Criza politică din Italia, precum şi alte evoluţii din Uniunea Europeană, cu consecinţe mai largi, sunt temele cele mai prezente în paginile presei internaţionale. Desigur, pe lângă posibilul summit Trump – Kim Jong-un.
Ziarul italian Panorama îl prezintă pe premierul desemnat, Carlo Cottarelli. „Pentru noul prim-ministru, cele şapte păcate capitale ale economiei italiene sunt evaziunea fiscală, corupţia, birocraţia excesivă, ritmul lent al justiţiei, colapsul demografic, declajul dintre nordul şi sudul peninsulei şi, nu în ultimul rând, dificultatea de a convieţui cu moneda euro”, rezumă cotidianul roman. Care atenţionează că fostului funcţionar al FMI îi va fi foarte greu să beneficieze de sprijinul parlamentului, dominat astăzi de majoritatea formată de Mişcarea Cinci Stele şi Liga Nordului. Un alt jurnal din Peninsulă, La Stampa, priveşte cu nelinişte spre evoluţia pieţelor financiare, unde obligaţiunile italiene au continuat să piardă teren faţă de cele germane. Este deci de înţeles avertismentul guvernatorului Băncii Italiei, care, citat de La Repubblica, afirmă că „Roma este aproape de pierderea încrederii” şi reiterează că „destinul Italiei aparţine Europei”. Europa este la rândul ei îngrijorată de criza politică din Italia, calificată de Le Monde drept „un angrenaj infernal”. Căci, după cum explică ziarul parizian, „încredinţându-i unui fost economist al FMI misiunea formării unui guvern provizoriu, preşedintele Mattarella riscă să stârnească euroscepticismul ambiant” şi să „propage criza la nivelul proiectului european”. La fel de sceptic, The Times apreciază că deşi establishmentul Italiei a fost „salutat iniţial pentru ‘curajul şi responsabilitatea’ sa de a-i fi blocat pe populişti”, elitele Europei tremură acum la gândul noilor alegeri care „ameninţă să devină un referendum asupra suveranităţii populare, versus Uniunea Europeană”. Iar asta, după cum apreciază The Telegraph, ar putea aduce Italia în situaţia de a „ieşi din UE înaintea Marii Britanii”. Oricum, dacă ar fi să credem ceea spune un parlamentar britanic eurosceptic, Jacob Rees-Mogg, citat de acelaşi The Telegraph, „Marea Britanie ar putea adera din nou la UE după Brexit”. Dacă nu cumva va avea câştig de cauză iniţiativa cunoscutului miliardar George Soros de a lansa o campanie pentru organizarea unui nou referendum pe tema Brexit, în următoarele câteva zile, după cum relatează The Times. Presa belgiană este însă mai preocupată de noul atac de la Liege, soldat cu trei morţi plus atacatorul. Le Soir scrie că autorul atentatului era cunoscut pentru delicte de drept comun şi pentru firea sa extrem de violentă, iar în momentul atacului „se afla în permisie de la penitenciar”. A fost deschisă o anchetă sub acuzaţia de terorism, mai precizează publicaţia belgiană. Iar sub titlul „Belgia, un salon al jihadismului în Europa”, Le Figaro face socoteala că „vreo 450 de resortisanţi belgieni au plecat să lupte în Siria şi în Irak, ceea ce ţinând cont de populaţia sa, plasează Belgia printre statele europene cu cei mai mulţi jihadişti în Levant”. Rămânem la presa franceză, care relatează despre acordul convenit marţi la Paris, care va permite organizarea alegerilor generale în Libia, în 10 decembrie. Un acord „cu orizont incert” după cum apreciază Le Monde, cu menţiunea că „nu au lipsit summit-urile pe tema crizei libiene, acest cuib de tensiuni care îşi proiectează scânteile asupra ansamblului Africii de Nord şi Sahelului, fără ca vreo reglementare politică să fi prins vreodată rădăcini”. Despre un alt acord, eventual cu mai multe şanse de reuşită, scrie presa israeliană: „Ierusalimul şi Moscova au convenit să permită Israelului să-şi păstreze capacitatea de acţiune împotriva expansiunii Iranului în Siria”, citim în Jerusalem Post. Iar publicaţia saudită Elaph relatează că Israelul şi Iranul poartă negocieri indirecte. Mai vizibile, negocierile de pregătire a summitului SUA-Coreea de Nord continuă şi ele, în condiţiile în care la Washington este aşteptat un înalt oficial de la Phenian. „Efervescenţa diplomatică renaşte speranţele într-o întâlnire a lui Kim cu preşedintele american”, notează Financial Times. Washington Post confirmă că în capitala americană este aşteptat Kim Yong-Chol, coreeanul cu cea mai înaltă funcţie care ajunge în America, din 2000 încoace. Iată şi prezentarea pe care i-o face Le Figaro: „fost şef al spionajului regimului nord-coreean, astăzi însărcinat cu relaţiile intercoreene”, Kim Yong-Chol este vizat de interdicţia de a pune piciorul pe teritoriul american, conform sancţiunilor adoptate împotriva regimului de la Phenian, el fiind implicat în programele nuclear şi balistic nord-coreene. În orice caz, după cum scrie New York Times citând experţi în domeniu, „dezarmarea Coreii de Nord ar putea dura 15 ani”. Revenim pe pământ european, unde după cum remarcă EUobserver, „România este ţara cel mai grav lovită de exodul creierelor”, căci „aproape unul din cinci români de vârstă activă trăia într-o altă ţară din UE în 2017. În fine, presa britanică relatează că serviciul de informaţii MI6 lansează o campanie tv „pentru a scăpa de imaginea lui James Bond şi a recruta mai multe femei şi membri ai unor minorităţi etnice”, cu mesajul „în secret, noi suntem exact ca voi”, după cum scrie The Telegraph, cu menţiunea că „agenţia de spionaj britanică vrea să recruteze 800 de angajaţi noi până în 2021”.(Adriana Buzoianu, RADOR)/abuzoian/sdm2
