DOCUMENTAR: Radio Timişoara – o voce de referinţă în Banatul multietnic

de Răzvan Moceanu
de Răzvan Moceanu

Sâmbătă, 5 mai, se împlinesc 63 de ani de la primul semnal emis în eter de Radio România Timişoara, postul regional al Radiodifuziunii. Radio Timişoara este postul cu cea mai bună acoperire din zona de vest a ţării şi oferă spaţii ample pentru grupaje de ştiri, reportaje, interviuri, transmisiuni de la evenimente, dar şi pentru programe economice, sociale sau culturale referitoare la această zonă a ţării.

În Banatul multietnic, primii paşi în dezvoltarea radiofoniei au fost făcuţi cu mult înaintea primei emisiuni a postului de Radio Timişoara, şi cu ceva timp înaintea altor posturi regionale ale Radiodifuziunii, poate şi fiindcă în această zonă s-a simţit mai întâi şi mai pregnant şi influenţa emisiunilor posturilor occidentale de radio.

În noiembrie 1925, se deschid cursurile Şcolii de radioamatori din Bucureşti şi se pun bazele filialelor din mai multe oraşe din ţară, printre care Timişoara, Constanţa şi Brăila.

logo-radio-timisoara

În zilele de 26 şi 27 iulie 1930, la aproape doi ani distanţă de la prima emisie a Radiodifuziunii Române (1 noiembrie 1928), avea loc, în municipiul de pe Bega, Adunarea Generală de Reînfiinţare a Asociaţiei Culturale Bănăţene, în cadrul reuniunii fiind menţionată pentru prima dată ideea înfiinţării unei staţii de radiodifuziune în acest oraş, tocmai din dorinţa de a adăuga noi valenţe şi identităţi spiritualităţii româneşti bănăţene, care urma să – i reunească pe cei mai de seamă intelectuali din această regiune.

Însă abia în iulie 1939, presa anunţa că Radio Timişoara, despre care se vorbea pe atunci atât de mult, a trecut de la faza de idee la proiect în toată regula, menţionându-se faptul că, încă din acel an, urmau să înceapă lucrările de construcţie la clădirea ce va adăposti postul de emisie.

Aceste planuri aveau să fie zădărnicite de cel de-Al Doilea Război Mondial, apoi de instalarea comunismului în ţara noastră, şi de principiul conform căruia „Intelectualii trebuie să dovedească prin eforturi sporite că merită încrederea clasei muncitoare”. Atunci, mulţi dintre intelectualii bănăţeni – şi nu numai – care au iniţiat şi dezvoltat ideea înfiinţării unui post de radio în regiune, au luat drumul închisorilor, iar cei rămaşi în libertate au abandonat proiectul pentru mai mulţi ani.

radio timisoara 1La nivel central, în anul 1945, Guvernul Petru Groza anunţa chiar suspendarea Consiliului de Administraţie al Radioului, iar instituţia a fost afectată de epurări considerabile.

La începutul anilor ’50 însă, centrele de radioficare au început să fie construite în ritm alert, în principalele localităţi din ţară, iar radiofonia bănăţeană era completată de o subredacţie a postului central de radio, sub conducerea lui Mihai Glaja.

Astfel, în vara anului 1952, de la Timişoara a început emisia unor programe de seară cu durata de un sfert de oră, între orele 18.45 – 19.00, pe lungimea de unde medii de 397 metri a Radio Bucureşti, cu un buletin de ştiri şi muzică populară românească şi sârbească.

În ianuarie 1953, Comitetul de Radio de pe lângă Consiliul de Miniştri, decide amenajarea Casei Radio din Craiova, iar prin aceeaşi hotărâre se stabilea şi amenajarea caselor radio de la Cluj şi Timişoara.

A venit, apoi, ziua de 5 mai 1955, la ora 20:15, şi momentul primei emisiuni lansate în eter de studioul regional Radio Timişoara.

Primii crainici au fost Andrei Dângă şi Emilia Culea, aceasta mărturisind, peste ani: „După soţul şi băiatul meu, radioul a fost cea mai statornică dragoste a mea. Dacă aş fi din nou tânără, mi-aş alege aceeaşi profesie”.

radio timisoara 2

În zilele de 7 şi 9 mai 1955, au fost difuzate cea de-a doua şi, respectiv, a treia emisiune, începând cu data de 11 mai 1955, emisiunile, cu durata de 30 de minute, au devenit zilnice, în intervalul orar 20.15 – 20.45, iar din 1 ianuarie 1956, durata zilnică a emisiei a fost de 60 de minute.

În anii următori puterea de emisie a crescut, la fel şi durata şi complexitatea programelor, Radio Timişoara acoperind o suprafaţă din ce în ce mai mare din vestul ţării.

În anul 1955, Radio Timişoara a emis, în total, 92 de ore, în 1956 – 309 ore, în 1957 – 548 de ore, iar în 1958 – 598 de ore.

radio timisoara 3.png

 

La 1 noiembrie 1956 debutau emisiunile în limba sârbă, iar la 4 noiembrie 1956, începea şi emisiunea în limba germană, fiecare având un program de 20 minute zilnic.

În anul 1978 avea loc primul duplex radiofonic între studiourile regionale Craiova şi Timişoara.

