Victoria zdrobitoare a partidului premierului Orban în alegerile din Ungaria, alături de situaţia din Siria, sunt principalele teme ale presei internaţionale.
New York Times relatează că acuzaţiile aduse de Damasc şi Moscova Israelului, că a atacat o bază militară din provincia Homs, provoacă o creştere a tensiunilor, deja agravate de aparentul atac chimic. Probabila folosire a gazului toxic de către forţele guvernamentale din Siria l-ar putea determina pe preşedintele Trump să-şi schimbe părerea privind retragerea trupelor americane, notează acelaşi cotidian new-yorkez. Un alt ziar din Statele Unite, Washington Post scrie că atacul cu rachete din provincia Homs a avut loc pe fondul temerilor legate de extinderea confruntării între puterile mondiale, iar Rusia a calificat raidul israelian drept o „evoluţie periculoasă”. Din Israel, Jerusalem Post punctează că momentul atacului chimic „coincide, poate nu întâmplător, cu intenţia declarată public de preşedintele Trump de a retrage trupele americane din Siria ‘foarte curând’, demers căruia i s-ar opune membri de rang înalt ai cercurilor militare”. De asemenea, atacul chimic intervine după „summitul tripartit ruso-iraniano-turc – la care reprezentanţii americani nu au fost invitaţi – destinat a elabora o foaie de parcurs pentru a pune capăt războiului astfel încât să asigure ambiţiile pe termen lung ale părţilor” implicate, evidenţiază acelaşi cotidian israelian. Pe teren, locuitorii oraşului Douma care a fost ţinta atacului chimic se pregătesc să ia calea refugiului impus, în nordul Siriei, informează The Guardian. Iar din Belgia, Le Soir reţine că „Trump şi Macron promit un ‘răspuns puternic şi comun’ la presupusul atac chimic” din Siria. La rândul său, Rusia acuză Statele Unite că „prin lansarea unei poveşti neconfirmate despre un atac chimic în Siria, încearcă să împiedice evacuarea luptătorilor din oraşul Douma, precum şi desfăşurarea ofensivei siriene”, relatează agenţia Tass citându-l pe şeful Comisiei pentru afaceri externe din Consiliul Federaţiei. Şi tot Tass relatează că „Rusia ar putea revizui acordurile comerciale cu Statele Unite”, conform afirmaţiilor făcute de premierul Dmitri Medvedev drept răspuns la noile sancţiuni instituite de Washington împotriva Moscovei şi pe care Kremlinul le-a calificat drept „revoltătoare”.
Mai aproape de noi, victoria covârşitoare înregistrată în alegerile din Ungaria de partidul premierului Viktor Orban este o altă temă de larg interes pentru presa străină. „Orban îşi asigură o victorie zdrobitoare în Ungaria”, titrează Financial Times, punctând că partidul premierului împreună cu formaţiunea aliată deţin acum majoritatea de două treimi necesară modificării constituţiei. Pentru agenţia de presă ungară MTI, ministrul de externe Péter Szijjártó punctează că „obiectivul principal este asigurarea unui climat de siguranţă pentru populaţia ţării” şi acuză Uniunea Europeană că „este incapabilă să găsească un răspuns la criza migraţiei”. „La Budapesta, liderul naţional-conservator triumfă”, constată ziarul elveţian Le Temps şi conchide: „Cu atât mai rău pentru Bruxelles şi cu atât mai bine pentru omogenitatea etnică a Ungariei”. Şeful guvernului de la Budapesta „şi-a pus în cap să transforme ţara dintr-o democraţie vibrantă într-un stat semidictatorial”, remarcă New York Times. În editorialul său intitulat „Sfidarea ungară a Europei, după victoria populistului Viktor Orban”, Le Monde scrie că „amploarea victoriei partidului premierului la scrutinul legislativ ungar” va fi interpretată „ca o încurajare solidă pentru partidele populiste din UE şi va constitui un avertisment serios pentru Bruxelles”. Iar liderii europeni, care au menajat până acum puterea de la Budapesta, în timp ce criticau Polonia, mai mare şi mai ambiţioasă, vor trebui acum să condamne clar discursul xenofob şi deriva autoritară a partenerului lor ungar”, este de părere editorialistul din Le Monde. Doar că din Marea Britanie, The Telegraph apreciază că „Uniunea Europeană este paralizată şi divizată în faţa avansului autocraţiei în Ungaria”. Schimbând tema, un alt ziar londonez, The Guardian observă că „liderii UE ‘au acceptat’ că Regatul Unit nu va anula Brexitul” şi că este posibil ca Londra să nu revină niciodată în cadrul blocului comunitar. Iar din Franţa, Le Figaro citează un nou sondaj care evidenţiază că „numărul britanicilor deveniţi cetăţeni ai unei alte ţări din UE s-a dublat în 2016”.
Adriana Buzoianu, RADOR
