„România: un nou harakiri al guvernului”, titrează Le Point, „Criză guvernamentală în România: Premierul Tudose şi-a dat demisia, după ce Partidul Social-Democrat a anunţat că nu îl mai sprijină politic”, titrează La Repubblica, în timp ce Euractiv subliniază încă din titlu că „Stânga aflată la guvernare în România îşi scufundă propriul guvern pentru a doua oară într-un an”. Ideea schimbării a doi premieri în decurs de un an este subliniată şi de Financial Times, Le Monde sau El Pais, precum şi de Le Temps din Elveţia, La Libre Belgique din Belgia, Ta Nea din Grecia, Dnevnik din Bulgaria. „Guvernul român cade, după ce premierul pierde lupta cu şeful partidului”, constată Bloomberg. „Înlăturarea lui Tudose arată că liderul puternic al partidului, Liviu Dragnea, conduce chiar și din afara guvernului. Tensiunile dintre cei doi s-au intensificat de săptămâni, cel mai recent din cauza planurilor lui Tudose de a remania cabinetul și a dorinței sale de a înlocui ministrul de Interne din cauza unui scandal de pedofilie iscat în interiorul poliției. Dragnea, al cărui partid şi-a răsturnat propriul guvern în iunie anul trecut, pe fondul unui scandal similar cu premierul Sorin Grindeanu, nu poate conduce el însuși cabinetul, din cauza unei condamnări penale”, comentează importanta publicaţie economică. Washington Post notează că preşedintele român l-a desemnat pe ministrul apărării în funcţia de premier interimar, iar Euobserver anunţă că partidul de guvernământ din România o desemnează pe eurodeputata Viorica Dăncilă pentru funcţia de prim-ministru. „România: O eurodeputată, prima femeie premier?” se întreabă Ouest France. Ziarul francez aminteşte că în ultimele luni UE a criticat România pentru controversata reformă a justiţiei, promovată de majoritatea de stânga, şi preia declaraţiile lui Liviu Dragnea conform cărora desemnarea Vioricăi Dăncilă reprezintă «un semnal pentru Bruxelles, deoarece dorim să îmbunătăţim relaţiile guvernului cu Comisia Europeană».
Constatând că această criză guvernamentală din România coincide cu vizita la Bucureşti a premierului nipon, Euronews titrează „E cineva acolo? Shinzo Abe alege cel mai prost moment pentru a vizita România”. „Premierul Japoniei a străbătut 8.700 de kilometri pentru a efectua o vizită istorică în România – doar pentru a afla că omologul său nu mai este acolo să îl primească. Ajungând la Bucureşti marţi, 16 ianuarie, Shinzo Abe a devenit primul şef de guvern japonez care a efectuat vreodată o vizită oficială aici. Dar momentul ales a fost nefericit, survenind după ce premierul român Mihai Tudose a demisionat, luni seară, după ce a pierdut sprijinul partidului său. Demisia a dat peste cap programul lui Abe, care vizitează România ca parte a unui turneu est-european. Abe şi-a anulat vizita la guvern, unde au avut loc întrevederi la un nivel redus, între oficiali români şi delegaţia japoneză”, dar s-a întâlnit cu preşedintele României, Klaus Iohannis, scrie Euronews. Cotidianul japonez Yomiuri Shimbun vorbeşte despre semnificaţia turneului realizat de Shinzo Abe şi comentează că obiectivul Japoniei este să-şi extindă diplomaţia într-o regiune unde China încearcă să-şi sporească influenţa în mod constant. În acest turneu, Abe este însoţit de reprezentanţi ai aproximativ 30 de companii private care discută despre probleme precum extinderea afacerilor lor în ţările pe care le vizitează. Pentru ambele părţi este semnificativă aprofundarea relaţiilor reciproce atât în domeniul politic, cât şi economic, iar din perspectivă strategică, Japonia ar trebui să depună eforturi şi pentru edificarea unor relaţii multistratificate cu ţările care nu sunt mari puteri, scrie cotidianul japonez.
În Germania, săptămâna de foc pentru formarea guvernului continuă. După acordul de principiu la care au ajuns conservatorii Angelei Merkel şi social-democraţii lui Martin Schulz pentru fomarea unei mari coaliţii, acum „soarta lui Merkel depinde de rebelii din SPD”, constată Les Echos. După ce luni seară, conducerea regională a SPD de la Berlin a respins deschiderea negocierilor oficiale pentru un acord de coaliţie cu CDU, numărul aşa-numiţilor rebeli, adică al opozanţilor faţă de o nouă mare coaliţie guvernamentală, este în creştere, semnalează The Local Germany, detaliind că în interiorul Partidului Socialist este încă foarte multă incertitudine cu privire la un vot în favorea unei coaliţii cu Merkel, vot ce urmează a fi exprimat în congresul partidului care se va desfăşura în data de 21 ianuarie. Potrivit Les Echos, rebelii din SPD consideră că cel mai prost scor din istorie obţinut de partid la alegerile de anul trecut este legat de participarea la precedentele guverne alături de Merkel şi cer proiecte simbolice cum ar fi o creştere a cotei superioare a impozitului pe venit, lucru refuzat de conservatori. Liderul socialist Martin Schulz se arată însă încrezător că partidul va sprijini în cele din urmă discuţiile cu Merkel, argumentând că o coaliţie reînnoită între rivali va fi anditodul la o derivă politică a Europei spre dreapta conservatoare, notează Bloomberg.
„UE e “în continuare deschisă” pentru Regatul Unit”, titrează Le Figaro. “Dacă guvernul britanic rămâne la decizia de a se retrage, Brexit va deveni o realitate cu toate consecințele negative începând din martie, anul viitor, în afara cazului în care ar exista o schimbare a părerii din partea prietenilor noștri britanici”, a declarat Tusk într-o declarație în fața Parlamentului European reunit în ședință plenară, dând de înţeles că Brexitul încă mai poate fi oprit. „Sper că acest lucru va fi auzit clar la Londra”, a comentat şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, citat de The Telegraph. The Sun constată că în timp ce lansează o nouă tentativă de a inversa procesul Brexit, şefii UE înăspresc cerinţele faţă de Londra. Potrivit unui proiect de negociere, Marea Britanie nu va putea impune noi reguli împotriva imigraţiei cetăţenilor UE în perioada de tranziţie, ceea ce înseamnă că cei care sosesc în Regatul Unit până la sfârşitul anului 2020 ar putea rămâne acolo pe perioadă nedeterminată, detaliază Bloomberg. The Guardian scrie că noua atitudine mai dură este rezultatul presiunilor Norvegiei care ameninţă că ar putea cere şi ea revizuirea relaţiilor cu UE dacă Marea Britanie va obţine tratament special în privinţa accesului pe piaţa unică europeană. International Business Times avertizează că majoritatea britanicilor ar prefera mai degrabă organizarea unui al doilea referendum în care să decidă cu privire la ieşirea din UE decât să nu ajungă la o înţelegere cu Bruxelles-ul.
Carolina Ciulu, RADOR