În perioada anilor ’80, redactorii şi reporterii postului de Radio Timişoara au trecut şi ei prin rigorile cenzurii, însă, chiar şi în aceste condiţii, ei şi-au păstrat un grad considerabil de libertate, prin evitarea unora dintre „indicaţiile preţioase” şi prin folosirea unor termeni şi expresii care au scăpat de filtrul celor care aprobau emisiunile.

La 12 ianuarie 1985, de la Bucureşti a venit ordinul de încetare a emisiei posturilor regionale de radio, Timişoara, alături de Cluj, Craiova şi Târgu Mureş, rămânând fără vocile radiofonice care fuseseră atât de familiare.

Angajaţii Radio Timişoara - 1955
Angajaţii Radio Timişoara – 1955

Întreaga radiofonie bănăţeană a rămas să fie reprezentată de Bogdan Herzog în calitate de corespondent pentru judeţul Timiş al posturilor centrale de radio.

Întreaga fonotecă a studioului care tocmai fusese reorganizată – circa 30.000 de benzi – este transferată, la grămadă, într-un spaţiu de la Jilava, lângă Bucureşti, unde a zăcut nefolosită, însă o mică parte din aceasta, cu precădere din fonoteca de aur, a luat drumul Bibliotecii Judeţene, unde devenise director Nicolae Oprean.

O parte din redactori, cărora încă nu li se găsise loc de muncă, s-au străduit să pună la adăpost benzi cu valori ce nu mai aveau cum să fie reconstituite, cum era emisiunea „Izvoare fermecate”, iar aparatura din dotarea studioului a luat şi ea calea Bucureştiului, la studio rămânând doar cea din controlul general şi cele două cabine nou construite.

În 18 decembrie 1989, lui Bogdan Herzog i se solicită imperativ de către Ilie Matei, ajuns secretar cu propaganda în C.C. al P.C.R., ca împreună cu Virgil Jireghie să realizeze în centrul oraşului materiale despre „vagabonzii” de la Timişoara care sparg vitrine şi ard cărţi, a se citi, de fapt, că aceştia puseseră pe foc operele „tovarăşului”.

În urma refuzului, lui Herzog i se recomandă, după dezbaterea „cazului” în organizaţia de partid de la Radio Bucureşti din 19 decembrie, să-şi ia concediu…

În zilele Revoluţiei, chiar în 22 decembrie 1989, sintagma „Aici Radio Timişoara” se făcea auzită din nou, reluând tradiţia începută în 5 mai 1955. În acea zi, în studioul de pe Strada Cluj nr. 24, începând cu ora 11:00, inginerul loan Olaru a început pregătirea emisiei, iar la ora 14:00, George Balica, a rostit pentru prima dată, imediat după semnalul postului, cuvintele „Aici Radio Timişoara Liberă, primul post de radio din România care emite un program liber, necenzurat…”

Peste ani, redactorul Felicia Ristea avea să mărturisească: „Când am auzit prima dată Aici Radio Timişoara Liberă! am tresărit din adâncul fiinţei […]. Casa Radio Timişoara era un far al libertăţii depline. Spun casa pentru că toţi cei care au lucrat acolo până în 1985 au trăit ca într-o familie. Ne raportăm şi acum la acele momente, ne bucurăm, şi nu am obosit încă să repovestim şi retrăim acele zile”.

În acele zile, Timişoara asculta un program liber, necenzurat pentru redactorii şi realizatorii de emisiuni şi animat de libertatea de exprimare a oricărui cetăţean ca principiu al unei democraţii autentice, inclusiv prin accesul la microfon prin intermediul telefonului, pentru ascultătorii postului.

RadioRomania Timisoara1

Imediat după aceea, un alt element care a contribuit la creşterea încrederii ascultătorilor şi implicit la mărirea indicelui de audienţă a postului a fost hotărârea de a transmite integral lucrările „Procesului de la Timişoara” şi ulterior ale „Procesului de la Sibiu al lui Nicu Ceauşescu”.

La începutul lunii ianuarie 1990 se difuzează prima emisiune în limba maghiară, iar la 18 februarie 1990 este realizată prima emisiune în limba bulgară.

În anul 1990 este realizată prima transmisie în direct a slujbei de Înviere şi a slujbei de Sfintele Paşti de la Catedrala Mitropolitană din Timişoara, iar în aprilie 1990, se difuzează prima emisiune în limbile cehă şi slovacă. Iniţial timpul de emisie era de o jumătate de oră, neavând o delimitare clară în ceea ce priveşte spaţiul acordat uneia sau alteia dintre cele două limbi, însă, în anii următori emisiunile s-au separat, emisiunea în limba cehă având 30 de minute, iar emisiunea în limba slovacă, 60 de minute.

În competiţia pentru audienţă un loc aparte l-a avut emisiunea „În direct la bani mărunţi“, al cărei realizator era George Dinu, iar succesul major al acesteia a venit în momentul în care realizatorul a realizat şi difuzat în direct un interviu cu Regele Mihai, de la reşedinţa de la Versoix, în toamna anului 1990. George Dinu a avut meritul de a fi invitat în emisiunea sa, de-a lungul timpului, elitele vieţii culturale, sociale şi politice, care au permis realizarea unor emisiuni de o calitate remarcabilă.

Un punct forte în stabilirea unei politici coerente de programe la Radio Timişoara l-a reprezentat, desigur, şi spaţiul de emisie oferit pentru reluarea emisiunilor în limbile germană şi sârbă şi, ulterior, a tuturor minorităţilor din zona Banatului.

