Ecouri la aflarea rezultatului alegerilor generale din Italia, dar şi la parafarea unui acord privind guvernarea în Germania sunt subiectele de primă pagină ale marilor cotidiene internaţionale.
„Așa cum era de așteptat, luni dimineaţa Italia s-a trezit în instabilitate, însă a premiat de la nord la sud mișcările anti-sistem care vor trebui să se așeze la masa tratativelor pentru a forma un executiv, primul din Europa cu aceste caracteristici”, deschide pagina săptămânalul italian PANORAMA. Editorialul din CORRIERE DELLA SERA numeşte rezultatul alegerilor de duminică „Un cutremur politic”, explicând că Italia se află din nou în faţa unui bipolarism, nu doar cel al scenei politice, ci şi al societăţii profunde, divizată acum între Nord şi Sud. La Repubblica reaminteşte că „scenariile” clasice care se fac în orice ţară la un minut după închiderea urnelor sunt greu de transpus în realitate după rezultatul de duminică. Potrivit cifrelor, ar fi posibil un guvern Mişcarea 5 Stele-PD, dar este neplauzibil. Tot teoretic, ar fi suficientă pentru a guverna şi o alianţă între forţele politice anti-sistem: Mişcarea 5 Stele şi Liga Nordului, adevăraţii câştigători ai alegerilor, care ar avea mandatele necesare pentru majoritatea absolută. Greu de crezut însă şi acest scenariu, din cauza incompatibilităţii liderilor. Rămâne şi varianta unui guvern de uniune naţională, perlă rară în istoria guvernelor italiene, renumite pentru instabilitate, conchide La Repubblica. Noua lege electorală pe baza căreia au fost organizate alegerile de duminică a produs eroi şi victime. Din prima categorie, observă IL SOLE 24 ORE, face parte liderul Mişcării Cinci Stele, Luigi di Maio, până acum cel mai tânăr vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, care în urma negocierilor ar putea deveni şi cel mai tânăr premier din istoria Italiei (31 de ani). Tot un câştigător este şi Matteo Salvini, liderul Ligii Nordului, care a devansat formaţiunea lui Silvio Berlusconi şi al cărui prim discurs de după aflarea rezultatelor a fost profund eurosceptic. După cum citim în IL MESSAGERO, Salvini a declarat că „Euro este şi rămâne o monedă greşită şi o alegere greşită”. În colţul învinşilor, Matteo Renzi, îşi încheie atât mandatul de premier, cât şi cel de lider al Partidului Democrat de stânga, dându-şi demisia – transmite ANSA.
În afara Italiei, lumea politică europeană se arată îngrijorată: „Uniunea Europeană confruntată cu scenariul cel mai rău”, titrează Le Monde, şi constată că Uniunea ar putea fi vinovată pentru rezultatele din Peninsulă ca urmare a incapacităţii sale de a ajuta această ţară aflată în prima linie a crizei migranţilor, ceea ce a făcut ca italienii să aibă impresia legitimă că au fost abandonaţi de către Bruxelles. Închidem subiectul cu un titlu din WASHINGTON POST: „Alegerile din Italia, o nouă lovitură dată ordinii europene”.
Curg în continuare comentariile referitoare la acordul istoric la care s-a ajuns în Germania. Der Spiegel pune un diagnostic la rece, comentând fragilitatea construcţiei: „După luni de negocieri, în sfârşit un guvern de coaliţie. Dar fără pic de entuziasm în vreuna din tabere”. Sub titlul „Sărbătoare germană, consecințe europene”, Rzeczpospolita ironizează politica marelui vecin: „Guvernul Germaniei trebuia să fie gata de Crăciun 2017, dar va fi gata de Paște 2018”, şi adaugă: „Cea mai importantă țară a Uniunii a suferit o transformare. A încetat să mai fie un model de stabilitate şi a dezvăluit slăbiciunile liderilor ei, care tare mult doreau să fie diferiţi de cei ai restului Uniunii”, subliniază cotidianul de la Varşovia, regretând faptul că Angela Merkel va fi, probabil, ultimul cancelar pro-polonez al Germaniei.
La Moscova, ziua morţii lui Stalin (5 martie) ar fi trecut aproape neoservată, scrie VEDOMOSTI, dacă un sondaj de opinie nu ar fi dezvăluit că, pentru ruşi, cele mai importante personalităţi din istoria lor sunt Puşkin, Stalin şi Putin. Acesta din urmă a luat cuvântul la şedinţa Colegiului Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), lăudând activitatea acestui serviciu în lupta cu terorismul. „În ultimii şase ani, numărul infracţiunilor cu caracter terorist în Rusia a scăzut – a declarat preşedintele în exerciţiu, subliniind că, în anul 2017, au fost prevenite 68 de acţiuni antistatale, inclusiv 25 de acte teroriste”, relatează Agentia TASS pe pagina sa online./rlambru/denisse
Ruxandra Lambru – RADOR
