Ziua Culturii Naţionale a deschis seria de manifestări care marchează Centenarul Marii Uniri, titrează publicaţia Noi în Spania, de la Madrid. Tot cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, la Viena a fost organizat un eveniment dedicat poetului Mihai Eminescu, de la naşterea căruia se împlinesc 168 de ani, anunţă Jurnalul Românesc din Austria, în timp ce Aska News din Italia confirmă marcarea acestei sărbători printr-un concert cuprinzând o sută de ani de muzică românească, pe scena Conservatorului „Santa Cecilia” din Roma.
Mai reţinem că, aflat într-un un turneu în şase ţări europene, între care şi România, premierul japonez Shinzo Abe a subliniat, în Bulgaria, că ţara sa doreşte să-şi întărească prezenţa în estul Europei, având în vedere că Beijingul îşi pune tot mai mult amprenta în regiune, relatează The New York Times. Alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov, Abe s-a pronunţat în favoarea unei Europe unite şi a salutat eforturile Sofiei în sprijinul integrării în Uniunea Europeană a ţărilor care au făcut parte din fosta Iugoslavie, adaugă The New York Times. Abe şi Borisov au subliniat şi necesitatea unei strânse cooperări pe tema Coreei de Nord, completează Darik. Premierul japonez încearcă să-şi intensifice presiunea asupra Phenianului, pentru a frâna ambiţiile nucleare ale acestuia, explică Kyodo News.
Şi NATO susţine ideea unei lumi fără arme nucleare, iar eliminarea lor necesită o perioadă complexă de dezarmare, a afirmat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, citat de Stars and Stripes. Stoltenberg a subliniat că, dacă statele membre ale NATO îşi vor elimina arsenalele nucleare, dar ţări precum Rusia sau China le vor păstra pe ale lor, lumea nu va deveni un loc mai sigur. O copie ajunsă la presă a revizuirii programului nuclear al Pentagonului dezvăluie dezvoltarea unui nou tip de focos pentru submarinele americane şi impulsionarea creării unei noi rachete de croazieră cu capacitate nucleară, ca şi o schimbare în poziţia Americii cu privire la momentul în care armele nucleare să poată fi folosite, informează Defense News. În acelaşi document, oficialii de la Pentagon avertizează că Rusia ar deţine o dronă nucleară subacvatică, pe care ei au numit-o ‘Kanyon’, având capacitatea de a transporta un focos nuclear de 100 de megatone şi putând fi lansată de cel puţin două clase diferite de submarine, dezvăluie Newsweek.
La rândul său, Papa Francisc şi-a exprimat îngrijorarea legată de tensiunile din Peninsula Coreeană şi a îndemnat naţiunile să ajungă la un acord de dezarmare nucleară, aminteşte The Washington Post. ”Mi-e teamă de un război nuclear, suntem pe muchie de cuţit. Situaţia nu mai poate continua aşa, trebuie să eliminăm armele nucleare” a avertizat Papa Francisc, la bordul avionului care l-a transportat în Chile, citează RaiNews. Această a şasea vizită în America Latină a Suveranului Pontif are misiunea de a propovădui mesaje de pace, unitate şi speranţă, titrează Newsweek, iar Corriere della Sera menţionează că turneul are în vedere şi susţinerea drepturilor populaţiilor indigene de pe acest continent, ca şi revigorarea bisericilor locale, marcate de scandaluri şi de turbulenţele politice din ultima vreme.
La Ramallah, cu ocazia unei reuniuni a liderilor palestinieni, preşedintele Mahmoud Abbas a lansat critici dure la adresa preşedintelui SUA, Donald Trump, respingând categoric planul american de soluţionare a conflictului israelo-palestinian, pe care l-a numit „lovitura secolului”, consemnează Middle East Online. Abbas a confirmat că palestinienilor li se oferă Abbu Dis drept capitală a viitorului lor stat, un oraş palestinian de la periferia Ierusalimului, adaugă Jerusalem Post. Preşedintele Autorităţii Palestiniene a reiterat că nu doreşte implicarea preşedintelui Donald Trump în procesul de pace, iar în perioada ce urmează va călători la Bruxelles, Moscova şi alte capitale, pentru a găsi susţinere în vederea unui nou cadru internaţional pentru procesul de pace, relatează Jerusalem Post.
Un alt conflict îngheţat, cel transnistrean, este subiectul unei reuniuni organizate astăzi la Paris. Subcomisia pentru conflictele între statele membre ale Consiliului Europei se întruneste având pe agendă dimensiunea politică a procesului de reglementare a conflictului transnistrean şi un schimb de opinii privind avansarea dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol, transmite Info-Prim Neo, de la Chişinău. Noul reprezentant al preşedinţiei italiene a OSCE, Franco Frattini, cunoscut ca un simpatizant al Rusiei, a declarat că fără suportul Moscovei nu se vor înregistra progrese în acest conflict, citează Unimedia. Într-un interviu acordat agenţiei RIA Novosti, Frattini se arată încrezător în convorbirile pe care le va purta cu mai mulţi oficiali, în primul rând cu ministrul de Externe Serghei Lavrov, pe teme delicate ce ţin de statutul participanţilor la operaţiunile militare de pe Nistru şi de depăşirea crizei instituţionale din Republica Moldova. Republica nerecunoscută Transnistria participă, pentru prima dată, la o reuniune de acest nivel, remarcă Nezavisimaia Gazeta, căreia liderul local Vadim Krasnoselski i-a mărturisit că delegaţia transnistreană le va prezenta europenilor propria reţetă de supravieţuire, aceea de a fi prieteni cu toţi. „Rusia rămâne prioritară pentru republica nerecunoscută, dar nu este singura, noi colaborăm cu UE, SUA, Ucraina şi Republica Moldova”, a declarat liderul transnistrean pentru Nezavisimaia Gazeta. „În Transnistria nu există ciocniri geopolitice”, a asigurat Krasnoselski, „nu există fracturi teritoriale, ci am demonstrat cum se poate împăca Occidentul cu Orientul, şi am început să ne facem auziţi şi ascultaţi”.
(Cristina Zaharia)