Interviu cu minerii la ieşirea din şut, realizat de reporterul Radio Timişoara
Interviu cu minerii la ieşirea din şut, realizat de reporterul Radio Timişoara

În anul 1992, „Moara cu noroc” a fost primul spectacol – emisiune de radio, cu participarea spectatorilor, la Radio Timişoara – realizatori fiind Gelu Stan şi Emilian Dumitru, în anul 1993, se realiza prima transmisie în direct din elicopter – reporter fiind Adrian Schindarli – , iar în 1995 avea loc prima transmisie în direct dintr-una din minele cele mai adânci din Sud-Estul Europei, cea de la Anina, de la 1200 m adâncime – protagoniştii acestui eveniment fiind reporterii Teodora Idvorean, Aurelian Teculescu, Nicolae Pârvu, inginerii de la serviciul tehnic Eugen Alupului şi Adrian Costa şi tehnicianul loan Romoşan.

studio radio timisoara

În octombrie 1998, Radio Timişoara iniţiază o nouă emisiune „Tinerii şi arta muzicii”, la 7 septembrie 1999 era difuzată prima emisiune în limba ucraineană, iar la 31 decembrie 1999, avea loc prima transmisie în direct, integrală, a unui spectacol de teatru liric, de la Opera Română din Timişoara – spectacolul de operetă „Liliacul”.

La 11 mai 2001, la Timişoara se semnează Acordul – Cadru dintre Societatea Română de Radiodifuziune şi Radiodifuziunea Slovacă, care prevede schimburi de corespondenţe specializate în domeniul tehnic şi schimburi de emisiuni, iar în iunie 2002 era inaugurată emisiunea în limba rromani a postului Radio Timişoara.

Tot în 2002, Radio Timisoara lansează noi emisiuni sportive precum „Oglinda retrovizoare”, difuzată în fiecare luni, între orele 19:15 – 20:00, dedicată evenimentelor sportive „pe patru roţi” şi Fotbal Club, difuzată în fiecare luni la ora 20:05 – 20:50, emisiune dedicată fotbalului.

Începând cu aprilie 2002, Radio Timişoara inaugurează o nouă emisiune „Între plus şi minus”, difuzată în fiecare miercuri la ora 19:15 şi dedicată problemelor tineretului.

De asemenea, la 1 mai 2002, Radio Timişoara lansează o nouă emisiune „Imagini sonore” difuzată bilunar de la orele 18:10, fiind singura emisiune de radio din România aflată sub egida UNESCO.

Tot 2002 este anul în care Radio Timişoara lansează în eter emisiunea „Trasee turistice culturale” difuzată o dată pe lună, de la 18:15. Emisiunea îşi propune stimularea turismului cultural în zona Banatului.

În anul 2003, Radio Timişoara iniţiază o nouă emisiune, „Magazinul Economic”, difuzată săptămânal în limba germană, cu adresabilitate către investitorii străini vorbitori de limba germană, dar şi o emsiune în limba bulgară dedicată minorităţii bulgăreşti din regiune.

În acelaşi an, la radioul bănăţean debutează o emisiune „Astra Română”, de luni până joi, cu o durată de 10 minute, din care ascultătorii pot afla despre istoria zonei şi oamenii Banatului, iar din decembrie, era difuzată emisiunea „Orele Cetăţii”, în fiecare joi, o emisiune itinerantă sub formă de masă rotundă la care participă reprezentanţi ai autorităţilor locale, în fiecare săptămână în altă zonă pentru a facilita ascultătorilor dialogul cu aceştia.

La nivelul anului 2005, Radio Timişoara emitea în procent de 21,43 % din totalul programelor în limbile minorităţilor: câte 420 de minute în limbile maghiară, germană, sârbă; câte 90 de minute în limbile slovacă şi cehă; câte 30 de minute în limbile bulgară, ucraineană şi rromă.

interviu tractor radio timisoaraÎn 2005, între 5 şi 9 mai avea loc prima ediţie a Caravanei Gaudeamus Timişoara, care a marcat extinderea Caravanei în această zonă a ţării şi organizarea evenimentului într-un spatiu atipic – un pavilion expoziţional mobil, amplasat în Piaţa Unirii.

În 3 august 2006, chiar de Ziua Timişoarei, a început primul program FM distinct, pe frecvenţa de 105,9 MHz, oferit ca o alternativă a programelor AM şi transmis digital prin satelit. Programele pe unde medii au fost completate atunci pe ultrascurte, cu ştiri şi emisiuni noi, realizându-se două programe aproape distincte.

La 15 septembrie 2006, în localitatea Ionel, judeţul Timiş, a fost inaugurată şcoala construită cu sprijin financiar din partea Societăţii Române de Radiodifuziune. Contribuţia SRR se ridică la aproximativ 300.000 RON, iar sumele respective au fost colectate de postul Antena Satelor şi de studiourile regionale din Timişoara şi Târgu Mureş.

Pe parcursul anului 2006, postul a difuzat zilnic emisiunea „Orizont 2007”, consacrată promovării valorilor europene, cunoaşterii şi înţelegerii demersurilor de integrare a României în UE, evoluţiilor necesare, avantajelor şi costurilor acestei opţiuni.

