Astăzi se inaugurează la Ierusalim ambasada Statelor Unite ale Americii, după ce a fost mutată din Tel Aviv. Între timp, ne putem aştepta la proteste cu participarea a zeci de mii de palestinieni la graniţa dintre Israel şi fâşia Gaza.
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat în luna decembrie a anului trecut că recunoaşte oraşul Ierusalim ca fiind capitala Israelului, şi în consecinţă va muta acolo ambasada SUA. Israelul a ocupat partea estică a Ierusalimului în timpul războiului de şase zile din anul 1967. Teritoriul respectiv a devenit parte a Israelului în sens juridic începând cu anul 1980, însă recunoaşterea internaţion
ală generală a acesui fapt nu a avut loc nici până în prezent. Mutarea ambasadei SUA în Ierusalim reprezintă un pas important în această direcţie (a recunoaşterii ca teritoriu israelian), cu toate că până în prezent, în mod oficial, SUA a susţinut că soluţia crizei palestiniene constă în existenţa a două state, unul evreiesc şi unul palestinian și fecare să aibă capitala la Ierusalim (una în partea estică, celălalt în partea vestică). Oraşul în cauză este considerat sfânt atât pentru evrei, musulmani, cât şi pentru creştini.
La festivitatea de azi a inaugurii a ambasadei, cei prezenţi vor viziona mesajul video al lui Donald Trump. La eveniment va fi prezentă fiica preşedintelui american, Ivanka Trump şi soţul acesteia Jared Kushner. Data aleasă pentru acest eveniment nu este întâmplătoare: este aniversarea a 70 de ani de la crearea statului Israel. Ziua de 14 mai este zi naţională în statul evreu. Iar ziua următoare este o zi de doliu naţional pentru palestinieni, când se comemorează pe cei aproximativ 760.000 de palestinieni, care în timpul războiului din 1947-1948 au fost alungaţi de pe locurile lor de baştină. Este vorba despre aşa numita An-Nakba (în arabă înseamnă Ziua Dezastrului).
Ne putem aștepta ca în fâşia Gaza şi în Cisiordania să se desfășoare proteste masive din partea palestinienilor. Israel și-a mobilizat o brigadă de infanterişti, care are misiunea de a întări forţele de ordine pe teritoriile ocupate în partea estică a râului Iordan. Totodată, la graniţa dintre Israel şi fâşia Gaza, aceasta din urmă fiind controlată de organizaţia Hamas (considerată drept una teroristă de către Israel, Statele Unite, Canada şi Uniunea Europeană) s-au deplasat alte două brigăzi de infanterişti. Chiar de sâmbătă, în zona respectivă fost închis punctul de trecere al frontierei Kerem Salom, loc în care cu puțin timp în urmă a fost distrusă şi incendiată o ramură a unei conducte de gaze. În zona frontierei, încă de la sfârşitul lui martie se ţin lanţ incidentele dintre palestinienii, susţinători ai aşa zisului Marş al Revenirii (scopul fiind reocuparea teritoriilor pierdute în anul 1967) şi forţele de ordine israeliene. În urma conflictelor, militarii israelieni au ucis până în prezent 54 de oameni, care au încercat să treacă peste gardul dintre cele două teritorii. Ultima victimă a fost un băiat de 15 ani, care a decedat sâmbătă, după ce fusese împuşcat ziua precedentă.
Tensiunile internaţionale în jurul Israelului între timp cresc, pentru că statul evreu atacă sistematic ţinte din Siria, despre care există indicii că sunt entităţi militare iraniene. Potrivit organiţaţiei Centrul de Observare a Drepturilor Omului din Siria (OSDH), cu sediul în Londra, săptămâna trecută 42 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma loviturilor aeriene israeliene, dintre care cel puţin 19 sunt cetăţeni iranieni. Publicaţia saudită, care apare la Londra: Asharq al-Awsat a difuzat o ştire potrivit căreia prim-ministrul israelian Beniamin Netaniahu a prezentat dovezi preşedintelui rus Vladimir Putin că Iran a instalat baze de rachete în Siria, de unde doreşte să lanseze atacuri împotriva Tel-Avivului.
În afară de Statele Unite, doar Guatemala şi Paraguay au anunţat că își vor muta ambasadele în Ierusalim. Cu această ocazie, preşedintele paraguayan, Horacio Cartez doreşte ca până la sfârşitul lunii să facă o vizită în Israel. Potrivit informaţiilor cotidianului budapestan Népszava, mai multe state analizează posibilitatea mutării ambasadei în Ierusalim. Printre aceste state figurează şi România, unde există însă o divergenţă de opinii între prim-ministrul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis, care aşteaptă o decizie internaţională privind mutarea ambasadei.
Székely Ervin, Rador
