 643 autobuze, cu circa 1.200 de mopede și motociclete

• 7 mai – SRI a publicat ghidul de conduită etică pentru angajați, document elaborat după ce Comisia de control a verificat mai multe informații referitoare la relații de prietenie ale unor cadre cu politicieni cu probleme penale. Scopul, consolidarea relației de încredere cu cetățenii, explică instituția

• 7 mai – CSM București a învins-o pe Buducnost și a încheiat Final Four-ul Ligii Campionilor la handbal feminin pe locul al 3-lea, scor 26-20 (13-12). Campioanele de anul trecut au ratat șansa de a-și apăra trofeul, după ce, la 6 mai, au fost învinse de Vardar Skopje, scor 33-38. La Buducnost a evoluat și Critstina Neagu, jucătoare care va îmbrăca tricoul CSM-ului în sezonul viitor.

Budapesta este însă în sărbătoare: Gyor câștigă Liga Campionilor după o finală dramatică cu Vardar Skopje, decisă în prelungiri

• 8 mai – Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis un mesaj de felicitare viitorului președinte francez, șeful statului român dându-i asigurări lui Emmanuel Macron de întreaga sa disponibilitate de a lucra împreună la „aprofundarea relațiilor privilegiate dintre România și Franța”

• 8 mai – Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că propune retrimiterea la Comisia Juridică a legii grațierii, după ce și președintele PSD Liviu Dragnea s-a exprimat în acest sens, la doar câteva ore după ce senatorii din Comisia juridică au votat un raport de admitere „cu amendamente” pentru Legea grațierii, proiectul urmând să fie pus pe ordinea de zi a Biroului Permanent al Senatului. Senatorii au revenit săptămâna trecută asupra unui vot inițial și au decis ca pedepsele pentru fapte de corupție să nu intre sub incidența legii. Potrivit noii forme a actului normativ, aproape 1.000 de deținuți vor beneficia de grațiere, conform Administrației Naționale a Penitenciarelor. Președintele PSD Liviu Dragnea a solicitat, luni, ca proiectul de lege privind grațierea să fie votat de Senat în forma venită de la Guvern: „Eu cred că Comisia juridică de la Senat a încurcat destul de mult această lege”, a spus șeful social-democraților

• 9 mai – Președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs în fața plenului reunit al Parlamentului cu pentru a celebra 140 de la declararea independenței României, dar și Ziua Europei. Șeful statului i-a îndmenat pe parlamentari să nu se gândească doar „la un câștig electoral de moment” când votează legi, ci să țină cont de viitorul României. Față de precedentul discurs, când PSD a părăsit sala, acum Iohannis a fost apludat în picioare

• 9 mai – Plenul reunit al Parlamentului a aprobat, cu unanimitate de voturi, solicitarea președintelui Klaus Iohannis pentru înființarea pe teritoriul României a Detașamentului NATO de Contrainformații București

• 9 mai – Premierul Sorin Grindeanu se află într-o vizită oficială la Viena, unde va avea mai multe întâlniri cu lideri politici importanți. Vizita a început cu primirea lui Grindeanu de către cancelarul Austriei, Christian Kern, la Cancelaria Federală de la Viena. Principalele teme de discuție abordate au fost legate de intensificarea relațiilor politice și economice dintre România și Austria, precum și consolidarea proiectului european

– Premierul Sorin Grindeanu a declarat, în timpul vizitei pe care o efectuează la Viena, că România reprezintă pentru Austria una din cele mai importante piețe din punct de vedere al afacerilor și al oportunităților, precizând că Austria este al doilea stat ca investiții în țara noastră

• 9 mai – Camera Deputaților a adoptat, cu 232 voturi „pentru”, 22 de voturi „împotrivă” și 13 abțineri, inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției pe tema definiției familiei, astfel că, potrivit propunerii de modificare, alineatul 1 al articolului 48 din Constituție urmează să aibă următoarea formă: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”. Coaliția pentru Familie a strâns un număr de 3 milioane de semnături, pe care le-a depus la Senat alături de o propunere de revizuire a Constituției privind definiția familiei prin care se cere modificarea articolul 48, alineatul 1, care se referă la definiția familiei

• 9 mai – Deputații au adoptat, cu 171 voturi „pentru”, 98 de voturi „împotrivă” și o abținere, Proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, astfel încât persoanele care sunt citate la audieri în cadrul comisiilor de anchetă să fie obligate să dea curs invitației, în caz contrar existând posibilitatea ca acestea să fie acuzate de ascunderea unor date necesare pentru aflarea adevărului

• 9 mai – La sediul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a fost învestit în funcție noul prefect al Capitalei, Adrian Petcu, ministrul Carmen Dan afirmând că există deficiențe în activitatea de înmatriculări auto, de eliberare a permiselor de conducere și de eliberare a pașapoartelor

• 9 mai – Retocedare record în Capitală: o femeie a câștigat în instanță un teren de 240.000 de metri pătrați din Sectorul 2 al Capitalei. Retrocedarea cuprinde Parcul Motodrom, o benzinărie, baza sportivă a clubului Juventus București, Universitatea Lumina, precum și mai multe blocuri, drumuri, alei și spații verzi. Mihăiescu Ileana Clara Constanța a câștigat în instanță o retrocedare a unor terenuri și imobile în valoare de 600 de milioane de euro.

• 10 mai – Robert Cazanciuc preia conducerea Comisiei Juridice din Senat, înlocuindu-l pe Șerban Nicolae, au decis membrii CExN PSD, reuniți în ședință. Dragnea a motivat că Nicolae ar fi promovat în comisia juridică amendamente la legea grațierii care nu aveau undă verde de la partid. La rândul său, Șerban Nicolae a declarat că „nu se agață cu lanțul de funcție” și că nu a dezbătut la partid amendamentele propuse pentru că „erau foarte tehnice”. În ședința Consiliului Național Executiv, s-a mai decis ca Mihai Fifor să preia șefia Grupului PSD din Senat. Mihai Fifor este președintele Consiliului Național al PSD și a fost luat în calcul pentru propunerea de premier, după alegerile din decembrie 2016, iar Robert Cazanciuc a fost ministru al Justiției în Cabinetul Ponta

• 11 mai – Venirea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în Parlament i-a făcut pe liderii români să uite de toate criticile pe care le-au adresat Bruxelles-ului în ultimii ani. Cel mai bun exemplu este șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a uitat, subit, de „Înalta Poartă” și care a lăudat relația țării noastre cu instituțiile UE. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avut parte de o primire călduroasă din partea liderilor Parlamentului, acesta fiind invitat să țină un discurs despre viitorul UE în condițiile Brexit-ului. La intrarea în sala de plen, Juncker s-a îmbrățișat și pupat pe obraji, rând pe rând, cu Adrian Năstase, Victor Ciorbea, Victor Ponta, însă și cu Traian Băsescu. Pentru acesta a avut și un alt gest afectuos: i-a luat capul în mâini pentru a-l pupa pe chelie, un gest care a amintit de celebra superstiție a fotbaliștilor Laurent Blanc și Fabian Barthez din timpul Campionatului Mondial de Fotbal din 1998, când Franța a ieșit campioană. Apoi, președintele CE a avut un discurs de aproape jumătate de oră în care a vorbit de importanța României în Europa și relația acestei țări cu UE. „Trebuie ca România să poată să fie membră a spațiului Schengen pentru că e un lucru meritat”, a subliniat Juncker la Parlament

– Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a sosit, la Palatul Victoria, unde a fost întâmpinat de premierul Sorin Grindeanu, în scandările mai multor persoane care protestează de peste 100 de zile în fața Guvernului și care strigau „Europa cere fără grațiere”. Președintele Comisiei Europene a venit la sediul Guvernului după ce în cursul zilei a fost la Parlament, unde a ținut un discurs în plenul reunit și ulterior a fost primit la Palatul Cotroceni de către președintele României, Klaus Iohannis. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, la recepția oferită la Cotroceni cu ocazia Zilei Europei, că vrea ca MCV să fie ridicat și ca România să fie primită în Spațiul Schengen înainte de a prelua președinția Consiliului European, în primul semestru al anului 2019

• 11 mai – Parlamentarii au votat în unanimitate – 238 voturi „pentru” – revocarea din funcția de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară a lui Mișu Negrițoiu, după scandalul cu fondul de pensii private NN de luna trecută. Propunerea de revocare a lui Negrițoiu datează din octombrie 2016, câand a fost întocmit un raport legat de modul în care a fost gestionată criza RCA din 2016

• 11 mai – Plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților a votat, cu 236 de voturi „pentru” și 10 voturi „împotrivă”, ca Adrian Diță să preia funcția de președinte al ANCOM. Premierul Sorin Grindeanu a trimis, la 9 mai, conducerilor celor două Camere ale Parlamentului propunerea pentru funcția de președinte al ANCOM, respectiv a lui Adrian Diță, director de Public Affairs la Telekom România, care urmează să aibă un mandat de șase ani

• 11 mai – Este oficial: comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009 a primit undă verde în plenul Legislativului. PNL și USR au votat împotriva înființării acestei structuri. Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009 nu va fi condusă de Liviu Dragnea, cum se vehiculase inițial, ci de senatorul PSD Mihai Fifor și va cuprinde parlamentari de la toate partidele. Liberalii au anunțat deja că se vor adresa Curții Constituționale

• 11 mai – Jurnalistul Dan Andronic a declarat, după ce a ieșit din sediul Parchetului General, că a indicat procurorilor între 9 și 12 persoane care au participat în decembrie 2009 la întâlnirea de la locuința fostului vicepremier Gabriel Oprea. „Am încercat să fiu cât mai exact, cât mai precis, legat de împrejurări și persoane și de alte lucruri pe care le cunosc”, a declarat Andronic

• 12 mai – Ministrul Economiei, Mihai Tudose, a declarat, la Buzău, că România poate deveni un exportator de gaze odată cu exploatarea zăcământului de gaze din județul Buzău, el evidențiind și posibilitatea ca România să devină un hub energetic pe zona Balcanilor

• 12 mai – Formațiunea politică Alianța Strada s-a înscris la Tribunal, susținând că va aduce pe scena politică mesajele celor care au protestat, în Piața Victoriei din București și în țară, potrivit unui comunicat transmis de Comitetul Interimar al partidului

• 13 mai – Președintele Klaus Iohannis a adresat participanților la Congresul UDMR un mesaj în care afirmă că apreciază dorința Uniunii de a deveni cea mai modernă organzație politică din România și speră ca acest lucru să relanseze competiția între partide petru cine servește mai bine interesul cetățenilor.

– Președintele PSD, Liviu Dragnea, i-a sugerat președintelui UDMR, Kelemen Hunor, ca cele două formațiuni politice să facă „următorul pas”, respectiv să treacă la o colaborare „mai strânsă”. Dragnea nu exclude intrarea UDMR la guvernare. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că a înțeles mesajul liderului PSD, spunând că nu este încă momentul să spună „nici da, nici ba”

• 13 mai – Președintele USR, Nicușor Dan, a declarat la Cluj-Napoca, în cadrul discursului de susținere a candidaturii pentru un nou mandat în fruntea partidului, că formațiunea are două mari probleme: conflictul intern dintre progresiști și conservatori și o lipsă de colegialitate și de încredere. El a reiterat că își dorește ca, în 2020, USR să câștige cât mai multe primării de mari orașe la alegerile locale, iar la cele parlamentare să obțină un scor care să-i permită să propună prim-ministrul.

– Nicuşor Dan a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al Uniunii Salvaţi România în cadrul Congresului, el obţinând 173 de voturi, deputatul de Cluj Emanuel Ungureanu s-a clasat al doilea în competiţia pentru postul de preşedinte, cu 61 de voturi, consilierul parlamentar Şerban Marinescu a obţinut 14 voturi, iar Cornelia German, trei

• 13 mai – Dorinţa Simonei Halep ca Viitorul să câștige titlul în Liga 1 la fotbal, pentru Gică Hagi, s-a împlinit chiar cu puțin timp înainte ca jucătoarea noastră să câștige turneul de tenis de la Madrid. Imaginea cu Halep, care era doar un copil când l-a cunoscut pe „Rege”, este una memorabilă. Doi campioni ai României care trăiesc în această zi bucuria succesului

– FCSB a pierdut campionatul. Steliștii au terminat la egalitate de puncte cu Viitorul, 44 de puncte, dar echipa lui Hagi are avantajul meciurilor directe, conform interpretării oficiale a LPF. Mihai Stoica a avut o reacție nervoasă la finalul meciului cu CSU Craiova. Managerul sportiv s-a dus în vestiarul arbitrilor și le-a reproșat faptul că a fost eliminat în timpul primei reprize. Patronul celor de la FCSB, Gigi Becali, a anunţat că va contesta titlul Viitorului la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, în opinia sa regulamentul arătând că echipa sa trebuia să fie campioană

• 13 mai – A avut loc marea finală Eurovision 2017 unde România a fost reprezentată de Ilinca și Alex Florea cu melodia „Yodel It!”. Câştigător este Portugalia, urmată în clasament de Bulgaria şi Republica Moldova. România s-a clasat pe locul 7

• 15 mai – Președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea care a modificat Statutul funcționarilor publici, arătând că excluderea cu totul a funcționarilor publici, inclusiv a înalților funcționari publici, din sfera aplicării măsurii suspendării raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată, mai ales pentru infracțiuni care au legătură cu funcția deținută, „generează multiple efecte negative”

• 15 mai – Ludovic Orban și Cristian Bușoi și-ai depus candidatura pentru președinția PNL, în vreme ce Raluca Turcan, actualul preşedinte interimar, a anunțat că nu va candida. Orban și-a depus candidatura cu moțiunea „Partidul Național Liberal — forța dreptei”, anunțând că beneficiază de susținerea a 27 de președinți de filiale

• 15 mai – Plenul Senatului a votat luni proiectul pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2016 privind Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) a Ministerului Afacerilor Interne — cunoscută ca „Doi și-un sfert” modificată astfel încât șeful DGPI să poată fi numit și eliberat din funcție de către ministrul Afacerilor Interne (nu de prim-ministru cum prevede ordonanța) fără avizul CSAT, așa cum este prevăzut în prezent, și să nu trebuiască să fie cadru militar

• 15 mai – Fostul președinte Ion Iliescu s-a prezentat la Parchetul General, pentru a fi audiat de procurorii militari în dosarul ”Mineriada”. Și fostul premier Petre Roman a fost la sediul Parchetului. Potrivit unor surse judiciare, Ion Iliescu și Petre Roman au fost chemați de procurori pentru a li se aduce la cunoștință extinderea urmăririi penale, ei fiind puși sub acuzare în luna decembrie 2016 pentru infracțiuni contra umanității

• 15 mai – Sculptura în bronz Muza adormită a lui Constantin Brâncuşi s-a vândut la New York, la Casa de licitaţii Christie’s, cu suma de 57,3 milioane dolari, un nou record pentru operele lui Brâncuşi. Precedentul record, de 37,2 milioane dolari, datează din februarie 2009, pentru o statuetă din lemn de stejar intitulată Madame L.R. (Portrait de madame L.R.)

• 16 mai – Produsul Intern Brut a crescut în primul trimestru din 2017 cu 5,7% față de același trimestru din 2016 și cu 1,7% față de trimestrul anterior, arată datele comunicate de Institutul Național de Statistică (INS). „Față de același trimestru din anul 2016, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere cu 5,7% pe seria brută și cu 5,6% pe seria ajustată sezonier”, se arată într-un comunicat al INS

• 16 mai – Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis transmiterea unei adrese către Ministerul Justiției pentru detalii despre arhiva SIPA, surse judiciare declarând că plenul va trimite o adresă și către Parchetul General. La rândul său, și președintele Comisiei de control SRI, Adrian Țuțuianu a declarat că a fost deja solicitată o informare din partea Serviciului pentru a afla modul în care a fost gestionată arhiva respectivă. Despre cazul SIPA, Dana Gîrbovan, președintele UNJR, susține, într-o postare pe Facebook, că e timpul să se facă lumină, pentru că acest serviciu secret „era înțesat de securiști”, prin intermediului lui fiind „urmăriți și șantajați magistrați”

• 17 mai – Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare cu Ordinul „Steaua României” în rang de Comandor a lui François Saint-Paul, ambasadorul Franței la București, aflat la final de mandat. În locul lui diplomatului francez va veni Michele Ramis

• 17 mai – Un număr de 33 de membri ai Parlamentului European, din cadrul mai multor partide, au trimis o scrisoare președinților de partide parlamentare din România prin care solicită ca legislativul să nu susțină organizarea referendumului pentru modificarea Constituției pentru redefinirea familiei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, considerând că astfel se limitează definiția familiei, incitând la discriminarea familiilor care nu corespund noțiunii promovate de inițiatorii referendumului

• 18 mai – Președintele Klaus Iohannis a declarat că adoptarea de către Senat a ordonanței de urgență privind Direcția Generală de Protecție Internă a Ministerului de Interne, prin care este eliminat avizul CSAT din numirea și eliberarea din funcție a șefului DGPI, este o eroare, arătând că, în „ultimă instanță”, o va ataca la Curtea Constituțională a României

• 18 mai – România este pregătită să demareze cât mai curând negocierile de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ca o reconfirmare a progresului economic și a nivelului de dezvoltare atinse de țara noastră, dar pentru atingerea acestui obiectiv are nevoie și de sprijinul partenerilor externi, a declarat premierul Sorin Grindeanu în discursul ținut în deschiderea evenimentului „România și OCDE – Perspective actuale și viitoare”, organizat la sediul BNR

• 18 mai – Parlamentarii PNL și USR au sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la modificarea Regulamentului Camerei Deputaților care introduce obligativitatea prezentării în fața comisiei de anchetă a alegerilor din 2009 a tuturor persoanelor chemate și care permit forului să desfășoare anchete în paralel cu investigațiile judiciare pe același subiect

• 18 mai – Comisia Europeană a demarat proceduri de infringement împotriva a 14 state membre, printre care se numără și România, pentru nerespectarea obligațiilor privind raportarea implementării mai multor norme Uniunii Europene în domeniul deșeurilor

• 18 mai – Cursul valutar afișat de Banca Națională arată o cotație de 4,5729 lei/euro, valoare care nu a mai fost atinsă de la data de 24 octombrie 2012. După maximele atinse în anul 2012, când euro a trecut și pragul de 4,6 lei, moneda europeană a evoluat într-un coridor de 4,35-4,55 lei

• 19 mai – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a invitat oficial România să devină membru cu drepturi depline al Agenției pentru Energie Nucleară (NEA), din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și al băncii de date a agenției, au anunțat Guvernul și Ministerul Energiei. România și-a depus oficial candidatura pentru a dobândi statutul de membru al NEA în octombrie 2016

• 19 mai – România rămâne cel mai puternic partener al Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, a declarat, la Chișinău, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall. Ea a prezidat, împreună cu viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republicii Moldova, Daniela Morari, lucrările celei de-a patra reuniuni a Comisiei interguvernamentale România – Republica Moldova pentru integrare europeană. Ultima reuniune a fost organizată în martie 2015, la București

• 19 mai – Președintele UNJR, Dana Gârbovan, a declarat că, „dacă au existat ofițeri acoperiți ai SIPA între judecători și procurori, numele acestora trebuie făcut cunoscut”, în contextul în care ministrul Justiției anunțase că va desecretiza arhiva SIPA „în cel mai scurt timp”