În anul 2007, în domeniul tehnic, Radio Timişoara a beneficiat de modernizarea dotării tehnice a unei cabine tehnice de producţie, dotarea cu 5 reportofoane digitale Marantz, de aprobarea modificării polarizării antenei emiţătorului FM 105,9 MHz Timişoara (orizontal – vertical) şi s-a solicitat trecerea frecvenţei de 103,6 MHz din amplasamentul Făget (Coşeviţa) din portofoliul Radio România Cultural către Radio Timişoara.

Aniversarea a 40 de ani de existenţă ai Radio Timişoara – 5 mai 1995
Aniversarea a 40 de ani de existenţă ai Radio Timişoara – 5 mai 1995

Începând cu anul 2008, la nivelul corporaţiei a fost adoptată noua identitate vizuală. Logica în baza căreia a fost a fost construită această identitate, a fost cea a unui brand de tip endorsat, adică a unui brand mamă – Radio România însoţit de diversele subbranduri (posturi) ale corporaţiei. Astfel a fost adoptată şi noua identitate vizuală a studioului Timişoara – Radio România Timişoara.

În anul 2008, pentru prima dată în istorie, ascultătorii Radio Timişoara au putut recepţiona, pe parcursul întregii zile, emisiuni în limba română, pe una dintre cele două frecvenţe şi, de asemenea, a fost prelungit până la ora 24.00 şi programul propriu pe unde medii (AM).

Radio Romania a lansat, la 21 octombrie 2009, prima subredacţie a postului regional Radio Timişoara, cu sediul la Arad, în prezenţa oficialităţilor şi a presei locale. În primele ore de emisie, la microfon au fot invitaţi Maria Ţoghină, preşedinte director general al Radio România, prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, rectorul Universităţioi „Aurel Vlaicu” din Arad, Florin Bruşten, secretar general al Departamentului Producţie Editorială şi coordonator al studiourilor regionale Radio România, şi Adrian Tolea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad. Studioul amenajat la Sala Sporturilor permitea înregistrarea sau transmiterea în direct a unor emisiuni, dar şi a competiţiilor sportive desfăşurate aici. Acelaşi studio va fi folosit şi pentru programe înregistrate sau transmise în direct de către celelalte posturi Radio România, inclusiv Radio România Actualităţi. După obţinerea unei frecvenţe locale şi instalarea noului emiţător la Şiria, din acelaşi studio urmau să fie transmise şi programele Arad FM, simultan cu cele ale Timişoara FM – programul local transmis la Timişoara pe frecvenţa de 105,9 MHz. Pentru început Arad FM va emite 5 ore zilnic, între orele 08.00 – 10.00 şi 13.00 – 16.00, restul timpului urmând să fie retransmise programele regionale ale Radio Timişoara.

radio timis

La 17 septembrie 2010, producţia Radio Timişoara „Măsuratul oilor”, realizată de redactorul şef al postului de radio, Mihai Anghel, a primit premiul special şi trofeul competiţiei la secţiunea radio a celei de-a 11-a ediţii a „Festivalului Radio-TV de gastronomie şi stil de viaţă” de la Znojmo (Cehia).

În 21 mai 2010 emisia în FM a fost trimisă în premieră şi în judeţul Arad, pe Valea Mureşului, odată cu deschiderea emiţătorului din zona Făgetului – pe frecvenţa de 103,6 MHz, iar de Ziua Radioului Românesc, 1 noiembrie 2011, a fost realizat primul program Arad FM.

Radio România Timişoara a organizat, în perioada 31 octombrie – 1 noiembrie 2011, evenimente cu ocazia aniversării celor 83 de ani de existenţă ai Radioului public, iar pe malurile Begăi, Consiliul de Administraţie, reunit în şedinţă solemnă, a aprobat două acţiuni extrem de importante pentru evoluţia Radiodifuziunii, achiziţionarea pachetului majoritar al S.C. Pajura Albă S.R.L, titularul postului care urma să intre în reţeaua de posturi ale SRR, sub denumirea de „Radio Chişinău”, şi a fost dezbătut şi adoptat şi Statutul Jurnalistului de Radiodifuziune, care a reprezentat o preocupare a tuturor Consiliilor de Administraţie ale Societăţii, încă din momentul adoptării Legii nr. 41/1994.

copii la radio timisoara

La nivelul anului 2011, Radio România Timişoara emitea, săptămânal, în limbile a nouă minorităţi naţionale (germană, maghiară, sârbă, cehă, slovacă, bulgară, ucraineană, rromani şi italiană), câte 840 de minute în limbile maghiară, germană şi sârbă (în FM şi AM), câte 60 de minute în limbile slovacă şi bulgară, câte 30 de minute în limbile cehă şi rromani, şi lunar 60 de minute în limba italiană.

În 2011, la Radio Timişoara s-a desfăşurat cel mai spectaculos proces de separare a programelor FM de cele AM, cât şi de diferenţiere între programe FM pe criteriul local. La acest studio, odată cu intrarea în funcţiune a emiţătorului de

la Arad, pe 102,9 MHz, se transmit programe diferite pe fiecare staţie, orientate pe caracteristicile de ascultare ale zonei acoperite (Timişoara AM, Timişoara FM, Arad FM).

