Marcarea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România în 1918 scindează clasa politică de la Chişinău

Marcarea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România în 1918 a scindat şi mai mult clasa politică de la Chişinău. Forţele de stânga, filoruse, au iniţiat o campanie de discreditare a acestui eveniment, iar unii politicieni, în special preşedintele Igor Dodon, au trecut chiar la ameninţări, inclusiv la adresa României. În acelaşi timp, unele partide de dreapta, precum şi o parte a societăţii cer tot mai intens unirea Republicii Moldova cu România, iar aproximativ fiecare a şaptea localitate din Republica Moldova a semnat declaraţii simbolice de unire. Cu detalii de la Chişinău despre starea de lucruri în ajunul centenarului unirii, Victor Pogor.
Reporter: Unirea Republicii Moldova cu România, denumirea corectă a limbii oficiale, ocupaţia rusă din 1812 şi cea sovietică din 1940 sunt teme sensibile în Republica Moldova. Cu un număr în creştere de adepţi ai unirii cu România, dar în acelaşi timp cu o regiune separatistă controlată de Moscova, precum şi cu găgăuzii în sud, subiectele naţionaliste sunt speculate intens de politicieni. Marcarea centenarului în acest an a provocat un val de reacţii în special din partea socialiştilor lui Igor Dodon. Aceştia au încercat în ultimul an, în special să interzică mişcările şi acţiunile unioniste pe care le declară antistatale şi să promoveze moldovenismul. Spre exemplu, Igor Dodon a declarat 2018 Anul lui Ştefan cel Mare, considerând Republica Modova drept urmaşa de drept a Moldovei medievale. Iar săptămâna aceasta el a declarat într-un interviu la „Europa Liberă” că România ar putea deveni principalul duşman al Republici Moldova dacă va continua să susţină acţiunile unioniste.
Igor Dodon: Eu nu vreau să se ajungă la ce s-a ajuns între, spre exemplu, Ucraina şi Rusia dar ceea ce fac ei acuma şi tacit susţin acest lucru, dacă continuă tot aşa o să ajungă că duşmanul numărul 1 al Moldovei este România. Nouă ne trebuie lucru ăsta?
Reporter: În acelaşi timp, o altă parte a societăţii, dar şi a clasei politice se pregătesc să marcheze cu fast împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România la 26 martie 1918. Duminică, în centrul Chişinăului va fi organizată Marea Adunare Centenară, la care şi-au anunţat intenţia de a participa reprezentanţi ai societăţii civile, dar şi aleşi locali, în speciali din cele peste 120 de primării care au semnat declaraţii de unire cu România. Manifestări oficiale însă nu sunt prevăzute, în pofida unor propuneri ale Partidului Liberal de a organiza o şedinţă specială în parlament pe 26 martie. Refuzul majorităţii parlamentare a fost criticat de liderul liberal Mihai Ghimpu la ultima şedinţă a parlamentului.
Mihai Ghimpu: Nu doriţi nici marş, nici mitinguri, nici şedinţă solemnă /…/ 100 de ani, nici la Bucureşti /…/ parlamentul o şedinţă festivă, nimic nu doriţi. Numai să furaţi ţara, miliarde şi să vă faceţi /…/ în republica asta.
Reporter: În Republica Moldova există şi câteva partide politice care pledează deschis pentru unirea Republicii Moldova cu România, însă, deşi afişează acelaşi scop nu au reuşit să formeze un bloc comun. Între timp, numărul adepţilor unirii Republicii Moldova cu România este în creştere în ultimii ani, ajungând la 25%, potrivit unor sondaje. De asemenea, un număr tot mai mare de cetăţeni moldoveni redobândesc şi cetăţenia română. Deşi nu sunt disponibile date oficiale, se estimează că ar fi vorba de peste jumătate de milion de oameni dintr-un total de 3,5 milioane./menescu
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (21 martie)