Pe lângă teme precum tratativele pentru formarea unui guvern în Italia, înainte de inaugurarea ambasadei americane la Ierusalim şi după alegerile din Irak, presa internaţională îşi îndreaptă atenţia spre Orientul Mijlociu.
De la Roma, Corriere della Sera vorbeşte despre „optimismul” privind stabilirea unui program de guvernare între Mişcarea Cinci Stele şi Liga Nordului, ceea ce ar permite celor două formaţiuni populiste să formeze un guvern. Nu este însă clar cine ar putea fi viitorul premier al Italiei, precizează aceeaşi gazetă din Peninsulă. The Guardian menţionează că la scrutinul care a avut loc la începutul lunii martie, „mesajul a fost clar şi răspicat: a venit vremea ca partidele care au dominat politica de la începutul anilor 1990 să evacueze scena”. Astfel că liderii celor două formaţiuni, „Salvini şi Di Maio, bizarul cuplu care şi-a petrecut ultimele două luni împroşcându-se reciproc cu insulte” lucrează acum la elaborarea unui program de guvernare, remarcă The Guardian. Iar Le Figaro punctează că Uniunea Europeană s-ar putea trezi cu „un guvern extremist la Roma, născut din incapacitatea partidelor moderate de a convinge electorii de virtuţile monedei comune şi ale deschiderii frontierelor”. Sau, după cum reliefează cotidianul polonez Rzeczpospolita, „pentru prima dată într-o ţară fondatoare a UE se vor afla la putere euroscepticii”. Iar in cuvintele fostului preşedinte al Parlamentului European, irlandezul Pat Cox, citat de acelaşi ziar varşovian, „de la Baltica la Adriatica avem acum un şir neîntrerupt de țări, în care la guvernare participă partide populiste de stânga sau de dreapta” şi rămâne de văzut dacă ne aflăm în faţa unui „fenomen trecător sau unei noi norme, care va promova o politică dură față de migrație, naționalism asertiv sau chiar, pe alocuri, un autoritarism blând”. În orice caz, în privinţa Rusiei, ambii lideri populişti care ar putea ajunge la guvernare la Roma „sunt de acord că Uniunea ar trebui să renunţe la sancţiunile” impuse Moscovei, citim tot în Rzeczpospolita. Rămânem în sfera electorală, dar schimbăm continentul. În Irak, s-a înregistrat cea mai scăzută prezenţă la vot de când „ţara a devenit o democraţie, ceea ce reflectă dezamăgirea politică în creştere de după înfrângerea Statului Islamic care-i unise” pe irakieni, apreciază Wall Street Journal. „Alegerile din Irak sunt considerate o competiţie între candidatul Iranului şi actualul preşedinte susţinut de America”, este de părere Washington Post. Însă dincolo de persistenta rivalitate dintre Statele Unite şi Iran, Le Monde subliniază că „în pofida unei aspiraţii puternice la schimbare, irakienii îşi exprimă deziluzia că votul lor nu face decât să amâne reînnoirea clasei politice şi reforma profundă a statului, pe care ei o cer”. Şi totuşi, Jerusalem Post explică de ce contează alegerile din Irak. Anume, scrie ziarul israelian, desfăşurate la „aproape patru ani de când gruparea jihadistă cucerea Mosulul şi distrugea aproape o treime din Irak”, aceste alegeri sunt „o modalitate prin care ţara şi-ar putea depăşi trecutul”, crede ziarul din oraşul sfânt. Acelaşi ziar relatează că delegaţia prezidenţială a Statelor Unite, formată din fiica şi ginerele preşedintelui Donald Trump, secretarul Trezoreriei şi adjunctul secretarului de stat, a sosit în Israel înainte de inaugurarea ambasadei americane la Ierusalim, programată pentru ziua de astăzi. Un demers simbolic considerat drept „un triumf israelian”, după cum remarcă Financial Times, care atenţionează că evenimentul „va declanşa protestele palestinienilor”. De fapt, „nu se va schimba mare lucru la Ierusalim luni după-amiaza”, când „va fi dezvelită o placă amplasată pe o clădire de mici dimensiuni a Consulatului american de la periferia sud-estică a oraşului, care îşi va schimba numele în Ambasada SUA”, însă gruparea Hamas intenţionează să strice petrecerea, citim în ziarul londonez The Times. Iar Le Monde notează că liderul aceleiaşi mişcări islamiste Hamas face apel la iniţierea unor negocieri cu Israelul „dar avertizează că Gaza va exploda dacă nu va fi ridicată blocada” israeliană. Şi în loc de concluzie, Washington Post scrie că victoria Nettei Barzilai la concursul Eurovision, cu o melodie din seria mişcării de emancipare a femeilor #MeToo, „dă startul unei săptămâni de euforie şi tensiuni pentru israelieni şi Orientul Mijlociu”.
Adriana Buzoianu, RADOR