Din 5 noiembrie 2012, programele Arad FM sunt emise de un studio local din Arad, deschis în clădirea Teatrului Clasic „Ioan Slavici”. În contextul strategiei de dezvoltare a ofertei editoriale, Radio România Timişoara a lansat programul local Radio Timişoara-Arad FM, pe frecvenţele 102,9 MHz şi 103,6 MHz. De luni până vineri, după jurnalul regional al orei 19:00 şi până la ora 22:00, noul post local transmite ştiri, informaţii locale, muzică, interviuri şi concursuri.

În 2012, prin campania umanitară „Ajută ca să ajut”, Radio Timişoara a sprijinit 430 de familii cu alimente, îmbrăcăminte, lemne de foc şi bani. În cadrul acestei campanii a fost organizat şi un spectacol de colinde, susţinut de corul Filarmonicii din Arad.

Tot în anul 2012, la Radio România Timişoara s-a refăcut acustica şi instalaţia electrică a grupului de emisie nr.1 şi s-a instalat un pupitru de emisie digital din resurse proprii, după proiectul şi cu sprijinul Direcţiei de Dezvoltare Tehnică.

În acelaşi an, la Festivalul Internaţional de radio şi televiziune “Plaiul meu natal” de la Ujgorod-Ucraina, Premiul special pentru reportaj a fost obţinut de Radio România Timişoara pentru producţia „Johann Szimits, poetul necunoscut”, realizată de Raluca Nelepcu, colaboratoare, din 2010, a emisiunii în limba germană de la postul din Timişoara.

radio timisoara

La 2 iunie 2013, jurnalista Adriana Dolcianu Mărăscu, realizatorul emisiunii „În rând cu lumea” de la Radio Timişoara, a primit Trofeul de Excelenţă-Ambasador al Adopţiei. Distincţia i-a fost acordată, la Timişoara, de către directorul Oficiului Român pentru Adopţii, Adrian Panait, în cadrul conferinţei naţionale „Toţi oamenii mari au fost odată copii”, un eveniment organizat de Asociaţia Ador Copiii şi Comunitatea Părinţilor adoptivi din România. Acţiunea făcea parte dintr-o campanie ce aavea ca scop determinarea autorităţilor de a declara a doua zi a lunii iunie ca Zi Naţională a Adopţiei. Adriana Dolcianu Mărăscu a primit premiul pentru implicare, atitudine, profesionalism şi recunoaştere naţională

Din punct de vedere editorial, pentru Reţeaua Regională a Radio România, anul 2013 a însemnat şi difuzarea programelor în FM 24 ore din 24 de către toate posturile regionale, prin extinderea programelor proprii ale studiourilor Timişoara, Craiova şi Târgu Mureş, începând cu 1 noiembrie, odată cu intrarea în vigoare a grilelor de programe 2013-2014.

În 2013, la Radio Timişoara au fost revitalizate programele printr-o selecţie riguroasă a realizatorilor şi o adaptare a politicii muzicale la targetul de bază, prin intermediul unui soft specializat de emisie. Fiecare linie de emisiuni este realizată de aceeaşi echipă. A fost împrospătată echipa de la Camera Ştirilor; ca urmare, începând de la ora 06:00 şi până la ora 21:00 sunt programate jurnale sau buletine de ştiri proprii, din oră în oră.

Pe zona de online, anul 2014 a însemnat pentru Radio Timişoara:

– trecerea, din 1 iunie, pe o altă platformă de operare, fapt care a generat un site mai atractiv, mai vizitat, mai dinamic şi indexat corect;

– îmbunătăţirea streaming-ului celor 3 programe şi asigurarea compatibilităţii cu noile device-uri şi standarde/platforme (tuneIn, vtuner, etc.), care au dus la creşterea numărului de utilizatori;

– mediile de socializare Facebook şi Twitter au fost folosite, odată cu lansarea noului site, la promovarea acestuia, dar şi a programelor on-air (promovare directă sau, mai des, prin articolele de pe site), a unor rubrici/repere din emisiuni sau chiar a unor evenimente la care studioul a fost partener media.

Pe parcursul anului 2014, în Societatea Română de Radiodifuziune au fost derulate mai multe proiecte cu surse externe de finanţare, valoarea acestora ridicându-se la suma de 1.090.610 lei, printre care s-a aflat şi Proiectul European Rainbow în cadrul programului sectorial Grundtvig, derulat de Studioul Regional Timişoara începând cu anul 2012.

Tot în acest an, Radio România Timişoara a continuat excelenta colaborare cu partenerii din Ungaria şi Serbia, prin emisiunea „Pe undele Europei”, realizată în colaborare cu posturi de radio din cele două ţări.

În 2014, Festivalul Internaţional Plaiul meu natal, Ujgorod, Ucraina, ediţia a XVI-a, a acordat Premiul al II-lea lui Adrian Ardelean, realizator Radio România Timişoara, pentru emisiunea „Tradiţii ale şvabilor bănăţeni din Sântana”.

La 15 ianuarie 2015, campania intitulată „Badea Cârţan”, desfăşurată de Radio România Timişoara, având motto-ul Ai carte, ai parte!, împlinea, de Ziua Culturii Naţionale, 15 ani. Peste 170.000 de cărţi au fost donate în această perioadă bibliotecilor rurale din România, dar şi comunităţilor româneşti din Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina, Austria, Italia şi Spania. Volumele donate de ascultătorii Radio România Timişoara au fost colectate şi distribuite de redactorii Radu-Ciprian Pop şi Ioan-Alexandru Tătar.

