Revista presei internaţionale – 22 mai

Chiar dacă încă aparent fără rezultate, lumea întreagă depune eforturi încercând să se înţeleagă mai bine. Presa internaţională ilustrează asemenea demersuri, dar rezultatele se lasă încă aşteptate.
China, de exemplu, este extrem de curtată în aceste zile. După ce, duminică, secretarul american al trezoreriei, Steven Mnuchin, afirmase că „războiul comercial cu Cina este deocamdată oprit”, acum el a anunţat că „, săptămâna vitoare, secretarul american al comerţului, Wilbur Ross, va pleca în China pentru a finaliza o nouă înţelegere în privinţa relaţiilor comeciale”. Dar, în publicaţia „Washington Examiner”, Ross se arată reţinut, avertizând că „va mai trece încă un timp până să vedem cât de departe ajungem, însă diavolul stă ascuns în detalii”.
Anunţată abia peste câteva zile, vizita în China a cancelarului german Angela Merkel a atras deja atenţia presei. „Vizitând China, Merkel îşi caută aliaţi pe tema Iranului şi a Organizaţiei Mondiale a Comerţului”, titrează ziarul german „Handelsblatt”. Aceeaşi publicaţie remarcă şi faptul că, „de obicei, deplasările dnei Merkel sunt urmărite cu ochi de vultur”. Referindu-se la acelaşi eveniment, „China Economic Review” informează că „preşedintele Xi Jinping şi premierul Li Keqiang vor fi timp de două zile gazdele dnei Merkel, ea urmând să viziteze şi oraşul Shenzhen, un important centru industrial”. Dar Angela Merkel nu pare să mai fie cea de pe vremuri. Ziarul francez „Le Monde” estimează că, de exemplu, „Emmanuel Macron a mizat mult pe sprijinul Angelei Merkel, dar ea, slăbită din punct de vedere politic, trebuie să ţină cont mai ales de aşa-zisa ‘aripă dreaptă’ a scenei politice din ţara sa, ferm opusă ideilor preşedintelui francez şi mai ales zonei euro”. Dar China pare să aibă totuşi alte planuri, chiar dacă e de aşteptat ca recent înscăunatul vicepreşedinte chinez, Wang Qishan, să viziteze în curând Statele Unite, iar „South China Morning Post”, un ziar din Hong Kong, titrează: „Prima staţie, Rusia” şi estimează că „vizita în Rusia a vicepreşedintelui chinez este menită să contrabalanseze relaţiile Chinei cu Washingtonul” .
Rămânând în domeniul vizitelor oficiale, trebuie menţionată şi recenta vizită a preşedintelui turc Recep Tayyip Erdoğan în Bosnia, o vizită controversată, care nu a rămas fără ecouri: „Preşedintele Erdoğan a vorbit în faţa a mii de cetăţeni de origine turcă din Bosnia-Herţegovina, deşi mai multe ţări europene i-au interzis să ţină mitinguri electorale pe teritoriul lor”, notează cotidianul turc „Hürryiet”. „Mă aflu aici în pofida ameninţărilor cu moartea”, a declarat preşedintele Erdoğan citat de o altă publicaţe turcă, „Sabah”. „Sunt protectorul vostru”, le-ar fi spus Erdoğan turcilor bosniaci, citat de ziarul britanic „The Times”.
Dar nu în cele din urmă, tot în Europa, criza politică din Italia este cea care atrage acum atenţia europenilor. „Vindeţi Italia, cumpăraţi euro” este titlul unui articol din britanicul „Financial Times”. Iar un alt ziar britanic, „The Guardian”, estimează că „politica Italiei are o noimă, absurde sunt însă reglemntările zonei euro”. În toată criza politică existentă, se vehiculează totuşi numele unui viitor premier: „Profesorul Giuseppe Conte, un profesor cu politică zero, dar cu un CV impresionant, măsurat şi echilibrat”, susţine italianul „Corriere della Sera”, dar tot el afirmă că „preşedintele Mattarella are îndoielile sale”.
Să încheiem însă cu o veste nu lipsită de senzaţional: „China a făcut primul mare pas în vederea explorării feţei necunoscute a Lunii”, titrază revista americană „Forbes”. Ziarul britanic „Daily Mail” scrie: „China doreşte să fie prima ţară a cărei navă spaţială să aselenizeze pe aşa-zisa faţă întunecată a Lunii, încă neexplorată”, iar ziarul chinez „China People’s Daily subliniază: „Misiunea s-a izbit de numeroase greutăţi şi a suferit multe modificări. Dar cercetătorii chinezi speră să asigure o punte de comunicare între Pământ şi partea necunoscută a Lunii, unde sonda Chang’e 4 ar urma să aselenizeze în cursul acestui an. Este cea de-a 275-a misiune o unei operaţiuni cunoscute drept Marşul spre Lună”.

(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)