De-a lungul istoriei, atât ţarul Nicolae al II-lea, cât şi Hitler şi Stalin au plănuit construirea podului în zona oraşului Kerci, pentru a lega Peninsula Crimeea de Rusia. Aceștia nu au reuşit, însă Vladimir Putin, da. Mai devreme cu o jumătate de an înainte de termenul stabilit, ieri a fost inaugurat cel mai lung pod din lume, care face posibilă circulaţia terestră între Rusia şi Peninsula Crimeea, anexată de Moscova în anul 2014.
Până la acest moment, Rusia se confrunta cu o serioasă problemă. Chiar dacă a ocupat peninsula, circulaţia terestră spre Crimeea nu era posibilă decât trecând prin Ucraina. Astfel, conectarea economică şi infrastructurală a regiunii de Federaţia Rusă era anevoioasă. Vladimir Putin a declarat drept o misiune istorică a sa construirea podului, iar ieri, 15 mai 2018 a putut să-şi inaugureze această investiţie.
Specialiştii au fost rezervați în privința posibilității realizării podului, care a ridicat multe probleme tehnice, iar cheltuiala de 300 de miliarde de ruble (aproximativ 3,75 miliarde de euro) a împovărat economia rusă, care are şi aşa mari probleme. Preşedintele rus însă, acceptă atât efortul bugetar, cât şi sancţiunile economice internaţionale pentru Crimeea, ştiind că „reîntregirea Rusiei” i-a propulsat popularitatea la aproape 80%, confirmată şi la ultimele alegeri prezidenţiale.
Importanţa legăturii terestre este indiscutabilă, de aceea podul din Kerci realizat acum cu mari eforturi umane, tehnice şi bugetare a fost planificat încă de ţarul Nicolae al II-lea, de Hitler şi de Stalin, dar aceștia nu au dispus de resursele sau timpul necesar să-l construiască. Peninsula Crimeea a fost anexată de Rusia în luna martie a anului 2014, iar construcţia podului a început în anul 2016. În ultimii patru ani, transportul mărfurilor şi al pasagerilor a fost asigurat de bacuri care porneau din porturile ruseşti din sudul ţării, precum şi de avioane, dar aceste mijloace de transport nu au putut conecta organic Crimeea în fluxurile economice ale Rusiei.
Podul inaugurat ieri este cel mai lung pod din lume. Situat peste strâmtoarea Kerci (dintre Marea Neagră şi Marea Azov, podul de 19 km. leagă Peninsula Crimeea de regiunea rusească Krasnodar. Acesta este prevăzut cu o linie ferată dublă şi o şosea cu câte două benzi pe sens. Potrivit relatării televiziunii Russia Today, deocamdată podul a fost deschis doar pentru circulaţia autoturismelor, transportul de mărfuri putând demara din luna octombrie, iar circulaţia feroviară începând cu anul 2019. Înălţimea podului este de 35 metri, iar distanţa dintre piloni este de 227 metri, ceea ce face posibilă circulaţia vapoarelor pe sub pod. Structura de metal a podului are mai multe mii de tone, care se sprijină pe 288 de piloni. Aceștia (pilonii) sunt adânciți la 90 de metri sub apă. Russia Today a transmis că pentru fiecare pilon a fost nevoie de 400 de tone de structură de metal, ceea ce este echivalentul a 32 de turnuri Eiffel. Capacitatea podului este neobişnuit de mare. Rezistă la circulaţia zilnică a 40.000 de autovehicule şi 47 de trenuri, de două ori (dus-întors). Proiectanţii au calculat că peste pod vor circula anual 14 milioane de persoane şi 13 milioane de tonă de marfă.
Noua conducere a Crimeei a sprijinit construcţia podului. Guvernatorul Serghei Aksionov a declarat de la începutul construcţiei că ar fi de dorit ca primul om care să treacă peste pod să fie Vladimir Putin. „Acesta este copilul lui, iniţiativa lui. În prezent acasta este cel mai lung pod din lume. Pentru cei din Crimeea este podul vieţii” – a declarat Aksionov.
Făcând această declaraţie, oficialul local a atras atenţia asupra dimensiunii politice a investiţiei. Podul de la Kerci – dincolo de importanţa economică – reprezintă un simbol politic. Acesta demonstrează că Moscova consideră ocuparea Crimeei fiind o măsură definitivă. Este explicabil faptul că această investiţie a creat îngrijorări în Ucraina, motiv petru care Kiev-ul s-a adresat tribunalelor internaţionale. Ministrul infrastructurii din Ucraina, Volodin Omeljan a solicitat Occidentului în luna noiembrie a anului trecut să ia măsuri urgente, pentru că doar prin sancţiuni economice internaţionale se poate împiedica finalizarea podului. Potrivit oficialului ucrainean, ţara sa poate să piardă milioane de dolari, din cauză că podul va îngreuna circulaţia maritimă şi implicit venitul porturilor ucrainiene se va diminua, cauzând daune semnificative economiei ucrainiene.
Székely Ervin, Rador