În 2015, Premiul al II-lea la Festivalul concurs „Plaiul meu natal”, de la Ujgorod, în Ucraina, a fost obţinut de emisiunea „Ruga şvabilor din Deta”, realizată de Astrid Weisz, realizator la redacţia emisiunilor în limba germană din cadrul Radio

România Timişoara.

studio radio timisoara 2

Pentru Radio Timişoara, 2015 a fost anul aniversării a 60 de ani de la prima emisiune transmisă, iar cu aceasta ocazie a fost organizat cel mai amplu eveniment aniversar din istoria postului, în Piaţa Victoriei.

Pe lângă transmisiunile video din studioul de emisie al Radio Timişoara, în 2015 au fost accesibile pe site-ul www.radiotimisoara.ro, atât transmisiuni de la evenimentele organizate de Radio Timişoara, cât şi de la evenimente sportive, concerte coral-simfonice, slujba de Crăciun şi alte evenimente ale comunităţii.

În domeniul tehnic, în anul 2015, la Studioul Regional Radio Timişoara s-au realizat lucrări de modernizare a Controlului General Tehnic Timişoara şi instalarea unui sistem digital de comutare a programelor către emiţătoare. De asemenea, s-a instalat un grup generator de 30kW care să asigure continuitatea emisiei şi a activităţii redacţionale de ştiri în situaţia lipsei alimentării cu energie electrică.

În urma solicitării SRR, Radio Timişoara a primit, în 2015, pentru mărirea ariei de acoperire şi recepţie în FM a programelor în zona Valea Jiului, prin Decizia CNA nr. 473 din 29.09.2015, frecvenţa de 101,5MHz – Petroşani.

La 5 februarie 2016, cel de-al cincilea volum dedicat Cenaclului Radiofonic “Gura Satului” a fost lansat la Radio Timișoara. “Gura Satului la Radio Timișoara – 25 de ani” prezintă activitatea celui mai longeviv cenaclu radiofonic din România, devenit un adevărat brand al postului în cei 25 de ani trecuţi de la prima emisiune. Recordul este dat atât de longevitatea emisiunii, cât și de singularitatea ei în peisajul radiofonic.

În 9 septembrie 2016, la Ujgorod, în Ucraina, s-a încheiat Festivalul-concurs de emisiuni de radio şi televiziune destinate minorităţilor naţionale Plaiul meu natal. Ajuns la a XVIII-a ediţie, festivalul s-a bucurat de participarea a 9 ţări (Ucraina, Ungaria, România, Slovacia, Serbia, Muntenegru, Anglia, Polonia şi Austria), cu 68 de producţii de televiziune şi 45 de emisiuni radiofonice.

Radio România a avut în concurs 5 emisiuni, realizate la posturile regionale Iaşi, Craiova, Târgu Mureş şi Timişoara. La radio, premiul special pentru aprecierile publicului a fost obţinut de o emisiune realizată la Radio Oltenia Craiova, de Ludovic Vulea, iar premiul din partea organizatorilor a revenit unei emisiuni realizată la Studioul Timişoara – reportajul „Pe urmele voievodului Gabriel Bethlen”, de Csabo Barta, realizator la redacţia emisiunilor în limba maghiară.

La 4 noiembrie 2016, emisiunea în limba germană de la Radio Timişoara aniversa 60 de ani de la prima difuzare, evenimentul fiind marcat printr-un spectacol festiv cu artişti germani din România şi Ungaria, desfăşurat în sala festivă a Liceului Nikolaus Lenau. Radio Timişoara a difuzat atunci şi o ediţie aniversară a emisiunii dedicate minorităţii germane din Vestul României, pe frecvenţa de 630 kHz Unde Medii. „Emisiunea în limba germană îndeplineşte, astăzi, rolul unei punţi între comunităţi”, spunea coordonatorul redacţiei, Astrid Weisz. „Germanii din regiune şi din ţară află ce se întâmplă în comunităţile vecine, iar cei emigraţi păstrează prin intermediul emisiunilor online şi în direct legătura cu locurile natale. În acelaşi timp, populaţia majoritară, românii, află de la redactorii noştri mai multe despre germanii din Banat, tradiţiile şi limba acestora. Noi ne asumăm misiunea de a păstra îngrijit limba germană şi de a promova tradiţiile şi valorile germanilor în rândul tinerilor pe care îi îndrumăm în primii lor paşi ca jurnalişti germani.”

Din anul 2016, programele Radio România Timişoara pot fi ascultate și sunând la un număr de telefon fix (AudioNow – 031 50 404 50), dar și prin rețeaua digitală de cablu a operatorilor privaţi.

În 2016, Radio România Timişoara a continuat modernizarea grilei de programe prin adaptarea conţinutului editorial şi a formatului muzical la obiceiurile de consum ale publicului. Atât emisiunile în limba română, cât şi cele realizate în limbile minorităţilor naţionale (germană, maghiară, sârbă, cehă, slovacă, bulgară, ucrainiană, rromani şi italiană) acordă prioritate subiectelor de interes la nivel regional, fiind apreciate de public pentru diversitatea tematicii, actualitatea împletită cu elemente de tradiţie şi muzica bună.