• 19 mai – Fostul deputat Sebastian Ghiţă, a fost audiat, la Belgrad, că urmare a cererii de extrădare formulată de autoritățile române. Audierea lui Ghiță, care a fost adus din închisoarea districtuală din Belgrad, a fost făcută de un judecător de camera preliminară, în baza Legii cu privire la asistență juridică internațională în materie penală. Sebastian Ghiță a refuzat extrădarea din Serbia și a spus că este victima unei perscuții politice. Acesta este un prim pas spre solicitarea de azil politic

• 20 mai – Deputatul Miron Ignat, ales din partea comunității rușilor lipoveni din România, a acordat un interviu pentru presa din Rusia, în care îi critică pe români. În interviul pentru TASS, deputatul spune că lipovenii sunt invidiați de români și că aceștia din urmă se spală în „troacă”

• 20 mai – Europarlamentarul Monica Macovei scrie, pe Facebook, că ea, ca ministru al Justiției, a decis să nu primească note de la SIPA, așa cum au făcut predecesorii ei, care nu au luat nicio măsură împotriva Serviciului. Precizările vin după ce șeful UNJR, Dana Gîirbovan, a întrebat-o pe fostul ministru de unde avea informații din arhiva SIPA

• 20 mai – Câteva sute de persoane care susțin drepturile comunității LGBT au participat la „Marșul Diversității” din Capitală. La eveniment a fost prezent și ambasadorul SUA, Hans Klemm, care s-a declarat un susținător al drepturilor LGBT, precum și deputatul PSD Petre Florin Manole, care a votat în favoarea parteneriatului civil

• 21 mai – Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat pe pagina sa de Facebook că va publica numele celor care au vizitat arhiva SIPA şi numărul de vizite, precizând că documentele serviciului secret reprezintă „o pată pe obrazul justiţiei române”

• 21 mai – Statul român avea de recuperat, la jumătate anului trecut, 868 de milioane de dolari și 1,4 miliarde de ruble transferabile, „provenite din operațiunile de export, cooperare economică internațională și alte acțiuni externe, derulate înainte de 31 decembrie 1989”, potrivit unui raport al Ministerului de Finanțe

• 22 mai – Primele benzi unice pentru RATB au fost testate în București însă traficul rutier a fost foarte dificil în prima parte a zilei, mai ales la intrarea în Capitală, dinspre DN 1, potrivit multor bucureșteni care au postat mesaje în acest sens pe rețelele sociale. La finalul zilei primarul Capitalei Gabriela Firea a anunţat suspendarea acestei măsuri

• 25 mai – Ministerul Justiției a publicat lista persoanelor care au vizitat arhiva SIPA. E vorba de membri ai comisiilor de inventariere a arhivei. Pe listă se află între alții Horia Georgescu, fost șef al Agenției Naționale de Integritate și Laura-Iuliana Scântei, în prezent senator PNL. După desființarea arhivei în 2006, un număr de 22 de „vizite” au fost consemnate în 22 de procese verbale întocmite „cu ocazia sigilării/desigilării spațiilor în care a fost depozitată arhiva”

• 29 mai – Comisia parlamentară care anchetează alegerile prezidențiale din 2009 l-a invitat din nou la audieri pe Mircea Geoană, candidatul înfrânt atunci de Traian Băsescu. Fostul lider al PSD a fost întrebat cât a contat în rezultatul alegerilor vizita la Sorin Ovidiu Vîntu. Mircea Geoană crede că vizita nocturnă la Vântu și hiuduielile de la Timișoara nu sunt adevăratele motive pentru care a pierdut alegerile prezidențiale din 2009, deși toate analizele sociologice asta au indicat. În loc să-și asume greșelile, Geoană vede o „super-structură” care l-a împiedicat să ajungă președinte

– Chiar dacă a refuzat pentru a doua oară să se prezinte la audieri, fosta președintă a Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a trimis o scrisoare membrilor Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, constituită în urma dezvăluirilor lui Dan Andronic în EVZ din serialul „Noi suntem statul”. Ea le-a spus parlamentarilor că este suspect că Siveco, firmă controlată de Irina Socol, „apropiată de fosta conducere SRI”, a câștigat toate licitațiile privind softurile de numărare și transmitere a datelor către Autoritatea Electorală

• 29 mai – Daniel Constantin și-a lansat partidul ProRomânia, pe terasa unui hotel situat în apropierea sediului central al ALDE

• 29 mai – Prinţul Charles al Marii Britanii a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş – Bolyai din Cluj. Oaspetele a efectuat o vizită privată în România, în cadrul căreia a vizitat Viscri, Micloşoara şi Teiuş

• 30 mai – Ministrul Turismului, Mircea Dobre, a lansat ideea promovării oii ca simbol turistic, fiind luată în discuție chiar alegerea acesteia ca brand de țară. Demersul său a fost fie criticat, fie ironizat de politicieni și de specialiști, dar a fost susținut de ministrul Agriculturii, Petre Daea

• 30 mai – Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunțat că Guvernul renunță la introducerea cotei zero de TVA la tranzacții imobiliare, situația fiind similară și în ceea ce privește domeniul publicității. Întrebat, despre acestea, Dragnea a răspuns afirmativ. „Da, este adevărat, pentru că de asta am și lungit-o atât de mult. Cei din domeniul publicității și din zona presei au spus că această măsură, chiar dacă poate avea efecte bune, poate avea și efecte perverse, în sensul că ar trebui să aștepte mult la rambursarea de TVA, și cei din zona de construcții de locuințe la fel”, a spus Dragnea

• 30 mai – Angajații Romatsa s-au aflat în grevă generală, după ce cu o zi în urmă au negociat la Ministerul Transporturilor

• 31 mai – Guvernul a adoptat o hotărâre de Guvern privind desecretizarea arhivei SIPA. Ministrul Justiției, Tudor Toader, a precizat că pe lângă documentele propriu-zise din arhivă, vor fi desecretizate și alte două rapoarte privind vizitele în arhiva SIPA, de unde vor reieși mai multe nume decât din cele 22 de vizite din perioada 2006-2013, date publicității până acum. Guvernul va constitui o comisie, care în trei ani de zile va inventaria și va organiza documentele din arhiva SIPA

• 1 iunie – Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a avut o nouă serie de contacte multilaterale și acțiuni diplomatice, la New York, pentru susținerea campaniei de promovare a candidaturii României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, pentru un mandat de doi ani (2020-2021). În acest context, ministrul Teodor Meleșcanu a avut o întrevedere cu Grupul țărilor arabe, în cadrul căreia a subliniat faptul că provocările cu care ne confruntăm în Orientul Mijlociu și în Nordul Africii necesită eforturi comune la nivel internațional

• 1 – 4 iunie – Exercițiu NATO, „NATO NOBLE JUMP 2017 (NOJP17)”, pe teritoriul Bulgariei, Greciei și României, iar destinația finală a forțelor dislocate a fost Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”, din Cincu, județul Brașov. România, în calitate de națiune gazdă a exercițiului a jucat un rol foarte important, prin sprijinul acordat planificării și pregătirii în vederea dislocării și redislocarii forțelor participante la exercițiu

• 1 iunie – Nicușor Dan a anunțat oficial că demisionează din USR, partid în care fusese reconfirmat în funcția de președinte în urmă cu două săptămâni. Decizia vine după ce conducerea formațiunii a decis prin vot să nu susțină revizuirea Constituției pentru redefinea familiei. Ca urmare, Biroul Politic al USR, a decis convocarea Comitetului Politic al partidului pe 17 iunie

• 2 iunie – Deși în repetate rânduri a declarat că nu va accepta organizarea unor contramanifestații PSD, după declanșarea protestelor masive de stradă în urma adoptării OUG 13 de către Guvernul Grindeanu, Liviu Dragnea ar fi avut, în seara de 31 ianuarie, un alt discurs față de liderii din partid, cu care discuta pe Whatsapp, conform jurnaliștilor de la Rise Project

– Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a spus că „așa-zisele” capturi ale conversațiilor dintre liderii PSD pe WhatsApp, din timpul Ordonanței 13, care au fost publicate de Rise Project, reprezintă o nouă încercare de discreditare a partidului și mai ales a șefului PSD. Totodată, aceasta a spus că, oricum, discuțiile prezentate nu diferă de atitudinea publică a social-democraților din perioada protestelor. Gabriela Firea a declarat că „nu se poate confirma autenticitatea ori veridicitatea” așa-ziselor capturi și că „nu s-au făcut acolo niciun fel de declarații care să demonsteze că una spunem între noi și alta facem”, iar „așa-zisele capturi prezintă aspecte derizorii” și că nimeni nu a spus nimic din ce nu s-ar fi afirmat și public

• 2 iunie – România și-a lansat, la New York, campania de promovare a candidaturii pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, pentru perioada 2020 — 2021, alegerile fiind în iunie 2019. „Trăim într-o lume complexă, volatilă, în care ne confruntăm cu noi și diversificate provocări cărora trebuie să le facem față în fiecare zi. Nevoia unei organizații robuste, cum este ONU, care să reprezinte un garant al păcii și o platformă pentru găsirea celor mai adecvate soluții este mai mare ca niciodată’, a declarat ministul Teodor Meleșcanu, la New York, la lansarea oficială a campaniei de promovare a candidaturii

• 4 – 9 iunie – Vizita de lucru a preşedintelui Klaus Iohannis în SUA. Elementul central al acestei vizite a fost întrevederea oficială a președintelui României cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald J. Trump, în data de 9 iunie. Întrevederea celor doi înalți oficiali a fost un excelent prilej pentru a discuta perspectivele de aprofundare și extindere a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, pe toate palierele relevante, inclusiv în contextul în care în acest an se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia.

Președintele Klaus Iohannis a obținut un succes personal în SUA, prin faptul că Donald Trump l-a identificat drept garant al luptei împotriva corupției, iar România, ca țară, s-a asigurat că SUA vor interveni în cazul unei agresiuni din partea Rusiei, susțin specialiștii. De asemenea, rezultatele întrevederii au fost considerate pozitive și de presa internațională

• 7 iunie – Proiectul de lege privind salarizarea personalului bugetar, care prevede amânări în cazul majorărilor substanțiale promise de PSD în ceea ce îi privește pe bugetarii din Sănătate, Educație, Armată și Poliție a fost adoptată de Camera Deputaților, care este for decizional, cu 188 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă și 47 de abțineri, urmând să meargă la Cotroceni pentru promulgare. Legea a trecut, astfel, de votul final în absența premierului Grindeanu și a ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, fapt care l-a iritat vizibil pe liderul PSD, Liviu Dragnea, subliniind că este o problemă pe care social-democrații o vor regla în interior: „Faptul că ministrul de Finanțe nu a fost prezent astăzi a fost un lucru care nu a fost bun pentru noi. A procedat incorect. Cred că este o ofensă, putem vorbi de o ofensă. Pe mine m-a întristat foarte mult această atitudine”

• 12 iunie – Un avion de vănâtoare MiG21 Lancer s-a prăbușit, în jurul prânzului, în județul Constanța, la 8 kilometri de baza militară Mihail Kogălniceanu. Pilotul este conștient și se află în stare stabilă. El a fost recuperat, i s-a acordat primul ajutor la fața locului și a fost transportat pe cale aeriană la Spitalul Județean Constanța. Avionul a întâmpinat probleme tehnice la scurt timp după ce a decolat pentru un zbor de antrenament, potrivit lui Adrian Jiga, purtător de cuvânt al aeroportului Mihail Kogălniceanu

• 13 iunie – Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 a fost trimis instanței de procurorii de la Parchetul General, la exact 27 de ani de la petrecerea evenimentelor. În dosar au fost trimiși în judecată fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu, fostul lider al minerilor, Miron Cozma, Adrian Sârbu, dar și alte persoane, acuzate de reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității din 13-15 iunie 1990. Dosarul va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție

• 14 iunie – Comitetul Executiv al PSD, for de conducere din care fac parte vicepreședinții partidului și liderii din teritoriu, i-a retras sprijinul politic premierului pentru a-l forța să demisioneze. Însă Grindeanu a refuzat și a anunțat că pleacă din fruntea Guvernului numai dacă Iohannis va garanta că numește un nou premier tot de la PSD. Grindeanu îl acuză pe Dragnea că vrea toată puterea. Toți miniștrii PSD și ALDE au demisionat din Guvern

– PSD a făcut publică evaluarea pe care a făcut-o Guvernului Grindeanu. Conform evaluării făcute de Darius Vâlcov şi ratificată de liderul PSD Liviu Dragnea și de apropiații săi, din totalul de 393 de măsuri ce trebuiau implementate, doar 50 dintre acestea au fost îndeplinite (reprezentând 13%), 107 măsuri au fost realizate parțial (27%) și 236 de măsuri sunt neîndeplinite (reprezentând 60%). Singurii trei miniștri care au trecut de evaluarea cerută de Liviu Dragnea în PSD sunt Petre Daea (Agricultură), Carmen Dan (Interne) și Lia Olguța Vasilescu

• 15 iunie – Conducerea PSD l-a exclus din partid pe Sorin Grindeanu pentru că a refuzat să demisioneze din fruntea Guvernului. PSD a anunţat că va depune moțiune de cenzură împotriva propriului Guvern. „E o unealtă”, a spus Dragnea despre Grindeanu. În replică, premierul a spus că un fost PDL-ist l-a dat afară din PSD și i-a cerut lui Dragnea să fie „bărbat” și să demisioneze până luni. Grindeanu a anunțat că nu toţi miniştrii şi-au înaintat demisiile

• 16 iunie – Premierul Sorin Grindeanu a reușit să îl elimine pe Mihai Busuioc de la conducerea Secretariatului General al Guvernului (SGG), deși acesta a refuzat să contrasemneze decizia lui Sorin Grindeanu de a-l elibera din funcție, blocând astfel pe moment publicarea ei în Monitorul Oficial și deci accederea lui Victor Ponta în această funcție. Ulterior, fostul şef al Guvernului a fost numit în funcţia de secretar general al Executivului

• 17 iunie – Peste 4.000 de delegați liberali din cei 5.000 așteptați la Congresul PNL s-au strâns să-și aleagă noul șef. Ludovic Orban a fost ales preşedinte, învingându-l categoric pe Cristian Buşoi. El a primit 3.518 voturi, în timp ce contracandiatul său, Cristian Buşoi, a fost votat de 952 delegaţi.

• 17 iunie – Premierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit, la Timișoara, cu social-democrații din județ, care îl susțin în războiul său cu Liviu Dragnea. Ședința Comitetului executiv al PSD Timiș s-a desfășurat cu galerie. În curtea sediului PSD Timiș erau sute de persoane, membri ai PSD Timiș, dar și din filiala Caraș-Severin – parlamentari, primari din județ, consilieri locali și județeni, care îl susțin pe premier

• 18 iunie – Documentul prin care coaliția PSD-ALDE urmărește să-și dărâme propriul Guvern – moţiunea de cenzură – a fost citit, în plenul reunit al Parlamentului, însă 11 deputați PSD nu au semnat moțiunea. Opoziția a boicotat evenimentul – unic în istoria politicii românești – și i-a lăsat singuri în sală pe social-democrați și aliații lor din ALDE

• 18 iunie – Premierul Sorin Grindeanu a organizat o conferință de presă la Palatul Victoria. Grindeanu a început conferința spunând că „Sunt de 20 de ani în politică, dar sunt convins că nici eu, nici dumneavoastră, nu ne-am mai confruntat cu o situație atât de bizară. Este tot ce se putea întâmpla mai rău într-un moment în care România are creștere economică și deschidere în cancelariile occidentale. Aș face comparația cu un atlet care a plecat foarte bine la start și vine Liviu Dragnea din tribună și îi pune piedică să nu cumva să ajungă la finish”

• 18 iunie – Postul România TV a prezentat o înregistrare explozivă cu procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, în care aceasta îi spune unui procuror să ajungă mai repede la „domnul premier”. Înregistrarea difuzată sugerează că Laura Codruța Kovesi intervine în dosare și face poliție politică, că ar fi o răzbunare pe premierul Grindeanu după ce Ministerul Justiției i-a trimis un control

• 19 – 20 iunie – Liderii PSD și ALDE au încercat zilele acestea să obțină promisiunea parlamentarilor UDMR că vor vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu. Negocierile s-au lăsat cu scandal și reacții acide în spațiul public, după ce s-a aflat că Liviu Dragnea ar fi oferit, în schimbul votului UDMR, trecerea de urgență prin Parlament a unor inițiative legislative ale Uniunii, care altfel stăteau neatinse prin sertarele comisiilor

• 21 iunie – Majoritatea parlamentară formată din PSD și ALDE a trântit guvernul condus de fostul social-democrat Sorin Grindeanu, după ce moțiunea de cenzură a trecut la doar opt voturi – 241 faţă de 233 necesare. Aleșii PSD au votat cu bilele la vedere pentru a nu fi acuzați de trădare, fiind atent supravegheați de apropiații lui Liviu Dragnea

• 22 iunie – 21 de miniștri dintre cei 27 de membri ai Guvernului au depus cereri de retragere a demisiei cu toate că în urmă cu o zi aceștia au votat moțiunea împotriva Cabinetului din care făceau parte și pe care-l considerau ineficient. Răspunsul venit din partea Guvernului a fost prompt: demisia nu poate fi retrasă, iar aceștia au obligația să vină la muncă până la învestirea noii echipe

• 22 iunie – Curtea Constituțională a decis că dispozițiile articolului din Legea 78/2000 privind tentativa de abuz în serviciu sunt neconstituționale, în urma unei sesizări a Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală. Judecătorii CCR au stabilit că art. 15 al legii, care prevede că „Tentativa la infracțiunile prevăzute în prezenta secțiune (abuzul în serviciu – n.red.) se pedepsește” este neconstituțional. „Curtea a reținut că elementul material la varianta tip a infracțiunii de abuz în serviciu constă fie într-o inacțiune – neîndeplinirea unui act, fie într-o acțiune – îndeplinirea actului prin încălcarea legii”, arată Curtea Constituțională, într-un comunicat

• 25 iunie – În Parlament, un grup restrâns de social-democrați au discutat pentru mai multe variante de premier. Întâlnirea s-a desfășurat în biroul liderului PSD, Liviu Dragnea. PSD s-a arătat hotărât să meargă, la Cotroceni, la consultările cu partidele parlamentare, cu un nume de nerefuzat. Au fost vehiculate mai multe propuneri pentru funcția premier, printre aceștia liderul grupului PSD din Senat, Mihai Fifor, prim-viceguvernatorul BNR, Forin Georgescu, Carmen Dan, Olguța Vasilescu

• 25 iunie – Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a fost ales preşedinte de onoare al Partidului Unităţii Naţionale (PUN) din Republica Moldova, la propunerea preşedintelui executiv al formaţiunii, Anatol Şalaru, fost ministru al apărării, în cadrul Congresului extraordinar al PUN.

Fondatorul PUN, Anatol Şalaru, a declarat că funcţia de preşedinte al partidului rămâne vacantă până când lui Traian Băsescu îi va fi restabilită cetăţenia Republicii Moldova

• 26 iunie – Social-democrații l-au propus pentru șefia Guvernului pe Mihai Tudose, fost ministrul Economiei în guvernul Grindeanu, politician suspectat de legături cu serviciile secrete și implicat într-un scandal de plagiat, acuzații pe care preşedintele PSD Liviu Dragnea le-a demontat. Opoziția a criticat alegerea PSD, însă președintele Klaus Iohannis l-a acceptat pe Tudose, după consultările cu partidele parlamentare, motivând că trebuie să pună capăt crizei politice

• 26 iunie – Parchetul General a dispus clasarea dosarului privind adoptarea de către Guvern a Ordonanței 13, care a generat ample proteste în luna februarie a acestui an. Dosarul fusese plasat Parchetului General de către DNA, în contextul în care Curtea Constituțională a decis că instituția condusă de Laura Codruța Kovesi și-a depășit atribuțiile în această speță.

