Ofensiva turcă din Siria şi Irak ameninţă relaţiile dintre Turcia şi UE

Acţiunile militare ale Turciei împotriva kurzilor se extind şi asupra Irakului. Potrivit declarației preşedintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, armata turcă a declanșat ofesiva spre Sinjar – localitate situată în nordul Irakului – pentru a-i urmări pe kurzii din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) – organizaţie considerată teroristă nu numai de către Turcia, dar şi de Uniunea Europeană şi Statele Unite. PKK luptă din începând cu anii ’80 pentru o mai mare autonomie a kurzilor în Turcia. Se estimează că această luptă a produs deja peste 40.000 de victime. „Am spus şi în trecut că vom porni spre Sinjar. Acum operaţiunea militară a început”. – a declarat Erdoğan – citat de agenţia de presă Reuters – în urmă cu două zile în oraşul Trabzon. Forţele de securitate irakiene însă susţin că până în prezent nicio armată străină nu a pătruns pe teritoriul ţării. Armata turcă în mod constant îi atacă pe kurzii din PKK cu lovituri aeriene. Miliţia PKK-ului a intrat în nordul Irakului în anul 2014, atunci când a acordat sprijin minorităţii yazidi – una dintre cele mai vechi comunităţi religioase din lume – terorizată de către Statul Islamic.

Cu toate acestea – potrivit publicaţiei Hürryet Daily News – armata turcă execută raiduri aeriene în nordul Irakului din luna ianuarie a acestui an. Biroul de presă al armatei a transmis că au fost uciși zeci de luptători kurzi. În Siria – conform informaţiilor transmise la vremea respectivă de Radio România Actualităţi – turcii au declanşat operaţiunea numită Ramură de măslin, chiar din data de 20 ianuarie, scopul acesteia fiind îndepărtarea din vecinătatea graniţei turce a Unităţilor de Apărare ale Poporului (YPG) aliate cu PKK, de altfel tot kurdă. Trupele turce şi cele aliate lor au pătruns în capitala regiunii, la Afrin la data de 18 martie – conform informaţiilor publicate de portalul Daily Mail Online. Potrivit agenţiei de ştiri de stat Anadolu, oraşul a fost ocupat complet sâmbătă. După obţinerea controlului asupra Afrin, preşedintele Erdoğan a anunţat continuarea ofensivei terestre înspre nordul Irakului. Până atunci însă armata turcă vrea să cucerească şi oraşul Tell Rifat, localitate situată în nordul Siriei. „Dumnezeu vrea ca noi să controlăm şi acest oraş şi astfel să ne realizăm scopurile” – a declarat preşedintele turc în Trabzon. Ankara dorește să împiedice astfel crearea unei zone unice pe teritorii din Irak şi Siria care să se afle sub conducere kurdă. Turcia crede că o asemenea regiune – pe care Erdoğan a numit-o „un coridor al terorii” – ar reprezenta un pericol pentru securitatea Turciei, unde trăieşte o importantă minoritate kurdă.

Spre deosebire de PKK, YPG nu este considerată organizaţie teroristă. Atacul turc asupra acestora a stârnit reacţii adverse în Europa. Sâmbătă în Germania în mai multe oraşe au avut loc demonstraţii împotriva intervenţiei turce. La Frankfurt aproximativ 1200 de oameni au ieşit în stradă, dar şi la Hanovra au fost câteva sute de demonstranţi. Astfel, ofensiva turcă a căzut în momentul cel mai nepotrivit pentru Uniunea Eurpoeană care tocmai ieri a început negocierile cu Erdoğan în oraşul Varna din Bulgaria, iar pe agenda discuţiilor figurează şi prelungirea acordului privind imigraţia, încheiat în anul 2016 între UE şi Turcia. Potrivit acestuia,Turcia îi opreşte pe imigranţii care vin din Siria şi pentru aceasta primeşte 3 miliarde de dolari de la UE. Acesta a fost subiectul discuţiilor de ieri seară de la Varna dintre preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk şi Recep Tayyip Erdoğan. Potrivit informaţiilor publicaţiei germane Der Spiegel, în cadrul dezbaterilor au apărut semnificative conflicte de interese. Turcia, în schimbul acordului, își doreşte eliminarea vizelor pentru cetăţenii turci pe întregul teritoriu al Uniunii Europene. Bruxelles-ul refuză însă această solicitare, invocând încălcările repetate ale drepturilor omului de către guvernul din Ankara. UE susţine că poate să înlesnească restricţiile de călătorie ale cetăţenilor turci în UE, numai dacă Turcia își va modifica mult criticata lege privind lupta antiteroristă. Invocând acest act normativ, în Turcia au fost închişi în închisori cel puţin 200 de ziarişti. Relaţia dintre UE şi Turcia s-a răcit sensibil în urma atacului turcesc asupra Afrinului. În discursul său din 21 martie la parlamentul german (Bundestag), cu ocazia prezentării programului noului cabinet, Angela Merkel a condamnat fără echivoc operaţiunea militară turcă şi a somat Turcia să plătească sprijinul promis refugiaţilor sirieni – informează cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Székely Ervin