Din 15 ianuarie 2017 – Ziua Culturii Naţionale – , Radio Timişoara se aude pe FM, de pe Parâng, aducând postul regional din viitoarea Capitală Culturală Europeană în difuzoarele locuitorilor din zona Văii Jiului, pe frecvenţa 101,5 MHz. În condiţiile în care Radio Timişoara se putea asculta în judeţul Hunedoara aproape exclusiv pe unde medii, iar în Petroşani şi împrejurimi recepţia terestră era posibilă numai cu radiouri selective şi în zone fără perturbaţii radioelectrice, de atunci, cele mai apreciate emisiuni ale postului, inclusiv cele matinale, „Pop-matineu” sau emisiunile de folclor de seara, pot fi audiate la o calitate tehnică superioară în zona Văii Jiului, în oraşele Petroşani, Vulcan, Lupeni, Uricani şi Petrila, cât şi cea mai mare parte din şoselele zonei, inclusiv din cea spre Haţeg şi mai departe spre Sarmizegetusa. Vor fi pe noua frecvenţă informaţii de trafic, dar şi privitoare la turismul din zonă, la Straja şi în Parcurile Naţionale Retezat sau Defileul Jiului.

În perioada 29 martie – 1 aprilie 2017 a avut loc Grand Prix Svetozar Stracina, concurs organizat la Bratislava de Radioteleviziunea Slovacă și EBU. Competiţia a fost câștigată de producția Radio Timișoara „Doine și jocuri”, cu Nucu Pandrea cântând la frunză, acompaniat de un taraf al orchestrei „Cununa transilvană”, o înregistrare realizată în anul 2016, în timpul Festivalului “Tradiţii la români” de la Timişoara. Concursul s-a adresat producțiilor folclorice, în ediţia 2017 a concursului participând 46 de înregistrări din 15 țări: Austria, Bulgaria, Cehia, China, Estonia, India, Irlanda, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Suedia, Ucraina și Vietnam. Trofeul Grand Prix Svetozar Stracina a fost înmânat managerului Radio Timișoara, Mihai Anghel. Daniela Băcilă, realizatoare de emisiuni folclorice la Radio Timișoara, este cea care a înregistrat producția câștigătoare, iar înregistrarea din spectacol a fost masterizată în studiourile Radio Timișoara de Valentin Bulat.

La 8 februarie 2018, s-a semnat la Bratislava acordul de cooperare între Radio România şi Radio-Televiziunea Slovacă, din partea Societăţii Române de Radiodifuziune, acordul fiind semnat de Georgică Severin, Preşedinte Director General, iar din partea slovacă de către Jaroslav Rezník, Director General al Radio-Televiziunii Slovace. Documentul prevede schimburi de jurnalişti şi dezvoltarea cooperării în domeniul producţiei de programe şi al arhivelor radio.

Un articol special este dedicat sprijinului emisiunii în limba slovacă, realizată şi difuzată de studioul teritorial Radio Timişoara şi adresată minorităţii slovace din România. Trebuie amintit că primul acord bilateral între cele două instituţii a fost semnat în 1997 la Timişoara, iar de atunci relaţiile de cooperare au continuat neîntrerupt, materializându-se într-o serie de proiecte deosebite ca anvergură şi impact cultural.

Din 27 martie 2018, aplicaţia Radio România Timişoara pentru telefoanele inteligente cu sistem de operare Android are o nouă versiune – Centenar. Cu aceasta, pe lângă vechile facilităţi care includ vizualizarea ultimelor ştiri, a postărilor de pe facebook sau a înregistrărilor Video-Live, se pot (re)asculta uşor majoritatea emisiunilor, la orice oră. Mai mult, acestea se pot salva pe telefon pentru a fi audiate ulterior sau se poate derula pe înregistrare pentru a ajunge la fragmentul dorit. În plus, pot fi ascultate, de atunci, toate cele trei programe transmise în eter.

Astăzi Radio Timişoara înseamnă emisiuni în 10 limbi, şi emisie pe trei programe– în FM, programul de bază, în AM şi pe Arad FM -, cu conţinut identic pe anumite paliere orare. Sunt cinci frecvenţe de emisie, după cum urmează:

  • 105,9 MHz – de la Urseni, la sud de Timişoara, şi poate fi recepţionat în Timișoara şi în localităţi din jur, pe o rază de 20-50 km. Între orele 19-22 sunt transmise pe acestă frecvență emisiunile în limbile germană, maghiară și sârbă, în cea mai mare parte reluări ale emisiunilor respective de pe unde medii.
  • 102,9 MHz, de la Arad şi poate fi recepţionat bine în Arad şi în localităţi din jur, pe o rază de 30-90 km, în special spre graniță (Vama Nădlac) și spre sud, până la Timișoara
  • 103,6 MHz, de la Coșevița, în estul județului Timiș, şi poate fi recepţionat în Făget şi în localităţile din jur, inclusiv pe Valea Mureșului, de la Ilia (jud. Hunedoara) și până aproape de Lipova (în jud. Arad).

Pe frecvenţele de 102,9 MHz și 103,6 MHz, de luni până vineri, este transmis seara, între  orele 18-21, din studioul de la Teatrul Clasic, programul Arad FM, iar între orele 21-24 este preluat programul AM.