Procurorii de la Parchetul General au disjuns, însă, o parte din dosarul privind OUG 13, în ceea ce privește infracțiunea de favorizare a infractorului, cauza fiind trimisă la DNA. Celelalte infracțiuni din dosar au fost clasate, procurorii invocând printre motive decizia CCR care interzice procurorilor să ancheteze aspecte care țin de oportunitatea și legalitatea adoptării unui act normativ

• 26 iunie – Probele scrise ale examenului de Bacalaureat, sesiunea de vară, încep cu proba scrisă la Limba și literatura română. Pentru susținerea probelor scrise, în cele 439 de centre de examen, s-au înscris peste 135.000 de candidați din toate promoțiile

• 27 iunie – Direcția Națională Anticorupție din România și Parchetul Național Financiar din Franța au încheiat, la Paris, un acord bilateral de colaborare. Și-au pus semnătura pe document Laura Codruța Kövesi, procurorul șef al DNA-ului și șefa Parchetului Național Financiar din Franța, Eliane Houlette. În virtutea acestui acord cele două părți își exprimă intenția de a colabora mai bine, de a-și coordona eforturile în cadrul anchetelor care atrag competența celor două parchete naționale specializate

• 28 iunie – Decizie definitivă în procesul „Antena Group-RCS&RDS”, după ce procurorii au cerut la ultimul termen pedepse mai mari pentru inculpați, respectiv 9 ani și 4 luni pentru Sorin Alexandrescu, și între 7 și 12 ani pentru Dan Voiculescu. Sorin Alexandrescu a fost condamnat definitiv, la patru ani și șase luni de închisoare cu executare, în dosarul de șantaj Antena Group-RCS&RDS, şi s-a predat la sediul Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov

• 29 iunie – Guvernul a trecut de votul Parlamentului cu o largă majoritate – 275 de voturi pentru și 102 împotrivă, – dar nu fără tensiuni în rândul coaliției PSD/ALDE din cauza programului de guvernare, un document cu totul nou față de ideile cu care au fost câștigate alegerile și care ar putea aduce cu el poveri fiscale în plus pentru contribuabili

• 29 iunie – Al doilea guvern al României din acest an, cel condus de Mihai Tudose cu aprobarea lui Liviu Dragnea și Klaus Iohannis, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Toți cei 27 de miniștri, cât și premierul Mihai Tudose, au fost prezenți la Palatul Cotroceni și au depus jurământul în prezența președintelui Klaus Iohannis. Klaus Iohannis a lansat un atac puternic la adresa coaliției PSD-ALDE pentru situația de criză politică în care au băgat țara prin demiterea guvernului Grindeanu

– Una dintre noile măsuri anunțate în noul program de guvernare al cabinetului condus de Mihai Tudose ar putea avea un impact major asupra economiei românești: se propune eliminarea impozitului pe profit pentru firme și înlocuirea sa cu impozit pe cifra de afaceri. Astfel, și marile companii care raportează pierderi la final de an vor plăti impozit, uneori la fel, dacă nu mai mare decât cele care raportează profit. Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, cu mai multe trepte de impozitare

– Ludovic Orban, președintele Partidului Național Liberal (PNL), a precizat, la Brașov, că modificarea programului de guvernare înseamnă „crimă cu premeditare împotriva dezvoltării economice, împotriva companiilor românești și a oricărui om care muncește” în România

– Deputatul ALDE Varujan Vosganian a afirmat că partidul său este dispus să discute redefinirea cotei unice în sensul scăderii acesteia, însă pentru modificarea în sensul creșterilor impozitării, PSD nu va găsi în ALDE un partener

• 30 iunie – Laura Codruța Kovesi a cerut revocarea din funcție a doi procurori șefi serviciu despre care spune că nu mai îndeplinesc condiția bunei reputații pentru a fi procurori în cadrul DNA. Potrivit unor surse judiciare, cei doi făcuseră anterior plângere la CSM împotriva șefei DNA, deoarece ar fi fost chemați la poligraf în dosarul intercepării unei ședințe de lucru din parchet. Alți trei procurori DNA sunt cercetați de Inspecția Judiciară

• 30 iunie – Pensionarii cu venituri din pensii și indemnizație socială de până la 900 de lei/luna vor beneficia, de la 1 iulie, de compensarea medicamentelor (din sublista B, prevăzută de HG nr. 720/2008) în proporție de 90%, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, potrivit unei Hotărâri adoptate de Guvern. Până în prezent, beneficiau de această compensare pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 700 de lei

• 1 iulie – Meteorologii au emis cod roșu de caniculă pentru jumătate din România, pentru această zi. Temperaturile au ajuns până la 43 de grade Celsius

• 1 iulie – Membrii Consiliului Suprem de Apărare al Țării s-au reunit, la Palatul Cotroceni, pe ordinea zi fiind, printre altele, stabilirea efectivelor pe care le poate pune armata la dispoziție pentru misiuni în afara teritoriului național în anul 2018 și discutarea planului de înzestrare cu tehnică militară în perioada 2017-2026

• 1 iulie – Cei trei procurori DNA care au sesizat Inspecția Judiciară, referitor la exercitarea cu rea credință a atribuțiilor, susțin că șefa DNA s-a implicat în anchetă și a încercat intimidarea magistraților, scopul unic al dosarului privind înregistrările fiind de depistare a celui care le-a făcut. În sesizare, Nicolae Marin, Mihaela Iorga și Doru Țuluș menționează că aduc la cunoștința inspecției „aspecte extrem de grave constatate în activitatea DNA”, făcând referire la dosarul penal deschis ca urmare a apariției înregistrărilor cu Laura Codruța Kovesi, din două ședințe ale instituției, dosar care este instrumentat, potrivit acestora, de procurorii Gheorghe Popovici, șef al Secției de combatere a corupției (secția I), și Marius Iacob, adjunctul lui Kovesi

• 2 iulie – Malpraxis academic pentru 220 din cele 368 de pagini dintr-o carte semnată, în 2009, de actualul premier Mihai Tudose. Volumul, suspect de plagiat pentru peste 60% din pagini, este parte a unui puzzle care devoalează, în fapt, un întreg sistem de relații la vârful puterii. Cartea a apărut la Editura Academiei Naționale de Informații din subordinea Serviciului Român de Informații. Instituție de învățământ superior la care Tudose era, în momentul publicării cărții, doctorand

• 2 iulie – Aproximativ 1.000 de oameni au participat la marșul „Împreună salvăm țara de corupți”, în semn de protest față de recentele decizii ale Curții Contituționale, printre care și cea de a desființa noțiunea de conflict de interese, precum și față de impunerea unui prag pentru abuzul în serviciu și desemnarea lui Mihai Tudose ca premier. Marșul s-a desfășurat în cea mai mare parte pe ploaie, pe traseul Piața Victoriei – Piața Romană – Piața Universității – Parlament – Curtea Constituțională

• 4 iulie – Un moment de răscruce al carierei politice a lui Liviu Dragnea îl poate reprezenta dosarul „Tel Drum”, scos acum la iveală de Rise Project, un ONG care face parte din grupul OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project), finanțat de George Soros prin „Open Society Institute”, alături de USAID, un ONG american în care este implicat financiar același George Soros.

– la 6 iulie, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că va începe o anchetă penală în legătură cu ‘o parte dintre aspectele conținute în investigația jurnalistică publicată’. Dosarul penal a fost constituit de procurori pe bază de sesizare din oficiu, DNA dispunând în luna februarie începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiuni de corupție și asimilate corupției

– la 7 iulie, Șeful Fiscului, Bogdan Stan, a susținut, într-o conferință de presă, că ANAF nu își face calendarul de controale dupa agenda unor politicieni și a invocat secretul fiscal atunci când a fost întrebat ce plângeri au fost depuse la Antifraudă pentru a justifica controalele la site-ul de investigații RISE Project. „Le nivelul direcției Antifraudă pe iunie sunt 4.000 de controale programate, probabil RISE a fost unul dintre aceste controale. ANAF nu e o instituție politica, noi nu ne facem calendarul de controale în funcție de declarațiile și acțiunile anumitor politicieni”, a spus Stan, întrebat de ziariști cum comentează controalele de la RISE și de la HotNews.ro

• 4 iulie – Laura Codruța Kovesi susține că în DNA nu există niciun conflict și nicio tensiune după scandalul privind înregistrările care au dus la deschiderea unui dosar penal, dar și la cererea de revocare a procurorilor Doru Țuluș și Mihaela Iorga. „Nu îmi dau nicio demisie, nu am motive” – iată reacția procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, după înregistrările apărute în presă

• 5 iulie – Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, referitor la scandalul din DNA, că ministrul Justiției trebuie să aibă o poziție în perioada următoare, precizând că este o „situație fără precedent”, fiind afectată încrederea în sistemul judiciar. Totodată, președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, nu are și nu a avut niciun motiv să refuze o discuție în comisia de anchetă privind alegerile din 2009, „atâta timp cât nu are nimic de ascuns”

• 8 iulie – Platforma România 100, ONG-ul lansat de fostul premier Dacian Cioloș și câțiva foști membri ai Guvernului său, cere „lămuriri și clarificări ministrului Sănătății și ministrului Muncii pentru situația semnalată de mai mulți medici rezidenți care au fost anunțați că începând cu 1 iulie 2017 – odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării – nu vor mai primi bursa lunară de 670 de lei”. România 100 atrage astfel atenția că, „în acest moment, după adoptarea Legii salarizării în Parlament, nu mai există bază legală pentru acordarea acestei burse”

• 8 iulie – O linie specială de transport în comun care să aibă stații la toate obiectivele culturale importante va fi înființată în Capitală, au stabilit primarul Gabriela Firea și ministrul Culturii, Lucian Romașcanu

• 10 iulie – Rata de promovare înregistrată de absolvenții care au susținut probele primei sesiuni a examenului național de bacalaureat 2017 a crescut cu 1,5% după soluționarea contestațiilor, de la 71,4% la 72,9%, potrivit Ministerului Educației Naționale. Majorarea e de 4,8% în raport cu rata de promovare de la finalul primei sesiuni din anul trecut (68,1%), se arată într-un comunicat remis de MEN. Au promovat 93.640 de candidați dintr-un total de 128.509 candidați prezenți. Dintre candidații promovați, 88.311 provin din promoția 2016 – 2017 (79,2% – rată de reușită), iar 5.329 de candidați provin din promoțiile anterioare (31,4% – rată de reușită). Numărul mediilor de 10 a crescut la 126 (inițial au fost înregistrate 97), precizează MEN.

În total, au fost depuse 42.212 contestații, în scădere comparativ cu sesiunea iunie – iulie a anului trecut (44.398)

• 10 iulie – Liderii coaliției de guvernare, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, s-au întâlnit cu premierul Mihai Tudose și cu o parte dintre miniștri la ședința în care a fost prezentat raportul pentru prima săptămână de guvernare. Premierul Mihai Tudose a venit în fața liderilor coaliției cu raportul de activitate pentru prima săptămână, un document axat pe agenda șefului Guvernului, nu pe realizări. În schimb, premierul și liderii PSD-ALDE nu au menționat un cuvânt despre numeroasele gafe și măsuri criticate încă de la anunțarea lor, la învestirea cabinetului din 29 iunie

• 10 iulie – Președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea a declarat că guvernul nu va impune un salariu minim de 2.000 de lei, afrimând că această informație s-a rostogolit „dintr-o greșeală” în spațiul public. „Nu va fi impus de guvern salariul minim de 2000 de lei. Nu există așa ceva. Probabil dinr-o greșeală s-a tot rostogolit asta în spațiul public. Noi avem în program 1.450 în 2017, 1.550 anul viitor, 1.650, 1.750”, a declarat președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea

• 10 iulie – Radu Mazăre, fostul primar al municipiului Constanța, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare în dosarul retrocedărilor ilegale de plaje. Curtea de Apel București s-a pronunțat în dosarul în care fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, este judecat alături de alte 36 de persoane în dosarul retrocedării plajelor și unor terenuri din Constanța. Nicușor Constantinescu, fostul preşedinte al CJ Constanţa, a primit 3 ani cu suspendare, iar Cristian Borcea a fost achitat. Sentința nu este definitivă, ci cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare

• 10 iulie – Comisia de anchetă privind prezidențialele din 2009 a decis sesizarea Ministerului Justiției cu privire la refuzul șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, de a participa la audieri. Sesizarea Ministerului Justiției a fost votată cu șapte voturi pentru și trei împotrivă

• 10 iulie – România este la un pas de a avea sisteme de apărare de tip Patriot, după ce Departamentul de Stat american a dat undă verde vânzării acestora, ca urmare a solicitării Guvernului de la București. Departamentul de Stat american a aprobat posibila vânzare de sisteme de rachete de apărare Patriot către România în valoare de aproape 4 miliarde de dolari, iar Congresul Statelor Unite a fost notificat în legătură cu această potențială tranzacție.

Primii contractori vor Raytheon Co și Lockheed Martin Corp, notează agenția de cooperare pe probleme de securitate și apărare

• 11 iulie – Premierul Mihai Tudose a afirmat, la Bruxelles, că la întâlnirile cu oficialii europeni a reiterat „foarte ferm” că nu va fi introdus acel impozit suplimentar pe cifra de afaceri. „Am reiterat foarte ferm că nu vom introduce acel impozit suplimentar pe cifra de afaceri, că suntem predictibili în ceea ce privește sistemul financiar-fiscal și că, din tot ce înseamnă simulările noastre de acum și așteptările noastre, vom rămâne în ținta de deficit de 3%”, a declarat Tudose, la sediul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

Șeful Executivului a mai spus că a avut o discuție cu ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, și că „devine din ce în ce mai clar” că acest impozit nu poate fi introdus în această formă.

Premierul a precizat că a vorbit în timpul întâlnirilor de la Bruxelles și despre o directivă europeană care prevede un „efort conjugat al statelor europene de transparență și interconectivitate pe informații financiare despre multinaționale”.

„Am atins subiectul cu domnul președinte Juncker asupra unei directive europene de anul trecut, care prevede, printre altele, un efort conjugat al statelor europene de transparență și interconectivitate pe informații financiare despre multinaționale sau firme care își externalizează profitul, ducând la scăderea artificială a bazei de impozitare. Este o directivă foarte importantă și va trebui să o implementăm oricum. Dar aici vorbim despre principiul ca (…) fiecare agent economic să-și plătească impozitele acolo unde obține profitul (…), fiindcă el nu-și mai externalizează profitul, ci pur și simplu îl ascunde în afara Uniunii Europene. (…) Trebuie să găsim mecanisme aici, dar nu o să implementăm nimic (…) care să rezolve un caz și să strice, știu eu, buna funcționare a altor agenți economici corecți”, a arătat Tudose

• 11 iulie – În legătură cu recentele modificări fiscale aduse programului de guvernare, cum impozitul pe cifra de afaceri sau taxa de solidaritate, este nevoie de „resposabilitate și stabilitate” din partea coaliției PSD-ALDE, potrivit Mădălinei Dobrovolschi, purtătorului de cuvânt al președintelui Klaus Iohannis. Ea a precizat că mesajul șefului statului a fost foarte clar în această privință, adăugând că o evaluare a guvernului va fi comunicată de Klaus Iohannis la momentul potrivit

• 11 iulie – Direcția Națională Anticorupție extinde ancheta privind dezvăluirile făcute de jurnaliștii de la RISE Project despre afacerile lui Liviu Dragnea. DNA anunță că s-a sesizat din oficiu și cu alte aspecte referitoare la investigația amintită, existând indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni asimilate corupției. DNA precizează că a început urmărirea penală doar cu privire la faptă (in rem)

– Presupusele afaceri ale lui Liviu Dragnea în Brazilia au ajuns subiect de anchetă atât pentru Ministerul Federal din Brazilia, cât și pentru jurnaliștii brazilieni. Lumi Zunica, jurnalist de investigație din Brazilia, susține că a mers pe firul investigațiilor și a explicat că, din informațiile sale, proprietățile de pe plaja Cumbuco aparțin lui Liviu Dragnea, însă prin interpuși

• 13 iulie – Premierul Mihai Tudose le-a cerut tuturor miniștrilor să meargă lunar să discute cu comisarii de resort la Bruxelles pentru a-i informa ce decizii s-au luat la București pentru a afla informațiile de la ei „și nu de prin alte surse”. Totodată, Tudose i-a cerut ministrului Justiției, Tudorel Toader, să discute cu liderii europeni despre pachetul de legi în Justiție

– Deputatul USR Matei Dobrovie consideră că, prin prestația de la prima lui vizită externă oficială, premierul Mihai Tudose a făcut de râs România la Bruxelles. În opinia lui Matei Dobrovie, mesajul președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și al președintelui Consiliului European, Donald Tusk a fost unul de neîncredere, întrucât aceștia au sancționat tacit derapajele ultimului cabinet PSD, evitând să se afișeze cu domnul Tudose într-o conferință de presă

• 13 iulie – Premierul Mihai Tudose a declarat că, în România, sunt 180.000 de copii nevaccinați de rujeolă și 80.000 la poliomielită și i-a cerut ministrului Sănătății, Florian Bodog, să stabilească „un procedeu” prin care să înțeleagă toți românii necesitatea vaccinării copiilor

• 13 iulie – Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne a anunțat că Viitorul este campioana României, la finalul procesului FCSB împotriva FRF-LPF-Viitorul.”După o lună și jumătate avem și noi o dimineață plăcută. Am avut emoții, a fost un examen complicat. Ne pregătim să desfacem șampania”, a fost prima reacție a lui Cristi Bivolaru, managerul general al Viitorului. Și FRF a confirmat că Viitorul rămâne campioană: „Astăzi, 13 iulie, Tribunalul Sportiv de la Lausanne s-a pronunțat în privința câștigătoarei Ligii 1 în sezonul 2016-2017. TAS a decis că FC Viitorul rămâne campioana României, așa cum s-a validat în Comitetul Executiv al FRF, în data de 5 iunie 2017”

• 14 iulie – Ministrul de Interne Carmen Dan a anunțat că a făcut toate „verificările necesare”, după ce RISE Project a publicat un raport atribuit Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI), intitulat „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al județului Teleorman”. Ministrul a afirmat că raportul este contrafăcut

• 14 iulie – Producătorii de medicamente generice, fără patent, amenință că vor retrage medicamentele ieftine de pe piață pentru că așa-numita taxă de clawback, adică un procent din vâzări care trebuie rambursat către stat, a devenit prea împovărătoare pentru clasa de medicamente de sub 25 de lei

• 15 iulie – Președintele Klaus Iohannis a declarat că achiziționarea rachetelor Patriot se face pentru ca România să aibă o armată dotată mai bine și mai eficient, în scop defensiv, și pentru a garanta securitatea românilor. „Trebuie să vedem pentru ce se fac aceste achiziții, noi nu ne pregătim să atacăm pe nimeni. Noi ne pregătim să fim mai bine dotați, ca armata noastră să beneficieze de dotări moderne, eficiente, (…) pentru a garanta securitatea românilor”, a spus Iohannis, la Cincu

