Turneul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în Balcani, pentru a promova noua strategie de extindere spre Est a UE, este în atenţia presei internaţionale. În următoarele zile, Junker va discuta cu liderii din Balcanii de Vest despre mesajele şi aşteptările Bruxelles-ului, despre reforme şi soluţionarea problemelor bilaterale dintre statele regiunii, o condiţie primordială pentru aderarea lor la Uniunea Europeană, precizează EUObserver. După Skopje şi Tirana, Junker s-a deplasat la Belgrad, însoţit de comisarul european pentru aderare, Johannes Hahn, detaliază Tanjug, menţionând că teme regionale şi europene vor fi discutate de liderii din Balcanii de Vest, la 1 martie, la Sofia, unde se va încheia turneul balcanic al preşedintelui Comisiei Europene. În acelaşi timp, la Bruxelles au fost reluate discuţiile îndelung amânate dintre Belgrad şi Pristina, sub egida UE, pentru normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi, anunţă The Economist, care aminteşte că premierul Serbiei participă, la Londra, la Forumul pentru investiţii pentru Balcanii de Vest, organizat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). UE şi Rusia se luptă pentru influenţă în volatila regiune a Balcanilor, titrează Defense News, atenţionând că în Occident au apărut temeri că Rusia ar folosi Serbia pentru a stimula tensiunile în Balcani, prin înarmarea aliatului său cu avioane şi tancuri, în timp ce ar depune eforturi pentru a destabiliza Bosnia, Muntenegru şi Macedonia.
La Berlin, creştin-democraţii germani au aprobat acordul de coaliţie cu social-democraţii de centru-stânga (SPD), aducând-o pe Angela Merkel cu un pas mai aproape de al patrulea mandat de cancelar al celei mai mari economii din Europa, constată presa internaţională. Prin noile propuneri ministeriale, explică Tageszeitung, Merkel încearcă să îşi calmeze adversarii, care îi impută rezultatul dezastruos de la legislativele din septembrie 2017. Însă potrivit unui recent sondaj realizat de Berliner Zeitung în capitală, opinia publică rămâne în proporţie de 42% în favoarea Angelei Merkel. Totuşi, testul decisiv rămâne consultarea internă a social-democraţilor, al cărei rezultat va fi cunoscut abia pe 4 martie, aminteşte Courrier International.
Politicienii din Italia au intrat în linie dreaptă, în ultima săptămână de campanie, înaintea alegerilor generale de duminică, iar lupta este strânsă, notează presa din peninsulă. Silvio Berlusconi, cu Forza Italia, Luigi Di Maio, cu Mişcarea 5 Stele, sau actualul premier, Paolo Gentiloni? Cine va deveni prim-ministru? – întreabă Express, după ce sondajele cele mai recente au plasat Mişcarea 5 Stele, anti-sistem, în topul preferinţelor electoratului. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pare încordat înaintea alegerilor din Italia, declarând că „Roma riscă să nu aibă un guvern operativ”, citează La Stampa. Şi, ca şi când nu ar fi fost suficient, a preanunţat „o reacţie puternică a pieţelor financiare, în a doua jumătate a lunii martie”, adaugă La Stampa, subliniind că pieţele financiare îl contrazic, iar politicienii italieni au asigurat că va exista un guvern funcţional.
Într-un interviu publicat de Kommersant, vicepremierul Federaţiei Ruse, Dmitri Rogozin, a opinat că sancţiunile împotriva Moscovei ar fi fost introduse pentru totdeauna. La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de Tass, a asigurat că Moscova nu va purta convorbiri cu privire la condiţiile anulării sancţiunilor instituite împotriva sa. Dar şeful diplomaţiei ruse a subliniat că unele cercuri de afaceri din Europa se pronunţă tot mai des interesate de depăşirea acestei situaţii create în relaţiile cu Rusia, adaugă Tass. Cine ameninţă pe cine în Europa? întreabă Rossiiskaia Gazeta, şi răspunde: Nu Rusia este sursa noilor ameninţări şi provocări pentru securitatea europeană, ci măsurile provocatoare ale statelor occidentale. Rachetele Iskander-M au ajuns la frontierele de vest ale Rusiei, titrează Regnum, şi subliniază că desfăşurarea sistemelor operativ-tactice Iskander-M ale Federaţiei Ruse în regiunea Kaliningrad este o măsură justificată, determinată de necesitatea menţinerii unui echilibru al forţelor militare în Europa.
Pe de altă parte, fregata spaniolă ‘Victoria’ a pornit recent de la Baza Navală Rota, de la Cadiz, spre Marea Mediterană, pentru a se integra în Grupul Naval Permanent nr 2 al NATO, anunţă El Economista, specificând că misiunea sa principală este de a acoperi necesităţile de apărare ale aliaţilor şi de a îmbunătăţi interoperabilitatea, în următoarele trei luni participând la activităţi împreună cu unităţi din alte naţiuni aliate, cum ar fi Regatul Unit, Italia, Turcia, Belgia, Bulgaria sau România. Este scutul antirachetă american sigur? întreabă Herald and News. Odată cu mărirea clubului nuclear în lume şi a ameninţărilor de la egal la egal, SUA trebuie să îşi intensifice cercetarea în domeniul apărării antirachetă şi eforturile de a ajunge la noi acorduri de neproliferare, crede ziarul american. Strategia cea mai viabilă ar fi consolidarea acordurilor de neproliferare existente cu Rusia şi ajungerea la noi acorduri cu India, China, Pakistan şi alţi membri ai clubului nuclear, pentru a reduce dimensiunea arsenalelor lor, conchide Herald and News.
Pentru prima dată, Arabia Saudită va permite înrolarea femeilor în armată, în cadrul unei ample reforme conduse de prinţul Mohammad Bin Salman, anunţă Gulf News. Publicaţia saudită Sabq aminteşte că emanciparea femeilor în Arabia Saudită face parte din Viziunea pentru 2030, programul de modernizare a ţării lansat de Bin Salman, iar Middle East Monitor subliniază că, de la iniţierea reformelor, Regatul cunoaşte rapide schimbări sociale, culturale, politice şi economice.
(Cristina Zaharia – RADOR)
