În fiecare an în Germania se votează care este cel mai mizerabil cuvânt al anului. Acest concurs este organizat de lingviştii de la catedra de Filologie a Universităţii din Vechta și care are ca scop evitarea lucrurilor comune, folosirea – mai ales în presă – în mod nuanţat a limbii germane. În anul 2013 a fost votat drept cel mai urât cuvânt german GroKo, o prescurtare şi alăturare a cuvintelor din expresia „großen Koalition” (marea coaliţie), după modelul cuvântului Brexit, (de altfel şi acest cuvânt a obţinut în 2016 dezonorantul loc 2 pe această listă a celor mai dezagreabile cuvinte). Încă nu putem şti care va fi cuvântul cel mai detestat în 2018, dar GroKo are toate şansele să repete trista performanţă de acum 5 ani. Este adevărat că GroKo nu este un cuvânt care să se ridice la înălţimi goetheiene, dar este vorba despre o expresie care pare că a devenit la începutul anului 2018 foarte importantă, nu numai din punctul de vedere al Germaniei, dar și a întregii Europe. Deşi încă nu putem declara cu certitudine că s-a realizat marea coaliţie între CDU/CSU (alianţa partidelor creştin-democrate şi social-creştine) pe de o parte şi SPD (Partidul Social Democrat) pe de alta, pentru că teoretic delegaţia socialdemocraţilor care se va întruni la sfârşitul săptămânii ar mai putea împiedica această decizie, practic există şanse minime ca acest lucru să se întâmple. Aşa este chiar dacă în cadrul SPD nu toată lumea este mulţumită nu neapărat cu ideea marii coaliţii, ci de modul în care conducerea partidului a negociat cu alianţa CDU/CSU. Astfel – potrivit ediţiei electronice a cotidianului german Der Spiegel – liderul grupului parlamentar al SPD din parlament, Andrea Nahles a declarat că nu poate să fie decât nemulţumită de rezultatul negocierilor, ca atare indiferent de convenţia semnată, ea este împotriva GroKo.
Gheaţa s-a spart vineri, când conducerile CDU/CSU şi SPD au semnat convenţia prealabilă referitoare la guvernarea comună. În urma eşecului creării unei coaliţii între partidele mici pro-europene şi alianţa CDU/CSU Angela Merkel şi Martin Schulz (preşedintele SPD) nici nu prea au avut alternative. Dacă nu se va realiza GroKo, atunci alegerile anticipate devin inevitabile, lucru care ar fi dăunator pentru toate partidele preconizatei coaliţii. Marea coaliţie oferă însă şansa celor mai importante partide germane să recupereze erodarea imaginii pentru încă patru ani . Situaţia – potrivit ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung – a fost plastic caracterizată de Martin Schulz: GroKo sau nimic.
Prin semnarea acestei convenţii prealabile, toate partidele care vor forma marea coaliţie au avut de câştigat. Conform dorinţei SPD se va aboli impozitul de solidaritate, cel care a fost întrodus în urmă cu 20 de ani în vederea sprijinirii dezvoltării regiunilor care au alcătuit fosta RDG. CSU a obţinut ca noul guvern să stabilească numărul maxim al imigranţilor pe care Germania poate să-l primească, iar CDU a primit garanţii că nu vor mai fi întroduse impozite noi pentru cei care realizează venituri mai mari.
Cel mai mult însă, a avut de câştigat curentul pro-european. Între partidele care după toate probabilităţile vor forma noua coaliţie, de la început a existat un consens în ceea ce priveşte necesitatea întăririi rolului Uniunii Europene şi au fost de acord ca Germania – compensând oarecum lipsa contribuţiei Marii Britanii după Brexit – să plătească şi mai mult în caseria comună de la Bruxelles. Astfel, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron au primit cel mai mare şi mai important sprijin pentru realizarea consolidării UE, extinderea competenţelor acesteia şi nu în ultimul rând sancţionarea acelor state membre care nu doresc să respecte valorile comune ale UE.
Autor: Székely Ervin, Rador