• 15 iulie – Alte 370 de cazuri de rujeolă au fost confirmate în ultima săptămână, astfel că numărul total al îmbolnăvirilor a trecut de 8.000, fiind înregistrate 31 de decese. Boala s-a extins din septembrie anul trecut în 41 de județe, anunță Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. Au fost înregistrate 31 de decese, dintre care 8 în județul Timiș, 6 în județul Arad, 6 în județul Dolj, 3 în județul Caraș Severin și câte unul în județele Bihor, Cluj, Călărași, Satu Mare, Vaslui, Galati, Mureș și București

• 16 iulie – Fostul director al Serviciului Român de Protecție și Pază, Dumitru Iliescu, face dezvăluiri șocante pe pagina sa de Facebook. Cel care a condus SPP-ul între 1990 și 1996 susține că, înaintea prezidențialelor din 2009, SRI i-a interceptat pe Mircea Geoană și pe afaceristul Sorin Ovidiu Vântu

• 16 iulie – Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), fondat de Laszlo Tokes și care are o agendă politică ce susține autonomia județelor majoritar maghiare, i-a transmis o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis, care la 18 iulie va merge în prima sa vizită oficială în județele Harghita și Covasna, prin care îi cere acestuia să inițieze și să modereze un dialog româno-maghiar despre formele de autonomie din structura administrativă. Președintele PPMT, Zsolt Szilágyi, susține că „Transilvania consideră Bucureștiul un centru corupt și ineficient de putere” și îi cere președintelui României să ia în calcul federalizarea României. „Modelul federal german pentru noi este o busolă. România federală ar fi un stat mult mai eficient, decât statul actual, care este în continuare ineficient, centralizat și corupt”, susține liderul maghiar

• 16 iulie – Tot mai mulți români, în special cei din vestul țării, ajung să scoată bani grei din buzunar pentru a se trata în clinicile austriece care, spun specialiștii, au infrastructura cea mai bună și dotări de ultimă generație. 250 de milioane de euro e suma pe care pacienții români au lăsat-o, pe parcursul anului 2016, în clinicile din Austria. De la an la an, tot mai mulți români preferă să scoată bani grei din buzunar pentru a beneficia de cele mai bune tratamente sau de intervenții chirurgicale sigure

• 17 iulie – Inspecția judiciară a început controlul la DNA, solicitat de ministrul Justiției. Evaluarea privind activitatea managerială se încheie pe 11 august și, potrivit ministrului Tudorel Toader, ar urma să arate dacă se poate vorbi sau nu de o „justiție selectivă”

• 18 iulie – Președintele Klaus Iohannis a declarat, la Miercurea Ciuc, în cadrul unei vizite în harghita şi Covasna, că îl îngrijorează soarta tinerilor din zonă care nu vorbesc bine limba română, subliniind că reprezentanții comunității maghiare și cei ai Ministerului Educației trebuie să se așeze la masa dialogului și să găsească urgent soluțiile cele mai bune

• 18 iulie – Omul de afaceri Dan Voiculescu a scăpat de pușcărie după ce a executat trei ani din condamnarea de 10 ani. Statul a recuperat o mică parte din prejudiciul din dosarul ICA. Cât timp a fost închis, Voiculescu a pierdut Partidul Conservator, fostele sedii ale companilor Antena 3, Grivco și Crescent, dar și acțiunile la o fermă de bovine

Dan Voiculescu a plecat, după-amiază, în jurul orei 17:30, din Spitalul Universitar de Urgență din capitală, unde fusese internat pentru ocluzie intestinală, afirmând că a pierdut trei ani din viață pe care nu îi mai poate recupera nici dacă va fi închis Traian Băsescu

• 20 iulie – România a primit, în primele cinci luni din 2017, din fondurile structurale ale UE pentru exercițiul financiar 2014-2020, un milion de euro, ceea ce corespunde unei „absorbții” de 0,004% din totalul sumei alocate în exercițiul financiar curent. Cum principalele autorități de management prin intermediul cărora se fac rambursările din fonduri UE nu sunt autorizate, România nici nu poate spera să primească bani, deși Ministerul Finanțelor a bugetat pentru acest an venituri de la UE, din fondurile structurale, de aproape 10 miliarde de lei

• 20 iulie – Liberalii au de plătit datorii de aproximativ 4,5 milioane de euro, mare parte făcute în campaniile din 2009 și 2012. Pentru plata lor, conducerea PNL a reușit anul trecut să obțină eșalonarea datoriilor, iar în prezent Biroul Executiv încearcă să găsească un sistem de cotizații cât mai eficient pentru ca până la alegerile din 2020 partidul să scape de ele

• 20 iulie – Marcarea unui secol de la apariția României Mari și pregătirile pentru acest eveniment nu stau sub cele mai bune auspicii. Guvernul condus de Mihai Tudose va desființa Departamentul Centenar, activitatea acestuia urmând să fie preluată de Ministerul Culturii. Secretariatul General al Guvernului justifică această nouă hotărâre prin „capacitatea instituțională” a Ministerul Culturii, însă, în fapt, lucrurile sunt ceva mai complicate. Și asta pentru că, potrivit textului actului normativ, conducerea Culturii are un termen de 30 de zile pentru a prelua personalul Departamentului Centenar și alte 30 de zile să și opereze toate schimbările necesare în propriile sale structuri

• 21 iulie – Premierul României, Mihai Tudose, aflat în vizită oficială în Republica Moldova a spus, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său de la Chişnău că nu este nicio problemă că ţara vecină a schimbat sistemul electoral.

Amintim că preşedintele moldovean Igor Dodon, a anuntat la 20 iulie că a promulgat legea privind trecerea de la sistemul de vot uninominal la cel mixt, deşi mai multe persoane au protestat în faţa Parlamentului faţă de modificarea sistemului de vot, iar Comisia de la Veneţia şi UE au cerut Moldovei să nu renunte la votul uninominal.

„Schimbarea acestui sistem e un drept al Parlamentului. E schimbarea unui sistem democratic cu alt sistem democratic. Nu e nimic ieşit din comun. Ceea ce e ieşit din comun este distorsionarea realităţii a celor care au dus mesajul la Bruxelles complet diferit. România şi-a modificat şi ea de câteva ori sistemul de vot. Guvernul de la Chişinău va trebui să fie mai atent să explice de ce se întâmplă unele lucruri”, a răspuns Tudose la întrebarea jurnaliştilor despre sistemul mixt

– „Sfidând adevăratele nevoi ale românilor de peste Prut și ale cetățenilor moldoveni și recomandările instituțiilor europene și internaționale menite să asigure consolidarea democrației și a legii în Republica Moldova, prim-ministrul Mihai Tudose, așa cum ne-a obișnuit și în România partidul său, PSD, a ignorat recomandările Comisiei de la Veneția privind noile prevederi ale legislației electorale și a sfidat oamenii care chiar în acele momente protestau pe străzile Chișinăului împotriva acestor modificări”, spune eurodeputatul Siegfried Mureșan

– Guvernul român trebuie să înțeleagă că sistemul de vot mixt reprezintă o amenințare pentru democrația din Republica Moldova, declară lidera opoziției din Republica Moldova, Maia Sandu. Ea spune că sistemul de electoral mixt îl avantajează pe președintele Igor Dodon, un cunoscut românofob și că votul din parlamentul de la Chișinău deschide calea instaurării în Republica Moldova a unui regim autoritar

• 21 iulie – Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii care desființează noțiunea de conflict de interese în Codul Penal, aceasta fiind înlocuită cu sintagma „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”. Legea a fost atacată la Curtea Constituțională de către USR, PMP și PNL, dar CCR a decis pe 14 iunie să respingă sesizarea

• 21 iulie – Vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, a declarat, în cadrul Universității de Vară de la Băile Tușnad, că România este incapabilă să garanteze autonomia culturală a comunității ungare, în condițiile în care Serbia a reușit acest lucru. „Ungaria și maghiarii au reușit o reconciliere onestă cu Serbia … și au obținut încredere, prietenie și o strânsă cooperare în privința afacerilor internaționale. Dacă am reușit acest lucru cu Serbia, atunci nu cred că este o problemă a Ungariei. Mai degrabă, românii sunt incapabili să garanteze autonomia culturală”, a spus Semjen

• 26 iulie – Cheltuielile statului român pentru investiții în primele șase luni ale anului au scăzut aproape la jumătate față de perioada similară a anului 2016, potrivit datelor oficiale de la Ministerul de Finanțe. Efectele scăderii dramatice a investițiilor în proiecte se vede și în piață, unde tot mai multe firme reclamă lipsa marilor lucrări de infrastructură. Cheltuielile cu investițiile au fost sacrificate, potrivit cifrelor oficiale, în detrimentul cheltuielilor cu salariile și cu asistența socială

• 26 iulie – Studiul comparativ realizat pe alimente susceptibile de dublu standard a scos în evidență diferențe la 9 dintre cele 29 de probe analizate, a declarat Rodica Tănăsuică, director al Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară. „La Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară din București, institut aflat în subordinea Autorității Sanitar Veterinare, au fost receptionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piața românească. Același număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piața Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice”, a spus Tănăsuică

• 27 iulie – În cadrul ședinței de Guvern, premierul Mihai Tudose a avut un mesaj dur pentru ministrul Sănătății, Florian Bodog, căruia i-a spus că sistemul este defect și că lucrurile trebuie rezolvate cât mai rapid. „Nu era nevoie să moară oameni, domnule ministru! Faptul că ați demis cinci șefi de DSP este un slab început. Nu este nici măcar un început bun”, a spus Mihai Tudose

– Deși numărul de bolnavi de rujeolă este în creștere, iar la începutul anului și Guvernul Cioloș a lăsat un stoc de 300.000 de vaccinuri anti-rujeolă, ministrul Sănătății, Florian Bodog, a făcut o analiză a crizei vaccinurilor abia la 7 luni de la preluarea mandatului, sub presiunea unei eventuale remanieri

• 27 iulie – Contractul pentru constuirea a 17 kilometri din Autostrada Transilvania de către Maltauro a fost reziliat. Firma italiană este al patrulea constructor care pleacă de pe autostrada Brașov – Borș, după americanii de la Bechtel, gălățenii de la Lemacons & Vega 93 & Arcada și spaniolii de la Corsan

• 31 iulie – Premierul Mihai Tudose a comentat controversa privind introducerea manualelor pentru educație fizică, spunând că este „convins” că a fost o „glumă” a ministrului Educației, Liviu Pop, dar, dacă el reușeste să aducă toate manualele necesare în clase la începerea școlii, poate să prezinte și un „manual de colorat la sport”

• 1 august – La o lună de la învestirea Guvernului Tudose, Liviu Dragnea spune că premierul e „un om pragmatic” care îi pune la treabă pe miniștri și „încep să apară semne foarte bune din ceea ce era întârziat” din programul de guvernare. Chiar dacă spune că este prea devreme să facă o evaluare, șeful PSD susține că „dincolo de afecțiune” în relația cu Guvernul vor conta rezultatele

• 2 august – Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a declarat că 27 de bănci au evitat plata impozitului pe profit în ultimii cinci ani și le-a transmis acestor bănci că Fiscul „cunoaște aceste operațiuni și nu le mai tolerează” pentru că „România nu este o țară de mâna a treia”

• 2 august – Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat la 7 ani de închisoare de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul „Băneasa”. Milionarul a fost găsit vinovat de dare de mită. Decizia magistraților de la ÎCCJ este definitivă.

Alte condamnări: Cornel Șerban (fostul șef DGIPI) — 2 ani și 6 luni cu executare, Ioan Nicolae Alecu (rectorul USAMV București) — 6 ani de închisoare cu executare, Petru Pitcovici (fost șef în Direcția Generală Anticorupție din MAI) — 2 ani cu suspendare.

Au mai primit pedepse cu executare Ștefan Diaconescu — 5 ani și Andrei Mihai Bejenaru — 6 ani.

Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat în iunie 2016 de Curtea de Apel București la nouă ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupție în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Capitală, pentru un teren de 224 de hectare.

Puiu Popoviciu nu se află însă în ţară pentru ca pedeapsa să fie pusă în aplicare

• 3 august – Ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, a semnat, în prezența premierului Mihai Tudose și a reprezentanților companiei americane Bell Helicopter, „scrisoarea de intenție, de preț și disponibilitate” privind achiziționare unor elicoptere de atac pentru dotarea armatei române. Întâlnirea de la sediul Guvernului a fost precedată de o discuție tehnică la sediul Ministerului Apărării Naționale

• 3 august – În România sunt 107 depozite de deșeuri neconforme, dintre care 7 în Brașov, acestea trebuind închise, în caz contrar România riscă un proces la Curtea Europeană de Justiție. Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a declarat că o soluție pentru închiderea depozitelor ar fi prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM). Dacă nu reușim să închidem aceste depozite suntem pasibili de amenzi foarte mari și totul se va răsfrângere asupra buzunarului cetățeanului

• 4 august – Guvernul a adoptat, în ședință, ordonanța de urgență prin care se modifică legea pensiilor speciale, act care stabilește că pensiile de serviciu nu se vor mai majora anual prin raportare la creșterile salariale și nu vor putea depăși media soldelor sau a salariilor nete

• 4 august – Premierul Mihai Tudose, aflat în funcție de o lună, se laudă cu situația economiei: avem 5,7% creștere economică, șomajul e la minim istoric, exporturile și puterea de cumpărare sunt la maxime istorice, avem producții-record la grâu și floarea-soarelui

• 5 august – Angajații din penitenciare cer demisia ministrului Justiției și majorarea salariilor de bază cu 15%, acuzând Guvernul că discriminează salariații din închisori, potrivit unui comunicat de presă al Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor

• 7 august – Măsura reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%, cuprinsă în programul de guvernare, va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2018. Asta au decis liderii coaliției de guvernare PSD-ALDE, în cadrul ședinței săptămânale, anunțul fiind făcut de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Totodată, Guvernul urmează să vină cu un proiect de lege prin care să interzică cumularea pensiei cu angajarea la stat, în condițiile în care „nu poti să fii și salariat, să ai și pensie”, a mai anunțat Tăriceanu

• 9 august – Guvernul a aprobat proiectul de lege privind reglementarea activității de tele-muncă (munca de la distanţă). Proiectul prevede că tele-salariații nu au voie să facă ore suplimentare, iar angajatorul nu poate să oblige un salariat să facă muncă de la distanță în perioada de probă. Odată aprobat, proiectul merge în Parlament pentru dezbatere și vot

• 13 august – Nicușor Dan este silit să plece din USR, în urma rezultatelor referendumului intern cu privire la poziționarea partidului pe tema redefinirii familiei în Constituție, susțin surse din cadrul formațiunii. La prima întrebare, și anume „Susțineți ca USR să aibă o poziție ca partid pe tema referendumului Coaliției pentru Familie?”, au fost 766 de voturi „DA” și 682 de voturi „NU”

• 13 august – Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în localitatea Criț, la manifestările organizate la a V-a ediție a Săptămânii Haferland, un festival cultural dedicat promovării zonei săsești din Transilvania. Cu această ocazie, șeful statului a declarat că sașii vor serba împreună cu românii Centenarul Marii Uniri. „Cred că trebuie să ne concentrăm pe mesajele pozitive. (…) Comunitatea săsească va serba împreună cu românii Centenarul României și eu cred că până la urmă toți ceilalți se vor convinge că acesta este mesajul”, a spus Iohannis la Criț

• 14 august – Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că vor fi demarate procedurile legale pentru aducerea în țară a omului de afaceri Puiu Popoviciu, reținut la Londra, în momentul în care la Ministerul Justiției va exista toată documentația necesară în acest caz

• 14 august – Miliardarul israelian Beny Steinmetz, cercetat și în România în dosarul Ferma Băneasa, a fost arestat în Israel, pentru patru zile, într-un dosar de spălare de bani. În același dosar a fost arestat și Tal Silberstein, unul dintre consultanții politici israelieni care a lucrat cu mai toți politicienii din România, cercetat și el în dosarul Ferma Băneasa. În fața instanței, miliardarul a dat vina pentru problemele pe care le are pe George Soros, pe care l-a acuzat că finanțează o campanie împotriva sa

• 14 august – După ce președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că maghiarii nu vor sărbători centenarul Marii Uniri, președintele Consiliului de onoare al Ordinului Național Steaua României, Costin Georgescu, a sugerat faptul că s-ar putea lua în calcul retragerea ordinului național Steaua României, pe care o deține în acest moment Kelemen Hunor

• 14 august – Ministrul Afacerilor Interne a anunțat intenția de a modifica legea în sensul extinderii valabilității pașaportului de la cinci la zece ani, după ce Federația Asociațiilor de Români din Europa (FADERE) a anunțat că dacă nu va fi rezolvată problema cozilor la pașapoarte va depune plângere

• 15 august – Președintele Klaus Iohannis a afirmat, la Constanța, în debutul festivităților prilejuite de Ziua Marinei, că România are nevoie de dotări moderne în Aparate, deoarece un stat nu poate fi cu adevarat puternic dacă nu își poate garanta securitatea

• 15 august – Compania aeriană Tarom a înregistrat pierderi de aproape patru ori mai mari în prima jumătate din acest an comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată datele financiare. Astfel, Tarom avea la sfârșitul lunii iunie pierderi de peste 104 milioane de lei, față de 28,6 milioane de lei la sfârșitul primelor șase luni din 2016

• 16 august – Procurorul general Augustin Lazăr spune că i-a explicat telefonic ministrului Justiției, Tudorel Toader, că nu poate trimite o copie a dosarului privind alegerile din 2009 la comisia parlamentară deoarece „nu există dispoziții legale care să permită transmiterea unor fotocopii ale dosarelor penale către o comisie parlamentară sau, în general, către o altă instituție extrajudiciară”.

– Ministrul Justiției, Tudorel Toader, face plângere la Inspecția Judiciară pe numele procurorul General al României, Augustin Lazăr, care a refuzat de două ori să trimită documentele socilitate de comisia de cercetare a alegerilor din 2009

• 17 august – Printr-un artificiu din Legea statutului funcționarului parlamentar – Legea 7/2006 -, șoferii și femeile de serviciu de la Parlament beneficiază de pensie specială

• 18 august – Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea către România a unor sisteme mobile de artilerie cu rachete(HIMARS) în valoare de aproximativ 1,25 de miliarde de dolari, a anunţat Agenţia pentru Cooperare în Domeniul Apărării şi Securităţii (Defense Security Cooperation Agency), citată de Reuters.

Posibila vânzare de către SUA în România a unui Sistem de Rachete de Artilerie de Mare Mobilitate va susţine obiectivele de politică externă ale Washingtonului, contribuind la îmbunătăţirea securităţii României şi Europei, anunţă Agenţia americană de Cooperare pentru Apărare şi Securitate.

• 18 august – România a făcut recent o ofertă de a găzdui aproape 2.000 de refugiați aflați acum în Grecia și Italia, a declarat, într-un interviu, ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, care a precizat că în țara noastră există deja 700 de refugiați

• 18 august – PS Corneliu, episcopul Huşilor, şi-a anunţat retragerea din funcţie după şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Scandalul care îl are în centrul atenţiei pe PS Corneliu, Episcopul Huşilor, a izbucnit la jumătatea lunii iunie, după ce înaltul prelat, pe numele său de mirean Corneliu Onilă, a depus o plângere la DNA, Serviciul Teritorial Iaşi, sesizând că ar fi şantajat cu un material compromiţător, de trei preoţi din judeţ, printre care şi arhimandritul Episcopiei Huşilor, Sebastian Jitaru. După doar două săptămâni ce anchetă, cei trei clerici inculpaţi au fost trimişi în judecată de DNA, fiind arestaţi la domiciliu. După arestarea preoţilor, presa tabloidă a prezentat o filmare în care ar apărea episcopul, în timp ce întreţine raporturi sexuale cu un fost elev de seminar, în prezent preot la o parohie din judeţul Vaslui. Respectiva filmare a fost trimisă în forma sa necenzurată către Patriarhia Română şi, ulterior, Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei ai cărei reprezentanţi au precizat că, în ea, apare „cel mai probabil” episcopul. În replică, Corneliu Onilă a formulat o plângere acuzând că filmarea respectivă nu ar fi una autentică.