  • 101,5 MHz, de pe Parâng, la Petroșani, pe Valea Jiului, dar și spre Hațeg și Sarmizegetusa, frecvenţă pe care, până la ora 19, iar duminica până la ora 21, pot fi ascultate emisiunile FM, iar după – cele din AM.
  • Pe unde medii, emis cu o putere de 400 kW, pe 630 kHz, de la Orţişoara, este transmis un program AM diferit de programul FM de bază, în zilele de luni-vineri între orele 8-11, 13-16, 19-21, sâmbătă între 13-16, 19-21, iar duminică între orele 12-21, în celelalte intervale este preluat programul FM. Programul pe unde medii poate fi recepţionat în zona de vest a României, în judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin, Bihor şi Hunedoara), în regiunile limitrofe din Ungaria şi Serbia, primindu-se inclusiv confirmări de recepţie din Rusia sau Finlanda.

De asemenea, sunt transmise online programe în cele mai bune condiţii tehnice, pentru orice colţ civilizat al lumii, alături de sute de ore de emisiuni înregistrate.

 

Personalităţi ale Radio Timişoara

Nicolae Dolângă

Nicolae Dolângă
Nicolae Dolângă

Poet, etnolog şi ziarist, Nicolae Dolângă s-a născut la 18 septembrie 1942, la Dalboşeţ, jud. Caraş-Severin.

În anul 1965 a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, ulterior obţinând doctoratul în etnologie, la Universitatea din Sibiu.

A fost cercetător la Secţia de etnografie a Muzeului Banatului şi redactor, redactor-şef, apoi director adjunct al Studioului de Radio Timişoara.

A colaborat la publicaţiile „Cronica”, „Orizont”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Iaşul literar”, „Ramuri”, „Transilvania”, şi la Radio Timişoara, Radio Bucureşti, etc.

Printre volumele publicate se află Ţărmul cuvîntului, versuri, Timişoara, Editura Facla, 1975; Veghe solară, versuri, Bucureşti, Editura Eminescu, 1980; Simple miracole, versuri, Timişoara, Editura Facla, 1981; Cea mai frumoasă uitare, versuri, Timişoara, Editura Facla, 1985; Ţara Nerei: Mit şi Pluralitatea timpului. Etnologie, Bucureşti, Editura Kriterion, 1995; Orologii de iarbă, versuri, Timişoara, Editura Helicon, 1997 şi Pluralitatea timpului/ Plurality of Time, Timişoara, Editura Mirton, 2003.

Apariţii în volume colective – Lirica timişoreană 1944–1969. Culegere de versuri întocmită de Nicolae Ţirioi, Timişoara, 1970 şi Ţara Almăjului. Repere etnografice şi etnologice. Documentare realizate între anii 1964–1994.

A trecut la Domnul la 19 decembrie 2016.

Nicolae Secoșan

Nicolae Secoșan
Nicolae Secoșan

Nicolae Secoșan s-a născut la data de 15 mai 1945 în cartierul Ghiroda al municipiului Timișoara, județul Timiș, fiind unicul descendent al unei familii de bănățeni, entuziaști față de Unire, care au luptat pentru România în ambele războaie mondiale.

Este absolvent al Academiei de Ştiinţe Economice din Timişoara – promoţia 1968, însă a manifestat din tinerețe o pasiune aparte pentru fenomenul sportiv, în special pentru fotbal.

Se pare că atracția către comentariul radiofonic a fost spontană, Secoşan fiind fiind impresionat de voci celebre ale vremii precum Gyorgy Szepesi din Ungaria, comentator emoțional al „Miracolului de la Berna”, finala RFG – Ungaria a Cupei Mondiale din 1954, respectiv Ion Ghițulescu, redactor sportiv la București.

În calitate de comentator sportiv, Nicolae Secoșan a debutat la 31 martie 1969 cu transmisiunea radiofonică a meciului de fotbal Steaua București – Universitatea Craiova, încheiat cu scorul de 2-1.

După desființarea Studioului de Radio Timișoara, în anul 1985, Nicolae Secoșan a continuat să transmită, pentru Radio România Actualități, principalele evenimente sportive din zona de vest a României, în special cele legate de echipa de fotbal Politehnica Timișoara, inclusiv memorabilul meci cu scoţienii de la Celtic Glasgow din Cupa Cupelor.

În cele peste patru decenii de activitate, a realizat 1.113 transmisiuni sportive, consacrându-se drept una dintre vocile reprezentative pentru radioascultătorii pasionaţi de sport din întreaga ţară. La 11 martie 1990, a pus bazele Diviziei Sport Radio Timişoara, formând, de-a lungul anilor, generaţii întregi de jurnalişti şi comentatori sportivi, cărora le-a insuflat rigoarea discursului și oportunitatea intervenției.

În anii 1998 și 2002, Nicolae Secoșan a primit premiul „Sebastian Domozină”, decernat de Asociația Presei Sportive din România celui mai bun comentator radio, iar în anul 2005 a fost distins cu premiul „Ioan Chirilă”, decernat de fundația cu același nume celui mai bun comentator radio al anului.

Nicolae Secoșan și-a încheiat oficial activitatea de comentator după 40 ani, la 1 noiembrie 2008, în ziua în care Radiodifuziunea împlinea 80 de ani de la primul semnal emis în eter. El a rămas un reper afectiv important pentru suporterii „Alb-violeţi” ai echipei de fotbal Poli Timișoara.