Autorităţile îşi propun să marcheze Centenarul Marii Uniri printr-o serie de investiţii în infrastructură şi monumente, iar Ministerul Culturii a lansat o sesiune de proiecte şi acţiuni culturale pentru finanţarea cărora alocă un milion de lei. Suma maximă care poate fi oferită pentru un proiect sau o acţiune culturală este de 50 de mii de lei. Despre cum va fi marcat anul Centenar s-a discutat astăzi şi la Fundaţia Titulescu.
Reporter: Mihaela Helmis – Ministrul culturii, Lucian Romaşcanu, a precizat că mâine va face publică lista cu cele 2.060 de proiecte care pot fi finanţate public din suma de 150 de milioane de lei primiţi de la guvern în acest scop.
Lucian Romaşcanu: Responsabilitatea este a noastră, într-adevăr, să motivăm şi să asigurăm resursele, dar este şi a jucătorilor, a actorilor culturali care trebuie să îşi ia foarte în serios misiunea în anul Centenarului. Noi avem o foarte mare problemă ca neam în acest moment, suntem foarte risipiţi şi nu că suntem risipiţi în afara graniţelor, suntem risipiţi între noi, uitând că facem parte dintr-un popor şi trecând la termenii uşori desueţi, cuvinte ca patriotism, dragoste de ţară, ş.a.m.d. Noi trebuie, în acest an, cu toţi cei implicaţi în fenomenul cultural, să încercăm să ne reunim şi tot ceea ce se va întâmpla pe parcursul anului de către operatorii statului, de către operatori privaţi din zona culturală va trebui să aibă acest rezultat. Suntem un neam care trebuie să asigure pentru următoarele sute de ani ceea ce ni s-a asigurat nouă de către cei care ne-au precedat.
Reporter: Academicianul Răzvan Theodorescu a fost, însă, de părere că acest an nu ne găseşte suficient pregătiţi.
Răzvan Theodorescu: Startul pentru 2018 a fost pierdut, pentru că în buna tradiţie mioritică în vreme ce Franţa sau câteva state din Grupul Visegrád, evident cu excepţia Ungariei, statele baltice s-au preocupat de Centenarul războiului formării naţiunilor ş.a.m.d. încă de doi sau trei ani înainte. Noi, ăştia suntem, nu ne putem schimba, asta este frumuseţea noastră, ne-am apucat foarte târziu. Speranţa mea, însă, ca să văd partea plină a paharului, este că, aşa cum se întâmplă deseori, vom reuşi să facem ici, colo câte ceva. Problema Centenarului nostru se poate discuta la fel de bine în 2019, când vom avea şi un rol important în UE, şi în 2020, când poate să fie o foarte firească aniversare a Trianonului şi a celor care au fost cum am fost noi învingători.
Reporter: Iar lucrurile nu ar trebui să se limiteze doar la nivelul organizării de evenimente, ci la stimularea creativităţii reale şi a unei stări de spirit care, după împlinirea celor trei proiecte de ţară – Unirea din 1859, Independenţa şi Marea Unire din 1918 – să ducă, după părerea academicianului Răzvan Theodorescu la următorul: „reveniea ţării în graniţele de la sfârşitul anului 1918”./rpatulea/lbadiu
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 18 ianuarie