• 18 august – Obligativitatea plății defalcate a TVA se amână cu trei luni, respectiv până la 1 ianuarie 2018, însă persoanele care optează pentru aplicarea acestui sistem în perioada 1 octombrie — 31 decembrie 2017 pot beneficia de anumite facilități, conform unor modificări aduse proiectului de ordonanță privind plata defalcată a TVA de către Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

• 18 august – Ministerul Educației a revocat din funcție șefii a 13 inspectorate școlare. Motivul demiterii ar fi rezultatul unui control făcut la inspectoratele județene, care ar arăta că au fost neregul în contractele de management. Unii dintre cei demiși amenință că vor da în judecată instituția. „Am semnat în locul ministrului pentru că era plecat din București și, fiind singurul cu delegare de atribuții pe semnătură, am semnat. A fost o echipă care a analizat activitatea tuturor inspectorilor școlari generali pe contractul de management și s-a ajuns la concluzia că din toți, un număr de 13 au mai multe puncte din contract, care nu au fost respectate”, a explicat Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educației

• 20 august – Premierul Mihai Tudose a anunțat că va dispune Corpului de control să investigheze, începând de luni (21 august), situația de la Tarom, companie care a înregistrat o pierdere istorică, el subliniind că aceasta nu va fi închisă sau vândută, dar că e necesar să intre pe profit,

– Luni, 21 august, premierul Tudose a discutat despre situația TAROM cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, în cadrul unei întâlniri pe care cei doi au avut-o la Palatul Victoria

– în aceeaşi zi, directorul general al TAROM, Eugen Davidoiu, și-a dat demisia din funcție

– tot la 21 august, Consiliul de Administrație al TAROM a luat act de demisia lui Eugen Davidoiu din funcția de director general provizoriu și l-a desemnat pe Florin Susanu pentru a prelua această funcție, cu un contract de mandat de o lună

• 20 august – Vicepreședintele PNL Florin Roman a afirmat, într-o conferință de presă, că parlamentarii liberali vor solicita, la începutul sesiunii, constituirea unei comisii de anchetă care să verifice modul în care ministrul de Interne, Carmen Dan, a semnat pensionările și reangajările în sistem a celor care beneficiază de pensii militare. „O să solicităm, la începutul sesiunii (parlamentare – n.r.), o comisie de anchetă parlamentară, pentru modul în care s-au făcut pensionările și reangajările a doua zi în foarte multe situații în cadrul MAI. Sunt în țară zeci de astfel de cazuri și nu este normal ca oameni care pleacă din sistem cu pensii de peste 100 — 120 de milioane de lei, a doua zi să fie reintegrați ca și personal contractual în cadrul aceluiași minister”, a spus deputatul PNL

• 21 august – Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, la finalul întâlnirii pe care a avut-o cu premierul Mihai Tudose, că printre temele de discuţie s-au numărat priorităţile legislative ale Guvernului, nivelul încasărilor la buget şi creşterea economică, el fiind foarte mulţumit de faptul că miniştrii au depăşit stadiul implementării programului de guvernare. „Au fost două săptămâni în care nu ne-am mai văzut. Am discutat despre priorităţile legislative ale Guvernului pentru această toamnă, despre CExN pe care îl vom organiza zilele următoare, despre stadiul în care se află implementarea programului de guvernare – trebuie să recunosc, pentru mine e o veste foarte bună, au început să-l şi depăşească, ceea ce îmi dă de gândit, nivelul încasărilor şi creşterea economică”, a spus Liviu Dragnea

• 21 august – S-a deschis un nou sediu al Serviciului de Pașapoarte București, care ar trebui să rezolve problema cozilor din ultimele săptămâni. El va prelua activitatea a trei puncte de lucru din Capitală, care vor fi închise. Noul sediu al Serviciului de Pașapoarte București a fost inaugurat într-o locație inedită: mall-ul Plaza România, de pe Bulevardul Timișoara din Sectorul 6

• 23 august – Ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, principalele modificări propuse la Legile justiției”. Ministerul Justiției invocă, în expunerea de motive care însoțește proiectul de modificare a legilor Justiției, prevederi din ultimul raport MCV, dar și noile „realități și nevoi ale sistemului judiciar” care impun reformarea cadrului legislativ în domeniu

– Președintele Klaus Iohannis a avut o reacție extrem de dură la propunerile de modificare a legilor Justiției prezentate miercuri de ministrul Tudorel Toader. Iohannis a calificat propunerile drept „un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție”. Iohannis arată că proiectul presupune întoarcerea „la vechile practici de a pune presiune asupra justiției” și avertizează că asta ar duce la menținerea „pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare și Verificare”

– Scoaterea președintelui și mutarea centrului de influență în procedura de numire a șefilor de parchete a fost tentația constantă în cazul modificărilor legii privind statutul procurorilor și judecătorilor, de mai bine de 10 ani încoace. Asta în condițiile în care, în Constituție, nu se vorbește explicit de numirea de către șeful statului în funcțiile de conducere. Articolul 134 prevede doar că „CSM propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii”. „În Constituție nu scrie dacă președintele trebuie să numească sau altcineva. Scrie doar că procurorii funcționează sub autoritatea ministrului Justiției. Deci e de discutat”, a declarat fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, explicând că procedura de numire e prevăzută în lege, nu în Constituție

– Președintele PSD Liviu Dragnea a reacționat dur după declarațiile ambasadorului SUA din București, Hans Klemm, care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modificările aduse legilor justiției

– Propunerile de modificare a Legilor Justiției sunt cea mai puternică încercare de subjugare a Justiției, procurorilor și judecătorilor, susține europarlamentarul Monica Macovei

– Deputatul PSD Liviu Pleșoianu a cerut „expulzarea” ambasadorului SUA în România, Hans Klemm, dupa ce ambasada a dat un comunicat dur, la 29 august, față de modificările propuse la legile justiției

– Statele Unite au luat cunoștință de propunerile Ministerului Justiției din 23 august cu îngrijorare pentru independența sistemului judiciar, precizează ambasada SUA la București, care îi îndeamnă pe toți actorii executivi, legislativi și judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta țării împotriva corupției și pentru a asigura credibilitatea instituțiilor sale. Ambasada SUA arată că Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii și România se bazează pe angajamentul față de valorile democratice, buna guvernare și consolidarea statului de drept întrucât acestea sunt fundamentul pentru creșterea securității și prosperității comune

– Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, după întâlnirea cu reprezentanți ai procurorilor din țară, că aceștia nu și-au însușit propunerile de modificare a legilor justiției prezentate de ministerul pentru că afectează independența justiței. La rândul său, procurorul șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a spus că parte din propunerile ministrului Justiției de modificare a legilor justiției nu sunt „foarte bine venite”, dar că procurorii DIICOT își vor formula o opinie clară după ce vor vedea forma scrisă a acestor modificări. „Diavolul se ascunde în amănunte, până la urmă”, a spus Horodniceanu

– la 27 august, circa 2000 de persoane au protestat în Piaţa Victoriei faţă de modificările la legile justiţiei

– Președintele PSD, Liviu Dragnea, le-a transmis un mesaj celor care protestează față de propunerile de modificare a legilor Justiției, precizând că sunt necesare „dezbateri așezate”, în România, „pe cele mai sensibile probleme”

– la 24 august, UNJR și AMR i-au solicitat premierului Mihai Tudose, printr-o scrisoare, să dispună ministrului Justiției, să publice de îndată pe site-ul ministerului proiectul de modificare a legilor justiției. „Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Magistraților din România vă solicită să dispuneți Ministrului Justiției, domnul Tudorel Toader, să publice de îndată pe site-ul ministerului proiectul de modificare a legilor justiției, pentru ca acesta să poată fi dezbătut public, astfel încât toate persoanele interesate să îl poată analiza și veni cu propuneri în vederea îmbunătățirii lui.

• 24 august – Vizita preşedintelui francez Emmanuel Macron la Bucureşti. Au avut loc întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Mihai Tudose şi o vizită la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti.

Președintele Klaus Iohannis a evitat să-i dea un răspuns direct omologului francez Emmanuel Macron în ceea ce privește susținerea modificării directivei muncitorilor detașați, la fel cum liderul din Hexagon s-a limitat în a spune că țara sa nu se opune primirii în Spațiul Schengen. Pe scurt, niciunul dintre cei doi lideri nu a auzit din gura celuilalt o susținere fermă a obiectivelor de pe agenda lor. Emmanuel Macron a venit în estul Europei în special pentru a-și onora una dintre promisiunile campaniei sale electorale, și anume revizuirea directivei europene cu privire la muncitorii detașați

– Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că proiectul de reformă a justiției, în forma actuală, „nu este coerent cu voința de luptă împotriva corupției” și a subliniat că atât președintele român cât și premierul i-au dat asigurări că vor corecta problemele

• 28 august – Consider că România ar putea adopta moneda euro în cinci ani, adică în 2022, a declarat ministrul român de Externe pentru cotidianul polonez Rzeczpospolita. Este pentru a treia oară când oficiali ai țării noastre avansează o dată certă privind aderarea la Euroland, fără să existe un proiect asumat în acest sens la nivelul întregii societăți

• 30 august – Prim-ministrul Mihai Tudose i-a solicitat ministrului Sănătății, Florian Bodog, demiteri în lanț, după incidentul din județul Bihor în care mai multe persoane cu handicap locomotor au fost „aduse și abandonate pe un hol” la Casa de Asigurări de Sănătate Bihor

• 1 septembrie – Președinte demis al CNAS, Marian Burcea, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul în care procurorii DNA investighează decontări ilegale de la CASMB. Alături de acesta au fost arestate mai multe persoane de la vârful CNAS și CASMB. Totul a pornit de la denunțul Alinei Ion, directorul general al SC Alicia Medical Expert SRL, cu ajutorul acesteia au fost realizate și interceptările din dosar. Alina Ion dezăvăluie, într-o declarație, că a încercat de mai multe ori în ultimii ani să sesizeze neregulile din sistem, dar nu s-a ales decât cu controale la propria firmă

• 2 septembrie – Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat că dosarul Roșia Montană a fost depus „ilegal” la UNESCO, el precizând că există vicii de procedură legate de faptul că nu a fost aprobat de premierul Cioloș sau de Guvern, ci a fost trimis de un ministru

• 2 septembrie – Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, lider al PSD, a anunțat, în deschiderea Comitetului Executiv Național al partidului, că există intenția ca în această toamnă să fie organizat referendumul de modificare a Constituției pe tema familiei. Legea referendumului se află printre prioritățile legislative ale parlamentarilor social-democrați

• 2-24 septembrie – La Bucureşti s-a desfăşurat cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului „George Enescu”

• 5 septembrie – Ministrul apărării Adrian Țuțuianu şi-a depus demisia din funcţie

– Premierul Mihai Tudose a explicat ce l-a făcut să ceară demisia ministrului MApN, Adrian Țuțuianu, după scandalul banilor pentru Apărare. Acesta susține că, cel mai tare, în tot acest scandal l-a deranjat felul în care s-a făcut comunicarea, mai exact „o telegramă publică în care se spunea că nu mai sunt bani”

– la 12 septembrie, Mihai Fifor a fost numit la conducerea Ministerului Apărării

– la 13 septembrie, fostul ministru al Apărării Naționale (MApN), Adrian Țuțuianu, a declarat că a luat decizia demisiei de la MApN după o discuție cu premierul Mihai Tudose și că liderul de la Palatul Victoria i-a sugerat că, dacă nu își dă demisia, va trebui să-l demită

• 6 septembrie – Aproape 2.000 de persoane, marea majoritatea etnici maghiari, au participat, în faţa Prefecturii Mureş, la un miting de protest. Timp de aproape o oră, etnicii unguri au rostit discursuri în maghiară şi română prin care au cerut ca Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureş, desfiinţat prin hotărâre judecătorească în vara aceasta, să fie repus în funcţiune.

– autoritățile ungare au anunțat că au suspendat sprijinul acordat României la aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Ministerul român al Afacerilor Externe precizând că reacția statului vecin „contravine mesajelor de deschidere recente”

• 7 septembrie – Parlamentul de la Kiev a adoptat o nouă Lege a Educației prin care introduce în școli sistemul de douăsprezece clase. În același timp, Legea adoptată reprezintă o lovitură împotriva minorităților naționale din țară, inclusiv a comunității românești din Ucraina, fiindcă desființează sistemul de învățământ în limba maternă. Potrivit art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba ucraineană

• 6 septembrie – Raportul Comisiei de anchetă a alegerilor prezidențiale conține printre concluzii faptul că președintele Traian Băsescu și guvernul Boc au întreprins „acțiuni concrete pentru favorizarea fraudării alegerilor” ca posibile infracțiuni fiind indicate constituirea de grup infracțional, fals și uz de fals

– la 9 septembrie, fostul președinte Traian Băsescu spunea că membrii comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009 sunt „ridicoli”, susținând că PDL avea un singur om în secțiile de votare, în timp ce șase partide care erau împotriva candidaturii sale aveau și ele reprezentanți și întrebându-se cum putea fura acel singur om din comisie buletinele de vot. Aceasta este prima reacție a lui Băsescu după raportul preliminar al Comisiei parlamentare, potrivit căruia el și Emil Boc ar fi favorizat fraudarea alegerilor

• 13 septembrie – Prima rectificare a bugetului pentru 2017 a fost aprobată astăzi de Guvern în condițiile înregistrării unei creșteri economice de 5,8% pe primul semestru, ceea ce a determinat o creștere a PIB cu 21,9 miliarde lei, conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză, de la 815,2 miliarde lei la 837,1 miliarde lei

• 17 septembrie – O furtună extrem de violentă s-a abătut, duminică după-amiază, asupra vestului ţării, după ce ultimele două zile au fost neobişnuit de calde pentru această perioadă a anului. Scaune şi mese de la terasele din oraşe au fost ridicate de vântul foarte puternic, bucăţi din acoperişurile blocurilor au zburat, iar ţigle de pe Casa Armatei din Piaţa Libertăţii din Timişoara au căzut peste un tramvai care era în staţie, fiind semnalate şi cazuri de arbori prăbuşiţi. Bilanţul autorităţilor privind efectele înregistrate în judeţele afectate de fenomenele meteorologice periculoase indică un număr de 8 morţi şi 67 de răniţi, informează Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Astfel, sunt înregistrate 8 decese (5 persoane în judeţul Timiş, o persoană la Arad şi două persoane la Bistriţa-Năsăud), iar 67 persoane au fost rănite din cauza copacilor, panourilor publicitare sau a crengilor smulse de vânt (49 în judeţul Timiş, 12 persoane în judeţul Arad şi 6 persoane la Alba).

– la 18 septembrie, Președintele Klaus Iohannis a cerut Guvernului să explice dacă s-au respectat procedurile în cazul dezastrului de duminică, din vestul țării, și „cine se face vinovat de neglijență sau incompetență”. De asemenea, șeful statului solicită implementarea unui sistem de avertizare a populației

– la 18 septembrie, Primarul Timişoarei, Nicolae Robu a declarat că ce s-a întâmplat la Timișoara este un fenomen rarisim și la astfel de fenomene unele lucruri nu rezistă. „Sunt 48 de răniți, între care 6 copii. Se pare că nu au viața în pericol”, declara primarul Nicolae Robu după furtuna care a lovit ieri vestul țării. „Doamne ferește să crească numărul de pierderi de vieți omenești! Este grav că doi tineri și-au pierdut viața, o femeie și un bărbat. Avem toată compasiunea pentru familiile îndurerate”, a spus edilul.

– Prim-ministrul Mihai Tudose l-a ironizat pe primarul Timișoarei, Nicolae Robu, adăugând că ar trebui să fie mai preocupat de situația din municipiu de după furtuna de duminică decât să acuze autoritățile centrale. Premierul Mihai Tudose a anunțat că, săptămâna viitoare, va începe implementarea unui sistem de alertă prin rețelele de telefonie mobilă pentru ca cetățenii să poată primi informații prins sms atunci când există un pericol în zona în care se află

– Fostul premier Dacian Cioloș afirmă că oamenii afectați de furtuna violentă care s-a abătut peste vestul țării ar fi trebuit să fie preveniți despre iminența acestui fenomen. El consideră că autoritățile responsabile nu au fost bine pregătite și că sistemele de avertizare și informare a populației nu au funcționat

• 19 septembrie – PSD vrea să-i oblige pe angajatorii din mediul privat să păstreze „un anumit nivel al salariului brut”, în contextul transferului contribuțiilor sociale. Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a vorbit despre ce se va întâmpla când vor fi transferate din sarcina angajatorului în cea a angajatului contribuțiile: Guvernul intenționează să „înghețe” salariile brute pentru o perioadă, în timpul căreia asigurările sociale vor fi transferate din sarcina angajatorului în cea a angajatului

• 19 septembrie – Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a anunţat închiderea şcolilor ca urmare a codului galben de vreme rea instituit în Bucureşti. Fenomenele nu au avut însă o amploare semnificativă, singurele consecinţe ale anunţului fiind problemele mari în circulaţia auto pe drumurile din Capitală

– la 20 septembrie, Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că va face plângeri penale împotriva celor care au răspândit informații false legate de vreme. Primarul Capitalei a avut în această seară reacții la televiziuni după ce a fost acuzată, criticată și ironizată că a alarmat populația, atunci când a anunțat închiderea școlilor de frica unei furtuni de cod galben, ceea ce a provocat ambuteiaje în București

• 20 septembrie – Președintele Klaus Iohannis s-a aflat în SUA, pentru a participa la Adunarea Generală ONU. Șeful statului a rostit un discurs și a participat la recepția organizată de către președintele SUA Donald Trump

• 20 septembrie – Guvernul de la Budapesta va bloca aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) până se va găsi o soluție în cazul Liceului Teoretic Romano-Catolic din Târgu Mureș, a declarat Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe

• 20 septembrie – Premierul Mihai Tudose i-a cerut iar explicații ministrului Sănătății, Florian Bodog, în ședința de Guvern, referitor la achiziția vaccinurilor antigripale. Șeful Executivului i-a reproșat acestuia demararea cu întârziere a procedurii de cumpărare a acestora

• 20 septembrie – Institutul Cantacuzino, producător de vaccinuri de peste 100 de ani și în declin din 2010, ajunge unitate militară și va fi condus cu „mână forte”. Prin Hotărâre de Guvern, Institutul Cantacuzino a devenit unitate militară în subordinea Ministerului Apărării. Este a treia mutare din ultimii ani. Până acum, niciuna nu s-a dovedit salvatoare

• 21 septembrie – Președintele Klaus Iohannis a declarat că își va anula vizita oficială în Ucraina, ca urmare a adoptării legii educației, considerând că acest act normativ contravine bunelor intenții reciproce și limitează drastic accesul minorităților la educația în limba maternă

• 21 septembrie – Deși Liviu Dragnea neagă, PSD și UDMR s-au înțeles ca statul să asigure folosirea limbii materne în comunitățile unde există cel puțin 15% minoritari, au declarat surse din PSD pentru Adevărul. Legea actuală cere 20%, în timp ce liderii maghiari solicitau ca pragul să fie coborât la 10%. PSD și-a conservat astfel voturile UDMR din Parlament

– la 18 septembrie, liderul PSD Liviu Dragnea a afirmat că partidul său nu susține amendamentele privind scăderea pragului de la care administrațiile locale și instituțiile din subordinea lor să fie obligate să asigure folosirea limbii minorităților naționale la 10%, fiind prematură o discuție acum pe această temă

• 22 septembrie – Vicepremierul Sevil Shhaideh, la data faptelor secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), este urmărită penal de procurorii anticorupție pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

Potrivit procurorilor anticorupție, dosarul vizează trecerea ilegală a unei părți din Insula Belina și Brațul Pavel în administrarea Consiliului Județean (CJ) Teleorman, care ulterior le-a închiriat unei societăți comerciale.

