Parchetul român a anunţat luni că i-a pus sub urmărire pe fostul şef al statului, Ion Iliescu, şi pe fostul premier Petre Roman. Ei sunt puşi sub acuzare pentru rolul lor în zilele sângeroase ce au urmat revoltei anticomuniste din decembrie 1989.
În timpul evenimentelor din decembrie 1989 din România, după căderea regimului comunist, şi-au pierdut viaţa 1.104 de persoane: 162 înainte de căderea lui Ceausescu, care a ordonat reprimarea manifestaţiilor, şi 942 în zilele următoare, într-o desfăşurare care, la 28 de ani de la evenimente, rămâne încă prea puţin clară.
Justiţia română a anunţat, luni, că doreşte să înceapă urmărirea fostului preşedinte Ion Iliescu şi a fostului premier Petre Roman, acuzaţi pentru responsabilitate directă în acele zile însângerate.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a solicitat undă verde preşedintelui Klaus Iohannis pentru a deschide dosare penale împotriva celor doi foşti lideri pentru «crime împotriva umanităţii», potrivit unui comunicat al Ministerului Public. Acest tip de crimă este imprescriptibil şi, fiind vorba de foşti demnitari, şeful statului trebuie să îşi dea acordul pentru declanşarea cercetărilor.
În afară de Ion Iliescu şi Petre Roman, este vizat şi vicepremierul din vremea respectivă, Gelu Voican Voiculescu.
Anunţul de luni reprezintă o nouă etapă în investigaţia-fluviu care încearcă să determine responsabilităţile pentru violenţele care au însoţit căderea dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale Elena, judecaţi sumar şi executaţi pe 25 decembrie 1989.
Clasat în 2015, în special ca urmare a prescrierii sau a lipsei de probe, dosarul revoltei anticomuniste a fost redeschis în iunie 2016 la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie. Parchetul militar de jurisdicţie a pus în cauză responsabilitatea «noii direcţii politice şi militare» adoptate de puterea executivă după fuga dictatorului Nicolae Ceausescu, pe 22 decembrie 1989.
Consiliul «Frontului de Salvare Naţională», condus de Ion Iliescu, un fost ministru al lui Ceauşescu, «a exercitat de facto puterea executivă şi legislativă centrală» între 22 şi 27 decembrie 1989, estimează anchetatorii. Petre Roman şi Gelu-Voican Voiculescu, membri ai acestui Consiliu, au fost numiţi premier, respectiv vicepremier pe 26 decembrie 1989 şi 28 decembrie 1989.
«Pentru a păstra puterea», se arată în comunicatul Parchetului, noii lideri au pus în aplicare un plan care a provocat «moartea, rănirea, prejudiciul psihic sau mental, precum şi arestarea unui mare număr de persoane».
În timpul evenimentelor din decembrie 1989 din România, după căderea regimului comunist, şi-au pierdut viaţa 1.104 de persoane: 162 înainte de căderea lui Ceausescu, care a ordonat reprimarea manifestaţiilor, şi 942 în zilele următoare, într-o desfăşurare care, la 28 de ani de la evenimente, rămâne încă prea puţin clară.
275 de persoane au fost deferite justiţiei din 1990 încoace pentru rolul lor în reprimarea revoluţiei române. Asociaţia Victimelor evenimentelor din decembrie afirmă că doar câteva zeci dintre acestea au fost condamnate.
În vârstă de 88 de ani, Ion Iliescu a fost preşedintele României între 1989 şi 1996, apoi din 2000 până în 2004.
Traducerea: Ruxandra Lambru
LIBERATION (Franţa) – 3 aprilie
