Revista presei internaţionale – 13 martie 2018

Relaţiile dintre Marea Britanie şi Rusia sunt puse la încercare de cazul fostului agent secret rus Serghei Skripal, aflat în stare gravă la spital, după ce el şi fiica sa au fost otrăviţi cu un agent neurotoxic într-un spaţiu public din oraşul britanic Salisbury.
„Este foarte probabil ca Moscova să fi ordonat atacul asupra fostului spion rus în Marea Britanie”, titrează The Guardian, citând-o pe premierul britanic, Theresa May, care a declarat: „Este clar acum că domnul Skripal şi fiica sa au fost otrăviţi cu un agent neurotoxic, de clasă militară, de genul celor dezvoltate de Rusia”. „Pe baza identificării pozitive a acestei substanţe chimice, de către experţi de talie mondială, pe baza cunoştinţelor noastre că Rusia a produs, anterior, această neurotoxină şi ar avea capacitatea încă de a face acest lucru, pe baza istoricului Rusiei de a coordona asasinări sponsorizate de stat, precum şi pe baza evaluării noastre că Rusia consideră unii dezertori drept ţinte pentru asasinate, guvernul a concluzionat că este foarte probabil ca Rusia să fie responsabilă pentru actul împotriva lui Serghei şi a Iuliei Skripal”, a mai susţinut May, citată de The Guardian. „Rusia trebuie să explice cum un agent neurotoxic militar a fost utilizat într-un atac la Salisbury”, titrează şi The Telegraph, citând tot declaraţiile premierului britanic: „există doar două explicaţii plauzibile pentru ceea ce s-a întâmplat în Salisbury, pe 4 martie: fie a fost un act direct al statului rus împotriva ţării noastre, fie guvernul rus a pierdut controlul asupra neurotoxinei sale cu potenţial de distrugere catastrofală şi a permis ca aceasta să ajungă în mâinile altora”, a conchis May. Replica Moscovei a venit imediat prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe care, potrivit agenţiei Tass, a calificat acuzaţiile prezentate de May drept „un spectacol de circ”, invocând „o nouă campanie politică informaţională, bazată pe provocări” la adresa Rusiei. Şi Ambasada Rusiei în Marea Britanie reclamă „lipsa de distanţare a guvernului britanic de campania mediatică” şi vorbeşte de „acuzaţii nefondate” împotriva Rusiei, avertizând asupra impactului negativ al acestui caz asupra relaţiilor bilaterale, mai notează agenţia Tass.
Pe frontul militar, „Războaiele şi conflictele alimentează importurile de arme în Orientul Mijlociu şi Asia”, titrează Arab News, citând studiul realizat de Institutul Internaţional de Studii de Pace de la Stockholm (SIPRI), potrivit căruia în ultimii cinci ani Orientul Mijlociu a atras 32% din importurile de arme din lumea întreagă, ceea ce a însemnat o dublare şi mai bine a achiziţiilor în regiune. Arabia Saudită, de exemplu, şi-a crescut importurile cu 225% în ultimii cinci ani, fiind cel mai mare client al Statelor Unite, după cum notează Arabian Business. De altfel, SUA şi Rusia conduc în topul vânzărilor de arme, constată New Europe, în timp ce South China Morning Post observă că o cotă însemnată pe piaţa vânzărilor de armament este revendicată şi de China, care încearcă să strângă relaţiile cu aliaţi cheie în eforturile sale de a concura influenţa americană la nivel global. Cel mai mare importator de arme din lume este India, observă Outlookindia, vorbind chiar despre o „insaţietate” a ţării în domeniul apărării alimentată de tensiunile cu Pakistanul vecin, dar şi de creşterea puterii militare a Chinei.
La tabloul global se adaugă şi testarea duminică de către Rusia a noii rachete hipersonice Kinjal, capabilă să eludeze scutul antirachetă american. „Anunţarea acestui test pare să transforme în realitate cele mai negre coşmaruri ale celor care prezic o nouă cursă a înarmării, asemănătoare celei care a adus lumea în pragul celui de-al treilea război mondial, în timpul Războiului Rece”, comentează cotidianul spaniol ABC. Remarcând că testul a avut loc cu o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale din Rusia, ziarul italian Il Messagero consideră că preşedintele Vladimir Putin şi-a măgulit astfel electoratul naţionalist şi nostalgic după trecutul de superputere al ţării.
În Slovacia, guvernul se află sub presiune după asasinarea, în februarie, a jurnalistului de investigaţii Jan Kuciak, care ancheta afaceri de corupţie în care erau implicaţi politicieni slovaci şi oameni de afaceri italieni bănuiţi de legături cu mafia calabreză, observă Le Temps. Ministrul slovac de interne, un aliat cheie al premierului Robert Fico, a fost forţat să demisioneze după protestele masive care au loc în ţară, notează The Guardian, în timp ce Bloomberg detaliază că prin această demisie, cerută de opoziţie şi de partenerul mai mic al coaliţiei de guvernare, se încearcă evitarea colapsului guvernamental şi a alegerilor anticipate. Cotidianul polonez Rzeczpospolita atrage atenţia că ceea ce se întâmplă în Slovacia are o „importanţă uriaşă pentru întreaga regiune”, formată din state „care au pășit relativ recent pe calea democrației” si care primesc astfel mai multe lovituri de imagine. „Una din plăgi este corupția. Până acum, elitele guvernamentale ale României și Bulgariei erau considerate cele mai corupte în această parte a Europei. Situația aceasta se schimbă și, în special, România face în prezent destul de multe pentru a reduce aria acestui fenomen. Slovacia este însă un caz cu totul altul. Sunt multe lucruri care arată că în anturajul apropiat al premierului se află oameni care au contacte directe cu mafia, ceea ce este o patologie mai gravă a puterii” explică ziarul polonez, care mai adaugă şi imaginea negativă a lui Andrej Babiš, premierul miliardar al Cehiei, suspectat de fraudarea unor fonduri europene. În plus, Polonia şi Ungaria, la rândul lor, deşi nu au cazuri de corupţie atât de scandaloase, nu au de mult timp o presă bună în Europa din cauza conflictului cu Bruxelles-ul, ceea ce face, în opinia ziarului polonez, să se generalizeze printre elitele politice occidentale ideea ca țările regiunii au probleme și poate că a fost o greșeală deschiderea Uniunii Europene pentru ele. „Consecința acestui tip de gândire este proiectul consolidării statelor zonei euro, cu alte cuvinte, crearea după Brexit a unei Uniuni mai mici în cadrul celei actuale”, avertizează ziarul polonez. (Carolina Ciulu)

RADOR (12 martie)