– Sevil Shhaideh este unul dintre puținii politicieni în care Liviu Dragnea are încredere. În 2013, Shhaideh era mâna sa dreapta la Ministerul Dezvoltării. Rovana Plumb, anchetată și ea de procurorii DNA, a fost unul dintre oamenii fideli lui Victor Ponta, dar care ulterior a trecut în tabăra lui Dragnea pentru a ajunge din nou ministru

– Vicepreședintele PNL Gigel Știrbu a apreciat că demisia de onoare a vicepremierului Sevil Shhaideh, urmărită penal de DNA, este obligatorie într-un stat de drept

– Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat, referitor la începerea urmăririi penale pe numele lui Sevil Shhaideh și al Rovanei Plumb că acestea nu ar trebui să demisioneze, precizând că „ținta este Liviu Dragnea”

– USR susține că punerea sub urmărire penală a lui Sevil Shhaideh, vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale și cererea de avizare a urmării penale împotriva Rovanei Plumb, în dosarul Belina, reprezintă „dovezi că Liviu Dragnea și-a creat, în interiorul administrației statului, o rețea personală de subordonați, care să răspundă ordinelor și intereselor lui

• 24 septembrie – Comisia de la Veneția desființează interpretările PSD: În niciun caz nu poate fi vorba de un prag financiar pentru abuzul în serviciu. Două decizii ale Curții Constituționale și celebra ordonanță de urgență nr. 13, care a scos masiv oamenii în stradă, au avut la bază înțelegerea eronată a unui raport al Comisiei de la Veneția, confirmă organismul juridic al Consiliului Europei

• 24 septembrie – Preşedintele PSD Liviu Dragnea a reacționat, după ce DNA a cerut urmărirea penală pentru miniștrii Sevil Shhaideh și Rovana Plumb, susținând că acest lucru se traduce printr-un atac violent al DNA la o altă putere a statului

– Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat că dosarele instrumentate unor miniștri din guvernul Tudose reprezintă o tentativă de abatere a atenției de la problemele din DNA și de decredibilizare a coaliției de guvernare

– Generalul cu patru stele Dumitru Iliescu, fost șef al Serviciului de Pază și Protecție, susține că pe procurorii DNA îi interesează doar persoana lui Liviu Dragnea, în celebrul dosar „Insula Belina”, și nu vicepremierul Sevil Shhaideh, pusă recent sub urmărire penală în această speță

– De teamă să nu piardă partidul în favoarea lui Mihai Tudose, liderul PSD Liviu Dragnea va propune ca Sevil Shhaideh și Rovana Plumb să rămână în continuare în Guvern, în ciuda prejudiciilor de imagine. Surse din PSD au declarat pentru Adevărul că Rovana Plumb ar vrea să demisioneze, însa Dragnea i-a cerut să rămână, cu promisiunea că nu i va ridica imunitatea

– Fostul premier Victor Ponta a anunțat, duminică 24 septembrie, că nu va vota în Parlament cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul Rovanei Plumb, pe motiv că este o „victimă colaterală” în „afacerea Belina”, lansând totodată un atac foarte dur la adresa lui Liviu Dragnea, pe care îl numește „lacom”, „mincinos” și-l acuză de furt

• 25 septembrie – Fostul senator Dan Șova a fost condamnat de magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență în dosarul CET Govora. De asemenea, instanța a dispus confiscarea sumei de 100.000 de euro de la Dan Șova și menținerea sechestrului asigurător pe bunurile lui.

În același dosar, fostul director al CET Govora Mihai Bălan a fost condamnat la trei ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu în formă continuată, cu un termen de supraveghere de 4 ani. Instanța a admis acțiunea civilă exercitată de CET Govora, prin administrator judiciar Euro Insol SPRL, și l-a obligat pe Mihai Bălan la plata sumei de 1.301.410 lei.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare

• 25 septembrie – Conducerea PSD a decis susținerea vicepremierului Sevil Shhaideh și a ministrului delegat al Fondurilor Europene, Rovana Plumb. Decizia conducerii PSD a venit după ce, vineri, 22 septembrie, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a solicitat sesizarea Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de Rovana Plumb, fost ministru al Mediului și Schimbărilor Climatice la data faptei, în legătură cu săvârșirea complicității la abuz în serviciu, în dosarul care o vizează și pe vicepremierul Sevil Shhaideh, referitor la trecerea ilegală a unei părți din Insula Belina și Brațul Pavel în administrarea Consiliului Județean Teleorman

• 25 septembrie – Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef adjunct, Marius Iacob, și procurorul Gheorghe Popovici sunt cercetați disciplinar de Inspecția Judiciară, în urma sesizării înaintate de foștii anchetatori ai DNA Mihaiela Moraru Iorga și Doru Țuluș. „Apreciind că există indiciile săvârșirii unor abateri disciplinare, inspectorii judiciari au dispus începerea cercetării disciplinare față de procurorii Laura Codruța Kovesi, procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Iacob, procuror șef adjunct al DNA, și Gheorghe Popovici, procuror șef secție la DNA”, a precizat Inspecția Judiciară

• 26 septembrie – Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze dacă afirmațiile ministrului Justiției, Tudorel Toader, referitoare la dosarul „Belina” sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar.

„În cursul zilei de 26 septembrie 2017, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a făcut o serie de considerații de natură juridică, în contextul unor întrebări ale reprezentanților mass-media despre o cauză aflată în lucru la procurorii DNA, cunoscută drept ‘dosarul Belina’. Astfel, ministrul Justiției a afirmat, între altele, că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorii, ci judecătorii de contencios administrativ”, preciza DNA într-un comunicat de presă

• 27 septembrie – Raportul de activitate al Societății Române de Televiziune pe anul 2016 a primit miercuri vot negativ în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului. Raportul și contul de execuție bugetară pe anul 2016 au fost respinse, fiind înregistrate 203 voturi ”pentru” și 74 ”împotrivă”.

Respingerea raportului de activitate al SRTv pe 2016 a atras după sine demiterea de drept a Consiliului de Administrație al Televiziunii publice.

În acest context, tot în această zi, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a validat-o, cu majoritate de voturi, pe Doina Gradea pentru funcția de președinte-director general interimar al Societății Române de Televiziune. Au votat împotrivă 24 de parlamentari USR. Mandatul acesteia este de șase luni

• 27 septembrie – Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul ministrului delegat pentru Afaceri Europene, au semnat un protocol de colaborare pentru organizarea concursului ”Romania’s EU Council Presidency Logo Competition”, în vederea stabilirii logo-ului oficial al președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Concursul se desfășoară între 27 septembrie și 1 noiembrie, fiind dedicat exclusiv elevilor din învățământul liceal și studenților din sistemul de învățământ superior, programul de studii de licență, de cetățenie română.

Logo-ul va trebui să reflecte istoria, cultura, tradițiile, creativitatea, unicitatea și apartenența României la valorile europene

• 28 septembrie – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, cu majoritate de voturi, să avizeze negativ proiectul privind modificarea legilor Justiției. Potrivit unui comunicat al CSM, pentru emiterea unui aviz negativ au fost exprimate 10 voturi, în timp ce pentru un aviz favorabil cu observații s-au exprimat opt voturi.

– Purtătorul de cuvânt al șefului statului, Mădălina Dobrovolschi, a declarat că președintele Klaus Iohannis a luat act de avizul CSM în cazul legilor Justiției, subliniind că Guvernul și Parlamentul nu au cum să ignore acest semnal

• 2 – 3 octombrie – Președintele croat Kolinda Grabar-Kitarovic s-a aflat în vizită de stat în România, prilej cu care a anunțat că țara sa susține activarea regimului Schengen și eliminarea Mecanismului de Cooperare și Verificare pentru România și Bulgaria.

„Noi sperăm că și Croația va deveni membră în momentul în care va îndeplini problemele tehnice pe care România le-a îndeplinit deja. De asemenea, Croația este și pentru eliminarea MCV pentru România și Bulgaria, pentru că România a atins nivelul reformelor, reforme care nu mai presupun aducerea unor noi criterii adăugate prin care se fac diferențe între membrele Uniunii Europene”, a spus Kolinda Grabar-Kitarovic, în declarația comună cu președintele Klaus Iohannis susținută la Palatul Cotroceni.

Șeful statului român a precizat că discuțiile cu omologul croat au vizat și viitorul UE. „Amândoi am fost de părere că o integrare mai profundă și eliminarea diferențelor între diferite state sunt foarte importante”, a afirmat Iohannis. El a subliniat că relația economică cu Croația poate fi considerabil îmbunătățită.

– la 3 octombrie, a fost organizat un forum economic româno-croat, unde cei doi șefi de stat au încurajat oamenii de afaceri să strângă relația bilaterală

• 3 octombrie – Curtea Constituțională a României a constatat obligația șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, de a se prezenta în fața Parlamentului – Comisia specială de anchetă pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei. CCR a discutat cererile privind soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public, parte a autorității judecătorești, pe de altă parte, cereri formulate de președinții Senatului și Camerei Deputaților. „În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție de a se prezenta în fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial”, a informat CCR

• 3 octombrie – Curtea Constituțională a României a stabilit că este întemeiată critica referitoare la faptul că, prin unul dintre articolele proiectului de modificare a Legii referendumului, data organizării scrutinului popular pentru revizuirea Constituției ar urma să fie stabilită de Guvern, în condițiile în care sunt nesocotite, astfel, competențele constituționale conferite Parlamentului.

CCR a dezbătut obiecția de neconstituționalitate formulată de 38 de senatori PNL și USR privind proiectul de modificare a Legii referendumului, pe care a admis-o parțial.

Curtea a mai arătat că stabilirea unui termen de două zile în care Parlamentul să trimită CCR proiectul legii de revizuire în vederea exercitării din oficiu a controlului de constituționalitate nu își găsește nicio justificare în procedura urgentă ce caracterizează acest tip de verificare

• 3 octombrie – Senatorii au votat împotriva cererii DNA privind începerea urmăririi penale a ministrului pentru Relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, într-un dosar referitor la organizarea unui concurs pentru angajarea de funcționari publici. S-au înregistrat 37 de voturi „pentru”, 77 „împotrivă” și o abținere. Anterior votului, Viorel Ilie a cerut plenului Senatului să nu aprobe solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul său deoarece nu există „nicio probă” care să îndreptățească solicitarea DNA

• 3 octombrie – Guvernele de la București și Sofia s-au reunit, la Varna, într-o ședință comună, care a fost urmată de o întrunire cvadrilaterală România – Bulgaria – Grecia – Serbia.

România și Bulgaria, împreună cu Grecia și cu Serbia, pot să devină un centru de securitate energetică pentru această zonă a Europei, a afirmat prim-ministrul Mihai Tudose.

La ședința comună a Guvernelor român și bulgar a fost semnat între Transelectrica SA și Elektroenergien Sistemen Operator (ESO EAS) un contract privind furnizarea reciprocă de urgență de energie. Cele două părți au agreat condițiile în care își vor acorda asistență în caz de urgență energetică, în timp real, folosind rezervele disponibile, fără a pune în pericol sistemul energetic național.

Discuțiile dintre premierul Tudose și omologul său bulgar, Boiko Borisov, au vizat și infrastructura. „Am vorbit foarte mult despre interconectări, despre infrastructură, dar nu ca un scop în sine. Scopul celor două țări nu este să construiască un pod, ci podul în sine sau calea ferată sau autostrada să fie mijloacele prin care economiile celor două țări să devină competitive în Uniunea Europeană”, a afirmat Tudose.

– tot la 3 octombrie, un nou punct de trecere a frontierei, Lipnița – Kainargea, între România și Bulgaria, a fost deschis în prezența prim-miniștrilor celor două țări. PTF Lipnița – Kainargea funcționează în subordinea Gărzii de Coastă și este deschis pentru traficul internațional de persoane și de mărfuri, până la limita unei greutăți totale de 3,5 tone, iar programul de funcționare va fi de la 8,00 la 20,00. Prin acest punct de frontieră nu este permis transportul de materiale periculoase, animale vii și al produselor supuse controlului fitosanitar

• 4 octombrie – Plenul Camerei Deputaților a respins proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii 215/2001 a administrației publice locale, inițiat de UDMR. Anterior, proiectul fusese respins, cu majoritate de voturi, de deputații din comisiile reunite juridice, de administrație publică și pentru drepturile omului. Au votat „pentru” numai deputații UDMR – 21. Proiectul a fost respins de 256 de deputați, iar patru s-au abținut.

Inițiatorii au dorit, între altele, reglementarea clară și predictibilă a subiecților de drept care au obligația de a asigura folosirea limbii materne și scăderea pragului de la 20% la 10% al numărului persoanelor aparținând minorității naționale din totalul populației unității administrativ-teritoriale, cu introducerea unui prag alternativ exprimat prin numărul persoanelor aparținând minorităților naționale din totalul populației care să reflecte exprimarea „număr semnificativ/ substanțial de cetățeni aparținând minorității naționale din Constituția României, dar și din tratatele internaționale”

• 4 octombrie – Premierul Mihai Tudose a declarat că nu a renunțat la transferul plății contribuțiilor de la angajator la angajat și că în această privință se caută o soluție alături de sindicate, astfel încât toată lumea să fie de acord.

„Nu s-a luat decizia renunțării la acest transfer. Găsim o soluție de compensare sau de implementare a Legii salarizării, dacă se poate să nu mai facem acest transfer să vedem cum compensăm, acolo va fi soluția aleasă. De vineri (…), avem un grup de lucru, trebuie să vorbim cu toate confederațiile sindicale, să fie toată lumea de acord”, a declarat Mihai Tudose în Piața Victoriei, alături de liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu

• 4 octombrie – Moțiunea simplă inițiată de PNL și USR pe tema infrastructurii de transport a fost respinsă miercuri de plenul Camerei Deputaților, cu 104 voturi „pentru”, 155 „împotrivă” și șase abțineri.

Deputații PNL și USR i-au solicitat premierului Mihai Tudose, prin moțiunea intitulată „Infrastructura de transport a României sub domnia intereselor PSD. Deziluzie, demagogie și descurajare”, să îl demită pe ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, și luarea unor măsuri în acest domeniu. Potrivit semnatarilor moțiunii, Răzvan Cuc „a sufocat” un minister care avea nevoie de o viziune, a blocat investițiile în infrastructura de transport de care țara avea nevoie, autostrăzi, căi ferate, aeriene, navigabile

• 5 octombrie – Sistemul de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT va fi implementat pe teritoriul României în scopul prevenirii pierderii de vieți omenești ca urmare a fenomenelor meteorologice și hidrologice periculoase, stabilește o ordonanță de urgență adoptată de Guvern. Prin acest sistem vor fi transmise populației mesaje de avertizare în timp real, prin intermediul tehnologiilor moderne din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informațiilor

– Premierul Mihai Tudose i-a felicitat, în deschiderea ședinței de Guvern, pe militarii răniți în teatrele de operații care au participat la Jocurile ‘Invictus’ de la Toronto. „Închei partea publică (a ședinței de Guvern – n.r.) prin a felicita și a ne manifesta și pe această cale mândria pentru rezultatele deosebite obținute în Canada de reprezentanții României la ‘Invictus’. (…) Acei oameni sunt campioni în fiecare zi, luptându-se cu handicapul căpătat pe teatrele de operațiuni”, a spus Mihai Tudose

• 9 octombrie – La București, a avut loc sesiunea plenară a Adunării Parlamentare a Alianței Nord-Atlantice. În acest context, președintele Klaus Iohannis a declarat că România va continua să fie un aliat responsabil al Alianței. „România va continua să fie un aliat responsabil și un partener de dialog de încredere, așa cum a demonstrat și până acum”, a spus șeful statului în discursul susținut la AP NATO.

– Cu toții ne dorim o Alianță puternică, bazată pe o relație transatlantică solidă, o cooperare cu Uniunea Europeană complementară și eficientă, a declarat și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, în discursul susținut la sesiunea plenară a Adunării Parlamentare a NATO.

– Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat că este nevoie de o dezbatere „cu precădere la nivel parlamentar” asupra evoluțiilor de securitate și a provocărilor cu care se confruntă țările NATO și că se impune un angajament politic reînnoit din partea Alianței.

– În contextul prezenței sale la AP NATO de la București, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a fost primit de președintele Klaus Iohannis, și a avut întâlniri cu premierul Mihai Tudose, și cu președinții celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea. Tot luni, 9 octombrie, Klaus Iohannis și Jens Stoltenberg au vizitat comandamentul Brigăzii Multinaționale NATO Sud-Est (MN BDE) de la Craiova

– România este un exemplu atât prin faptul că a alocat 2% pentru Apărare, cât și pentru implicarea în activitățile Alianței Nord-Atlantice. Acesta a fost mesajul transmis luni, la București, de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în întâlnirile avute cu președintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Mihai Tudose. „Vreau să îmi exprim recunoștința față de România, pentru contribuțiile aduse NATO în mai multe sectoare, în toți acești ani”, a spus secretarul general al NATO.

El a vorbit despre implicarea României din punct de vedere al trupelor trimise în teatrele de operații, dar și despre prezența pe teritoriul țării noastre a Brigăzii multinaționale NATO și a sistemului antirachetă de la Deveselu. Stoltenberg a subliniat importanța României ca o sursă de stabilitate în regiune. Totodată, oficialul a menționat exercițiile militare și prezența României în Marea Neagră. „Acesta este un exemplu al modului în care NATO se adaptează la provocările aduse securității mondiale”, a afirmat el.

„Sunteți un exemplu și vă mulțumim pentru asta”, a adăugat secretarul general al NATO

• 9 octombrie – Într-o emisiune televizată, premierul Mihai Tudose a anunțat că urmează o „miniremaniere guvernamentală”, precizând că va lua o decizie săptămâna aceasta cu privire la plecarea unor miniștri din Guvern. „Nu iese nimeni la pensie din această funcție și prima zi de prim-ministru este prima zi din ultimele zile, la un moment dat trebuie să pleci”, spunea Tudose. El sublinia atunci că trebuie stabilite foarte clar „relațiile dintre partid și Guvern”. Întrebat dacă relațiile dintre PSD și Guvern sunt corecte, șeful Executivului a răspuns: „Pot fi îmbunătățite”

– la 10 octombrie, în acest context, premierul a avut o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis. Purtătorul de cuvânt al șefului statului, Mădălina Dobrovolschi, a confirmat întrevederea și a precizat că Iohannis consideră că persoanele cu probleme ar trebui să se retragă sau să fie retrase de partid din Guvern, punctând că premierul are atributul de a decide dacă se impun remanieri

• 10 octombrie – Ministerul Economiei și ROMARM, prin Uzina Mecanică București, și compania americană General Dynamics au semnat un memorandum de înțelegere și un acord de colaborare, la ceremonie participând și premierul Mihai Tudose. General Dynamics deține uzina producătorului elvețian de transportoare blindate Mowag.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, prin documentele semnate, cele două părți se angajează să colaboreze, în concordanță cu obiectivele asumate privind înzestrarea Armatei României, în perspectiva producerii și livrării de vehicule blindate Piranha 5 către Ministerul Apărării Naționale.

Memorandumul stabilește liniile directoare preliminare ale cooperării și acțiunile viitoare ce au drept scop constituirea unei societăți mixte între Uzina Mecanică București și General Dynamics, care să producă vehicule blindate pentru Armata României.

În cadrul viitoarei societăți, Uzina Mecanică București va participa cu active constând în linii de fabricație și personal angajat, care va urma cursuri de perfecționare la sediul companiei americane. General Dynamics va participa la acest joint venture cu investiții în modernizarea capacităților de producție și integrarea producției de vehicule blindate, a precizat Guvernul

• 10 octombrie – Fostul secretar de stat în Ministerul Educației Mihnea Costoiu și fostul jucător de tenis Dinu Pescariu sunt cercetați de procurorii anticorupție, sub control judiciar, în dosarul în care se investighează modalitatea în care a fost concesionată Baza Sportivă „Cutezătorii” din București, a anunțat DNA

• 11 octombrie – Plenul reunit al Parlamentului l-a numit pe Mihai Busuioc în funcția de președinte al Curții de Conturi pentru un mandat de nouă ani. Busuioc a primit din partea senatorilor și deputaților 275 de voturi „pentru” și 95 „împotrivă”.

Dan Lucian Vlădescu a fost votat în funcția de președinte al Autorității de Audit cu 268 de voturi „pentru” și 102 „împotrivă”.

Pentru poziția de vicepreședinte al Curții de Conturi a fost validat Nicu Marcu cu 270 de voturi „pentru” și 100 „împotrivă”, pentru un rest de mandat, iar pentru aceeași poziție în cadrul Autorității de Audit Florin Tunaru a primit 267 de voturi „pentru” și 103 „împotrivă”

• 11 octombrie – Camera Deputaților a respins moțiunea simplă intitulată „PSD dăunează grav sănătății”, inițiată de PNL, USR și PMP. S-au înregistrat 97 de voturi „pentru”, 149 „împotrivă” și 19 abțineri. Moțiunea a fost dezbătută marți în plenul Camerei.

Semnatarii moțiunii i-au solicitat premierului Mihai Tudose să îl demită pe ministrul Sănătății, Florian Bodog, având în vedere „criza vaccinurilor”, „birocrația care sufocă România și ia din banii pacienților”, nefinalizarea construcției de spitale, „farsa salariilor ca afară”

• 11 octombrie – Parlamentul a adoptat, în ședință comună, cu 230 de voturi „pentru”, 54 „împotrivă” și 78 de abțineri, Codul de conduită al deputaților și senatorilor.

Potrivit Codului, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului și au obligația să acționeze cu onoare și disciplină, ținând cont de principiile separației puterilor în stat, transparenței, probității morale, responsabilității și respectării reputației Parlamentului.

Codul conține principii pe care trebuie să le respecte parlamentarii: independența, obiectivitatea, responsabilitatea, probitatea, exemplaritatea, respectarea reputației Parlamentului, informarea cetățenilor, regimul declarațiilor

• 11 octombrie – Partidul Național Liberal a depus o propunere de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților privind schimbarea procedurii de revocare a președintelui acestui for, a anunțat liderul deputaților liberali, Raluca Turcan.

„În sensul acesta, solicităm modificarea articolului 26 din Regulamentul Camerei Deputaților, prin care procedura de revocare a președintelui Camerei să poată fi inițiată și de o treime dintre deputați sau de liderii a două grupuri parlamentare. În felul acesta punem în acord Regulamentul Camerei Deputaților cu decizia Curții Constituționale”, a precizat Turcan.

• 12 octombrie – Partidul Social Democrat a trecut, în această săptămână, „printr-o cumpănă foarte mare”, cum a numit-o președintele PSD, Liviu Dragnea.

„PSD astăzi a trecut printr-o cumpănă foarte mare și o destabilizare serioasă a PSD, care astăzi e cel mai mare partid din România, poate să producă instabilitate și în țară”, a susținut Dragnea, la finalul unei ședințe-maraton a Comitetului Executiv Național, care joi a durat peste șase – șapte ore.

Tensiunile au răzbătut în presă încă de luni de la prânz (9 octombrie), însă liderul social-democraților preciza atunci că „nici vorbă” să existe un conflict în PSD cu privire la subiecte vehiculate în media, între care legile Justiției, depunerea unei sesizări la CCR pe tema cazului „Belina” sau un sondaj de opinie

– la finalul mai multor ore de discuții, vicepremierul Sevil Shhaideh și miniștrii Rovana Plumb (Fonduri Europene) și Răzvan Cuc (Transporturi) au anunțat că demisionează din funcții

– la 13 octombrie – Prim-ministrul Mihai Tudose a anunţat că îi va prezenta luni, 16 octombrie, președintelui Klaus Iohannis noile propuneri de miniștri

• 16 octombrie – Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a fost invitată în plenul Camerei Deputaților pentru a prezenta situația pensionării și reangajării acelorași persoane în MAI. Ea a explicat că pensionările au fost făcute în baza Legii 223 privind pensiile militare și conform Statutului polițistului. În 2016, în șase luni, 488 de angajați, cu vârste de până la 47 de ani, au încetat raporturile de muncă cu MAI. De la începutul anului 2017 și până în prezent, s-au pensionat 7.200 de angajați, iar dintre aceștia 433 cu vârste de până la 47 de ani

• 17 octombrie – Noii membri ai Guvernului – Paul Stănescu la Ministerul Dezvoltării, Felix Stroe la Ministerul Transporturilor și Marius Nica la Fonduri Europene – au depus jurământul de învestitură, la Palatul Cotroceni, în fața președintelui Klaus Iohannis.

La ceremonie au participat premierul Mihai Tudose, vicepremierul Marcel Ciolacu, parlamentarii Claudiu Manda și Gabriel Vlase, precum și consilierul prezidențial Cosmin Marinescu

• 17 octombrie – Camera Deputaților a respins solicitarea DNA privind efectuarea urmăririi penale a deputatului social-democrat Rovana Plumb, fost ministru al Mediului. Au fost înregistrate 99 voturi „pentru” și 184 „împotrivă”, un vot fiind anulat.

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut sesizarea Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de Rovana Plumb în legătură cu săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, în dosarul care o vizează și pe Sevil Shhaideh, referitor la trecerea unei părți din Insula Belina și Brațul Pavel în administrarea Consiliului Județean Teleorman

• 18 – 20 octombrie – România a găzduit, la București, Forumul de afaceri româno-american Trade Winds, cel mai mare eveniment de promovare comercială organizat anual de către Departamentul Comerțului al SUA. România a fost principala destinație a misiunii economice din perioada 16 – 24 octombrie, care vizează și alte țări – Bulgaria, Grecia, Serbia și Croația.

– Președintele Klaus Iohannis a subliniat, în mesajul transmis participanților la „Trade Winds”, că este timpul ca România să devină o țară cu o economie de piață consolidată, „unde succesul este rezultatul performanțelor, nu al favorurilor și al conexiunilor politice”.

– În deschiderea Business Development Conference, din cadrul aceluiași forum, premierul Mihai Tudose a afirmat că România are multe de oferit în domenii ca agricultura, industria high-tech, IT și producția industrială.

– La rândul său, ambasadorul american la București, Hans Klemm, a afirmat că Statele Unite nu au „un aliat și un prieten mai bun decât România” în regiune și că, pentru a atrage investitori americani, țara noastră trebuie să asigure un climat de afaceri „previzibil și transparent”

• 20 octombrie – Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că, în urma intrării în vigoare a Legii recursului compensatoriu, până la 19 octombrie, la miezul nopții, au ieșit din penitenciar 529 de deținuți.

„Este mult și pentru orice așteptare a mea. Nu credeam că impactul este, va fi atât de mare, dar, sigur, este efectul legii”, a declarat Toader la o conferință.

Tudorel Toader a adăugat că, tot în cursul zilei de 19 octombrie, 3.349 de deținuți au dobândit vocație pentru liberare condiționată.

• 23 octombrie – Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a cerut Curții Constituționale a României să constate și să soluționeze conflictul juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, pe de altă parte. Conform solicitării către CCR, acest conflict a intervenit ca urmare a cercetării penale a Direcției Naționale Anticorupției asupra legalității Hotărârii Guvernului 858/2013, respectiv a Hotărârii Guvernului 943/2013. Tăriceanu afirmă că Ministerul Public – Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de anchetare a circumstanțelor, împrejurărilor, oportunității și legalității elaborării celor două hotărâri de Guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanțele, împrejurările, oportunitatea și legalitatea hotărârilor de Guvern

• 24 octombrie – Liberalii au atacat la CCR hotărârea Parlamentului care modifică modul de funcționare a Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI. Liderul deputaților PNL, Raluca Turcan, a afirmat, la Parlament, că această hotărâre modifică statutul consfințit de Constituție pentru organismele Parlamentului. Potrivit acesteia, a obliga o persoană să se prezinte la Comisia SRI încalcă Legea fundamentală

• 25 – 26 octombrie – Proiectul de modificare a legilor Justiției a determinat în această săptămână un nou schimb de replici între Ministerul Justiției și reprezentanți din sistemul judiciar – ÎCCJ, CSM, Parchet General.

– în 26 octombrie, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a solicitat președinților celor două Camere ale Parlamentului și Comisiei speciale să permită Ministerului Justiției finalizarea procedurii legale pe care și-a asumat-o ca inițiator în cazul legilor Justiției și să retrimită acestuia proiectul.

– Solicitarea acesteia a venit după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a prezentat, la 25 octombrie, în Comisia specială parlamentară acest proiect

– Prezent, la 26 octombrie, la CSM, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat, în plenul Consiliului, că proiectul privind modificarea legilor Justiției a fost preluat de o comisie specială, însă acesta va fi transmis tuturor acelora care pot contribui la îmbunătățirea soluțiilor propuse

• 30 octombrie – Tribunalul București a decis achitarea lui Vasile Blaga, fost secretar general al PDL, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în dosarul în care este acuzat că a primit 700.000 de euro de la o societate comercială în schimbul exercitării influenței, astfel încât respectiva firmă să obțină contracte cu două companii naționale. Decizia instanței nu este definitivă, iar DNA poate face apel.

• 31 octombrie – Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, cu observații, raportul Inspecției Judiciare privind controlul efectuat la Direcția Națională Anticorupție, concluzia fiind că activitatea managerială a conducerii DNA a fost eficientă.

CSM a dispus totodată efectuarea unui control la DNA în vederea remedierii deficiențelor constatate la nivelul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, prin care să se verifice situația cauzelor mai vechi de un an de la data primei sesizări, precum și situația cauzelor repartizate spre soluționare procurorilor Doru Țuluș și Mihaiela Iorga Moraru

• 31 octombrie – Camera Deputaților a adoptat, ca for decizional, proiectul de modificare a Legii privind reforma în domeniul sănătății, stabilind, printre altele, posibilitatea înființării de spitale republicane, dar și ca medicii să se poată pensiona la 67 de ani, indiferent de sex.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a fost adoptat cu 222 voturi „pentru” și 56 de abțineri.

• 31 octombrie – Pachetul de legi privind Justiția a fost depus de PSD și ALDE la Parlament.

– la 1 noiembrie, președintele Comisiei speciale parlamentare privind domeniul Justiției, Florin Iordache, a anunțat că proiectul de modificare a Legilor 303, 304, 317 se află în procedură de avizare la CSM, Guvern și Consiliul Legislativ. El a menționat că, după obținerea avizelor, proiectul urmează să intre în dezbaterea comisiei

– Liderul PNL, Ludovic Orban, a afirmat că Florin Iordache nu știe ce a semnat în cazul modificărilor la Legile Justiției, liberalul acuzându-i pe social-democrați că au pregătite la „sertar” amendamente la acest proiect. Potrivit lui Orban, liberalii sunt ”în stare de veghe” în cazul acestui proiect și nu vor accepta nicio dezbatere până nu se obțin avizele de la CSM, Consiliul Legislativ, Guvern.

– Uniunea Salvați România a anunțat, la 31 octombrie, că se opune introducerii în procedură de urgență a proiectului.

– la 2 noiembrie, președintele Klaus Iohannis a criticat procedura de modificare a Legilor Justiției, despre care a afirmat că sunt „ciopârțite”, anunțând că va fi foarte activ în procesul legislativ în acest caz și că va face uz de toate prerogativele

• 31 octombrie – Camera Deputaților a decis prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii insolvenței persoanelor fizice până la 1 ianuarie 2018, adoptând în acest sens Ordonanța Guvernului 6/2017 cu 264 voturi „pentru”, unul „împotrivă” și două abțineri

• 1-2 noiembrie – Bucureștiul a găzduit Conferința Femeilor Francofone cu tema „Creație, inovație, antreprenoriat, creștere, dezvoltare: femeile se afirmă!”, organizată sub Înaltul Patronaj al președintelui României de către Ministerul Afacerilor Externe, în cooperare cu Organizația Internațională a Francofoniei și cu Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse.

– Președintele Klaus Iohannis a declarat că, deși în România s-au făcut progrese importante în ceea ce privește egalitatea de gen, este nevoie ca ritmul de recuperare a decalajelor să fie accelerat

• 2 noiembrie – Coaliția „Solidari pentru Sănătate”, formată din nouă organizații non-guvernamentale care apără drepturile pacienților, și organizațiile naționale reprezentative ale medicilor de familie au inițiat un protest public în toată țara față de subfinanțarea asistenței medicale primare din România și de imposibilitatea de practică optimă a medicinei de familie.

Au fost pichetate toate sediile caselor de sănătate și prefecturilor, iar în București — Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București și Casa Județeană Asigurări de Sănătate Ilfov.

Principalele revendicări constau în alocarea de minimum 10% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), față de 5,8% în prezent, conform recomandărilor tuturor instituțiilor internaționale, pentru crearea unui echilibru în finanțarea sistemului public de sănătate, crearea mediului propice unei relații funcționale medic — familie, prin debirocratizarea sistemului și neîngrădirea ariei de competențe ale medicului de familie în relația cu pacientul și recunoașterea importanței muncii medicului de familie în sistemul public de sănătate și respectarea drepturilor constituționale ale medicilor și pacienților

• 2 noiembrie – Președintele Klaus Iohannis a solicitat coaliției de guvernare să renunțe la politica fiscală promovată, pe motiv că aceasta generează „neîncredere” și „incertitudine”.

El a recomandat prudență la nivelul deciziei politice și guvernamentale în privința măsurilor economice.

„România are nevoie de o (…) politică sustenabilă. De aceea, avertizez la modul cel mai serios decidenții politici să aibă grijă și să judece clar, la rece, ca să nu bage România și pe români într-o aventură economică fiscală, cu final trist”, a adăugat Iohannis.

El a precizat că a avut discuții cu reprezentanții Guvernului, dar că „fiecare a rămas cu părerea lui”. În opinia președintelui, măsurile fiscale anunțate de Guvern vor complica problemele în loc să le rezolve

• 3 noiembrie – Ședința extraordinară de Guvern, care era programată să aibă loc și în cadrul căreia urmau să fie aprobate o serie de măsuri fiscal-bugetare, s-a amânat pentru luni, 6 noiembrie, potrivit Biroului de presă al Executivului. Ulterior, s-a anunțat că ședința de Guvern va avea loc la 8 noiembrie

• 5 noiembrie – Circa 15.000 de persoane au participat la protestul organizat în București împotriva proiectului de modificare a Legilor Justiției, care a început în Piaţa Victoriei şi s-a încheiat în jurul orei 22.00, când ultimele grupuri de manifestanți au să părăsit Piața Constituției. După un marș pe traseul Piața Victoriei – Piața Romană – Piața Universității – Piața Unirii – Piața Constituției, protestatarii s-au oprit vreme aproximativ o oră, pe Bd. Libertății, în fața Palatului Parlamentului, unde au continuat să-și strige nemulțumirea folosindu-se inclusiv de vuvuzele, fluiere și portavoci

– Aproximativ 13.000 de persoane au protestat în Timișoara, Cluj Napoca, Sibiu, Iași, Brașov şi în alte oraşe, față de proiectul de modificare a Legilor Justiției și a altor proiecte legislative, dar și față de politicienii din coaliția de guvernare

• 6 noiembrie – Casa Regală a anunțat că starea generală a Regelui Mihai s-a agravat și că acesta prezintă o slăbiciune accentuată. „Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu au revenit în Elveția aseară, la reședința privată a Majestății Sale. Starea generală a Regelui Mihai s-a agravat și prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenței. În această săptămână, Familia Regală va avea o rundă de întâlniri cu medicii Majestății Sale, pentru a discuta tratamentul curent al Regelui și pentru a primi sfatul lor în circumstanțele actuale”, preciza un comunicat de presă.

– la 8 noiembrie, un nou comunicat de la Casa Regală anunța că Regele Mihai se află „în stare de suferință”, iar de sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavriil nu va exista niciun eveniment organizat la reședință. Totodată, Casa Regală preciza că la 7 noiembrie un trimis al ÎPS Iosif – mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale a venit la reședința din Elveția pentru a da regelui Sfânta Împărtășanie, în prezența principesei moștenitoare.

– În acest context, tot la 8 noiembrie, Biroul de presă al Regelui Mihai a anunțat că la poliția elvețiană a fost înaintată o plângere după ce, cu o seară în urmă, Nicolae Medforth-Mills, nepotul fostului suveran, a avut o tentativă de violare a domiciliului Majestății Sale, la reședința din Elveția.

”Dl Medforth-Mills a forțat ușa casei, implicând în incident șase persoane, dintre care trei colaboratori ai Casei Majestății Sale. Dl Medforth-Mills a agresat fizic și verbal trei persoane. Una dintre ele prezintă răni corporale. În final, el a fost împiedicat să forțeze intrarea în casă. Majestatea Sa a făcut clar, de mai multe luni de zile, faptul că refuză să își vadă nepotul, lucru adus la cunoștință dlui Medforth-Mills în repetate rânduri. La incident au fost prezente trei infirmiere, venite să trateze pe Majestatea Sa, care nu au putut să își facă la timp datoria. De asemenea, infirmierele au făcut cunoscut că se tem pentru integritatea lor corporală și că vor lua în discuție la instituția lor dacă vor mai veni sau nu să îl trateze pe Rege”, se preciza într-un comunicat de presă.

– În replică, nepotul Regelui Mihai a transmis, la 8 noiembrie, că nu va intra în ”jocul murdar” al Casei Regale, adăugând că își va respecta bunicul ”în aceste momente dificile”. ”Mă întristează profund și nu înțeleg agresivitatea CR de a face tot posibilul de a mă împiedica să îmi văd bunicul și de a-mi discredita imaginea. Nu voi intra în acest joc murdar. Voi alege să-mi respect bunicul în aceste momente dificile, pentru că așa se cuvine și așa este creștinește”, a scris nepotul fostului suveran pe Facebook.

– la 9 noiembrie, principesa Elena a afirmat că faptele fiului său Nicolae Medforth-Mills sunt „profund greșite, moral și uman”, acesta dovedind „dispreț față de România, față de poporul ei și față de principiile Casei Regale”. „Sunt foarte dezamăgită și îngrijorată de faptele fiului meu, Nicolae. Prin comportamentul său din zilele trecute, Nicolae a nesocotit intimitatea, suferința și demnitatea tatălui meu, Regele Mihai. (…) Faptele lui Nicolae din aceste zile sunt profund greșite, moral și uman. Fiul meu a dat dovadă de dispreț față de România, față de poporul ei și față de principiile Casei Regale. Pentru mine, ca mamă, acest aspect este devastator”, a spus principesa Elena, citată într-un comunicat.

• 7 noiembrie – Plenul reunit al Parlamentului a aprobat, cu 270 de voturi „pentru” și 117 „împotrivă”, numirea fostului premier Sorin Grindeanu în funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Nominalizarea lui Grindeanu pentru această funcție a fost transmisă Parlamentului de premierul Mihai Tudose

• 8 noiembrie – Guvernul a aprobat, prin modificarea Codului fiscal, o serie de măsuri privind impozitul pentru IMM-uri, impozitul pe venit și contribuțiile sociale.

Potrivit Executivului, în domeniul impozitării societăților, ordonanța de urgență adoptată miercuri revizuiește sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate și IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 de euro la 1.000.000 euro și care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit.

În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii, modificările au în vedere atât reducerea cotelor cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii, per total, cu două puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât și reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 9 (angajat și angajator) la 3, după cum urmează: contribuția de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat; contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat; contribuția asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator, precizează Guvernul.

Prin măsurile adoptate se introduce „contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori. „Contribuția asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale”, explică Guvernul.

În domeniul impozitului pe venit, ordonanța prevede reducerea cotei de la 16% la 10%.

– Klaus Iohannis a declarat, la 6 noiembrie, că s-ar impune o amânare semnificativă a modificărilor legislației fiscale, precizând că termenul de aplicare a acestora la 1 ianuarie 2018 este inoportun. „Am văzut cu toții că, în afară de inițiatori, toată lumea este împotriva acestor modificări. Cred că trebuie să dea de gândit oricui care dorește să facă modificări atât de ample și vede că nu vrea nimeni să meargă pe aceeași linie. Cred că minim, minimorum s-ar impune o amânare semnificativă, un studiu foarte bine fundamentat și atunci lucrurile se pot discuta în liniște. După părerea mea, este total, dar total inoportun să se țintească drept dată de implementare 1 ianuarie 2018”, a afirmat Iohannis. El a reiterat că modificările reprezintă o „țopăială” fiscal-bugetară a Guvernului.

– Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat, la 8 noiembrie, că va propune Biroului Politic Executiv al formațiunii inițierea și depunerea unei moțiuni de cenzură la adresa Guvernului Mihai Tudose. PNL va sesiza totodată Avocatul Poporului pentru a ataca la Curtea Constituțională ordonanța de modificare a Codului fiscal.

• 13 noiembrie – Președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost audiat la DNA. Mai mulți membri ai PSD, printre care și secretarul general Marian Neacșu, au venit în fața sediului DNA pentru a-și arăta susținerea față de liderul social-democraților, Neacșu afirmând că demersul lor nu este o formă de presiune.

– Ulterior audierii, Direcția Națională Anticorupție a anunțat că Liviu Dragnea este urmărit penal de procurori pentru constituire de grup infracțional, abuz în serviciu și infracțiuni referitoare la fraudare de fonduri, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman. DNA precizează că prezentul dosar s-a constituit pe baza unei sesizări a OLAF (Oficiul european antifraudă) transmise la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârșirii mai multor infracțiuni, între care obținerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanțări din fonduri europene, pentru lucrări de reabilitare de drumuri județene

– Președintele PSD, Liviu Dragnea, a respins acuzațiile DNA: “Resping categoric toate acuzațiile. Ceea ce spun de ani de zile – și anume că nu am legături financiare, patrimoniale cu acea societate comercială – mențin. În rest, o să vedem în perioada următoare pe ce se bazează aceste afirmații trecute în acea ordonanță din partea DNA.”

• 14 noiembrie – Comandantul autointitulat al organizației „Cetniciki Pokret” din Serbia, Bratislav Zivkovic, a fost declarat indezirabil în România pe o perioadă de 15 ani de Curtea de Apel București, a anunțat purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații, Ovidiu Marincea. Potrivit sursei citate, în cursul anului 2017, Bratislav Zivkovic s-a deplasat de mai multe ori în România, cu scopul de a întreprinde activități de culegere de informații, care, potrivit cadrului legal în domeniu, constituie riscuri și amenințări la adresa securității naționale

• 15 noiembrie – Comisia Europeană a publicat cel mai recent raport al său referitor la etapele parcurse de România pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma judiciară și combaterea corupției, în contextul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

“Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privința altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe Guvernul României să continue reformele necesare și să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei”, a declarat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

– Deși în raport se aduc multe critici asupra reformei judiciare și corupției din România, ministrul Justiției, Tudorel Toader a declarat “concluzia raportului este că România își poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat al Comisiei Europene, ceea ce înseamnă pe parcursul anului 2018”.

– Președintele Klaus Iohannis consideră că raportul Comisiei Europene în domeniul justiției și luptei împotriva corupției reprezintă un “serios semnal de alarmă de care coaliția de guvernare trebuie să țină cont”

• 15 noiembrie – A doua rectificare bugetară din acest an a fost adoptată de Guvern, cu încadrarea în deficitul bugetar de 2,96% din PIB. Rectificarea bugetară a fost aprobată având în vedere datele ce argumentează posibilitatea unei creșteri economice de 6,1%, față de 5,6% cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare și de 5,2% – estimare avută în vedere la elaborarea bugetului pe anul 2017

• 16 noiembrie – Consiliul de Onoare al Ordinului Național ”Steaua României” a decis retragerea distincției acordate președintelui UDMR, Kelemen Hunor, ca urmare a faptului că într-un interviu acordat recent acesta a apreciat că reprezentanții Uniunii și maghiarii nu au ce sărbători cu ocazia Centenarului.

Decizia va fi înaintată președintelui Klaus Iohannis, care va hotărî dacă retrage sau nu distincția prin decret prezidențial

– În replică, președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că maghiarii trebuie să-și asume fără teamă opiniile, chiar dacă le sunt retrase toate distincțiile

• 17 noiembrie – PNL și USR au depus la Parlament, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Tudose intitulată „PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”. Moțiunea a fost semnată de 148 de parlamentari – PNL, USR, PMP și deputații neafiliați Sorin Cîmpeanu și Daniel Constantin. Inițiatorii solicită, în moțiunea de cenzură, retragerea încrederii acordate Guvernului Tudose, pentru a opri „distrugerea economiei”, „atacul la Justiție” și scoaterea României din Uniunea Europeană

• 21 noiembrie – Procurorii anticorupție de la DNA au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile deținute de Liviu Dragnea și de ceilalți suspecți din dosarul „Tel Drum”. Potrivit DNA, măsurile au fost dispuse pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei. Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, s-a prezentat la DNA pentru a fi informat cu privire la sechestru

• 21 noiembrie – Plenul Camerei Deputaților a adoptat, cu 279 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și o abținere proiectul de lege pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol” aferentă programului de înzestrare esențial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”. Aceasta după ce Comisia de apărare a Camerei Deputaților a dat, în unanimitate, raport favorabil proiectului de lege privind achiziționarea rachetelor Patriot

• 23 noiembrie – Moțiunea de cenzură inițiată de PNL și USR, intitulată „PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”, a fost respinsă de plenul reunit al Parlamentului cu 159 de voturi „pentru”, 3 voturi „împotrivă” și 23 de abțineri. Moțiunea de cenzură se adoptă cu minimum 233 de voturi „pentru”.

În contextul dezbaterii moțiunii de cenzură, liberalii au organizat în jurul Parlamentului un protest, pentru a-i determina pe parlamentari să susțină demersul antiguvernamental

• 23 noiembrie – Curtea Constituțională a României a respins cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și a constatat că nu există conflict juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman. CCR a constatat că Hotărârile Guvernului din dosarul Belina sunt acte administrative individuale, care pot face obiectul cercetării în legătură cu stabilirea existenței unor fapte penale care au precedat sau însoțit adoptarea/ emiterea lor.

• 23 noiembrie – Uniunea Salvați România a depus la CCR o sesizare de neconstituționalitate cu privire la hotărârea Parlamentului de înființare a Comisiei speciale pentru legile Justiției. „Sesizarea USR arată că PSD – ALDE a acordat comisiei speciale atribuții ilegale, care potrivit Regulamentului celor două Camere revin Comisiilor juridice permanente, pentru a scurta la maxim timpul de dezbatere și de adoptare a modificărilor legilor Justiției”, preciza USR.

• 26 noiembrie – Proteste în România împotriva legilor justiției și a modificărilor la codul fiscal. În București numărul protestatarilor a fost estimat de la peste 10.000 de oameni la aproximativ 30.000 de oameni, cele mai multe surse indicând peste 20.000; alte câteva mii de oameni au participat la proteste în marile orașe ale țării.

• 27 noiembrie – Departamentul de Stat al SUA, prin purtătorul de cuvânt Heather Nauert, a transmis un mesaj referitor la recentele propuneri de modificare a legilor Justiției în România. „Statele Unite constată cu îngrijorare că Parlamentul României ia în considerare o legislație ce ar putea submina lupta împotriva corupției și slăbi independența sistemului judiciar în România”, se arată în declarația de presă, care este intitulată „România – propuneri ce afectează independența sistemului judiciar”, se arată în mesaj

– În replică, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, au transmis un mesaj comun referitor la comunicatul Departamentului de Stat: „Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României, care urmărește să consolideze independența sistemului judiciar și eliminarea influențelor politice în funcționarea Justiției.”

– Premierul Mihai Tudose a afirmat că SUA sunt și trebuie să rămână principalul aliat strategic al României atât pe partea militară, cât și din punct de vedere economic. El a refuzat să comenteze conținutul mesajului difuzat de Departamentul de Stat, motivând că Guvernul nu a fost menționat în acele rânduri.

– La rândul său, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a apreciat că Departamentul de Stat al SUA „se exprimă cum și cât i se permite”, adăugând că Parlamentul României nu poate fi împiedicat să legifereze. El speră că soluțiile legislative vor fi echitabile, constituționale și nu vor afecta statul de drept și independența Justiției.

• 27 noiembrie – Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind achiziționarea sistemului de rachete Patriot. Șeful statului a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol” aferentă programului de înzestrare esențial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”.

– la 29 noiembrie, ministrul Apărării, Mihai Fifor, și ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm, au participat la ceremonia de semnare a Scrisorii de ofertă și acceptare pentru achiziția sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot. Sistemele Patriot, menționează MApN, vor intra în dotarea Forțelor Terestre și Forțelor Aeriene ale Armatei României în a doua parte a anului 2019, primul sistem urmând să fie operațional la jumătatea anului 2020

• 29 noiembrie – Guvernul a aprobat majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 1.900 lei începând cu 1 ianuarie 2018. Astfel, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi majorat începând cu 1 ianuarie 2018 de la 1.450 lei lunar la 1.900 lei lunar pentru un program complet de lucru de 166 de ore în medie pe lună, în această sumă nefiind incluse sporuri și alte adaosuri. Majorarea salariului minim brut de la 1.450 lei la 1.900 lei reprezintă o creștere de 31,03% față de anul 2017 și este influențată de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, care reprezintă 22,75%

• 1 decembrie – De Ziua Națională a României, o ceremonie militară și religioasă cu depuneri de coroane a avut loc dimineață la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I din Capitală, la eveniment fiind prezenți președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, Hans Klemm.

– Parada militară organizată la Arcul de Triumf de Ziua Națională, la care au fost prezenți președintele Klaus Iohannis și mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului, a durat o oră și jumătate, timp în care au defilat peste 3.500 de militari și specialiști, cu peste 350 de mijloace tehnice, din care circa 50 de aeronave. Desfășurarea de forțe pe sub Arcul de Triumf a fost urmărită de câteva mii de bucureșteni, printre care foarte mulți tineri și copii. Printre cei prezenți în tribuna oficială s-au numărat, alături de șeful statului, Klaus Iohannis, foștii președinți Traian Băsescu și Emil Constantinescu, premierul Mihai Tudose, ministrul Apărării, Mihai Fifor

• 1 decembrie – De la această dată, cetățenii români beneficiază de posibilitatea de a călători în Canada fără vize, pentru șederi de maxim șase luni în scop turistic (inclusiv pentru vizitarea familiei/ cunoștințelor sau pentru prospectarea oportunităților de afaceri), pe baza oricărui pașaport românesc valabil. Conform regimului aplicabil resortisanților tuturor celorlalte state exceptate de la obligativitatea vizelor de intrare în Canada, cetățenii români care intenționează să călătorească pe calea aerului spre Canada, pentru ședere sau tranzit, trebuie să obțină în prealabil o Autorizație de călătorie electronică (Electronic Travel Authorization – eTA)

• 2 decembrie – Patriarhul BOR, Daniel, alături de alți capi ai bisericilor ortodoxe, a ajuns la Moscova, la invitația Patriarhului Kirill, cu prilejul festivităților organizate la împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă

• 4 decembrie – Bucureștenii vor putea călători cu metroul și autobuzul folosind același tichet, de la data de 10 decembrie, bilete care vor putea fi achiziționate la toate punctele de vânzare de la Metrou și RATB, precum și de la automate, potrivit unui proiect de îndată aprobat în ședința Consiliului General al Municipiului București

• 5 decembrie – Regele Mihai I, ultimul suveran al României, a murit. Avea 96 de ani și s-a stins din viață la reședința sa din Elveția, la ora 13.00.

Regele Mihai I a revenit pentru ultima oară în România, în 13 decembrie, când au început ceremoniile funerare ale fostului suveran. Zilele de 14, 15 și 16 decembrie au fost declarate zile de doliu național pe teritoriul României în memoria fostului suveran, șef al statului român între anii 1927 – 1930 și 1940 – 1947. Regele Mihai I a fost înmormântat sâmbătă, 16 decembrie, la Curtea de Argeș, alături de soția sa, Regina Ana.

– Principesa Margareta rămâne Custode al Coroanei României, după decesul Regelui Mihai I, potrivit articolului 2 alineat 4 din Statutul Casei Regale a României, promulgat prin semnătura fostului suveran în decembrie 2007

• Săptămână în care scandalurile s-au ținut lanț în Parlament pe legile Justiției. Puterea și Opoziția s-au contrat în fiecare zi de dezbateri, ajungându-se chiar la injurii, iar în stradă oamenii au mutat protestele de la Piața Victoriei în fața Palatului Parlamentului.

– 6 decembrie – dimineața, PNL a propus suspendarea ședinței plenului Camerei Deputaților, iar USR amânarea dezbaterilor asupra proiectelor referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor și modificării Legii ANI, în contextul decesului Regelui Mihai. Ambele solicitări au fost însă respinse. Deputații PNL și cei ai USR au încercat să împiedice dezbaterea proiectelor de lege care se aflau pe primele poziții ale ordinii de zi a plenului

– 6 decembrie – spre prânz, deputații grupului USR au declanșat un protest spontan în sala de plen a Camerei Deputaților față de continuarea dezbaterilor asupra legilor „Comisiei Iordache”. Ei au afișat coli albe pe care era scris „Hoții!”

Ședința de plen a Camerei Deputaților s-a desfășurat, aproximativ o jumătate de oră, în paralel cu protestul declanșat spontan, în sala de plen, de grupul deputaților USR. În timp ce parlamentarii majorității au votat sau respins articole și amendamente la Statutul magistraților, grupul USR a continuat să citească de la portavoce amendamentele Uniunii. Au fost făcute propuneri de sistare a lucrărilor din partea PMP și PNL, dar acestea au fost respinse de plen.

– 6 decembrie – spre seară, deputații liberali atrăgeau atenția că proiectul de modificare a statutului judecătorilor și procurorilor a fost deja înregistrat la Senat ca fiind adoptat de Cameră, deși încă nu se finalizaseră dezbaterile pe marginea acestuia.

– 6 decembrie – 13 ore au durat dezbaterile din plenul Camerei Deputaților. La finalul acestui „maraton”, deputații au adoptat pe articole proiectul privind modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. În cursul serii, deputații au aprobat un amendament conform căruia statul se îndreaptă cu acțiune în regres, prin Ministerul Finanțelor, împotriva magistraților care au săvârșit erori.

– 6 decembrie – În contextul tensionat din plenul Camerei Deputaților, câteva sute de persoane au protestat, seara, în fața clădirii Parlamentului, împotriva modificărilor aduse legilor Justiției

– 7 decembrie – deputatul UDMR Marton Arpad i-a comparat cu minerii pe oamenii care protestaseră, cu o seară în urmă, în stradă.

• 6 decembrie – Guvernul a aprobat în ședință proiectul bugetului de stat pe anul 2018, având ca priorități sănătatea, educația și investițiile.

Potrivit Executivului, proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o creștere economică de 5,5%, inflație medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Conform proiectului adoptat de Guvern, sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 miliarde lei, cu 30,9 miliarde lei mai mari față de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăși nivelul de 200 miliarde euro

• 6 decembrie – Mărţişorul a fost inclus în patrimoniul imaterial cultural al UNESCO

• 11 decembrie – Parlamentul s-a întrunit în şedinţă solemnă, în semn de omagiu pentru Regele Mihai. Au vorbit despre personalitatea Regelui Mihai Custodele Coroanei, principesa Margareta, preşedintele Klaus Iohannis, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea, premierul Mihai Tudose, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. Au fost prezenţi membri ai Guvernului, foştii şefi ai statului Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, membri ai corpului diplomatic străin acreditat la Bucureşti. Şedinţa a început cu intonarea Imnului naţional al României, după care s-a ţinut un moment de reculegere în memoria Regelui Mihai

• 11 decembrie – Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii consideră că proiectul de modificare a legilor Justiţiei transmis de MJ şi propunerile ulterioare înaintate spre avizare de către Camera Deputaţilor au conţinut o serie de prevederi cu potenţial ridicat de afectare a luptei împotriva corupţiei şi a întregului sistem judiciar

• 13 decembrie – Curtea Constituţională a respins sesizările USR şi PNL cu privire la Hotărârea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru legile Justiţiei

• 14 decembrie – Fostul ministru al Internelor Gabriel Berca a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

• 14 decembrie – Angajatorii vor putea transmite orice modificare a salariului de bază brut în Revisal până la 31 martie 2018, în contextul mutării CAS şi CASS la angajat, potrivit unei hotărâri aprobate în şedinţa Executivului

• 14 – 15 decembrie – Preşedintele Klaus Iohannis a participat la reuniunea Consiliului European, la Bruxelles, pe agenda reuniunii aflându-se subiecte privind domeniul apărării şi securităţii, dimensiunea socială a Uniunii Europene, educaţia şi cultura, respectiv politica UE în domeniul migraţiei, dar şi Brexit

• 14 decembrie – Direcţia Naţională Anticorupţie susţine, prin vocea procurorului șef, Laura Codruța Kovesi, că modificările şi completările care se preconizează să fie făcute Codului penal şi Codului de procedură penală vor avea un efect “devastator” asupra anchetelor penale, eliminând instrumentele legale „indispensabile” prin care organele de anchetă pot investiga infracţiunile

  Răzvan Moceanu