Curtea Constituțională din România a recunoscut, cu majoritate de voturi, existența conflictului dintre guvern și președintele țării, Klaus Iohannis, din cauză că şeful statului a refuzat s-o demită pe populara luptătoare împotriva corupției din conducerea țării, a transmis agenția Mediafax miercuri.
„Curtea Constituțională a României a recunoscut, miercuri, că există un conflict între ramurile puterii. Prim-ministrul României a cerut instanței să soluționeze conflictul juridic dintre Ministerul Justiției și președintele României, precum și între guvern și președintele Klaus Iohannis, care a refuzat s-o destituie pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef a Departamentului Naţional Anticorpuţie”, informează agenţia. „Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Preşedintelui României, prim-ministrului Guvernului României şi Ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în comunicatul Curţii Constituţionale.
Potrivit sursei citate, Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere,”prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei. Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor”.
Pe 22 februarie, ministrul Justiţiei a cerut demisia şefei DNA, arătând că Laura Codruţa Kovesi a refuzat să se prezinte la audierile parlamentare, a transmis informaţii mincinoase cu privire la unele dosare, nu a avut o reacţie adecvată cu privire la presiunea exercitată asupra subordonaţilor, a avut, de asemenea, o influenţă negativă asupra imaginii României.
Pe data de 16 aprilie, Klaus Iohannis a refuzat să satisfacă solicitarea Ministerului Justiției.
Laura Codruţa Kovesi conduce Direcția Națională Anticorupție începând din anul 2013. Până atunci, ea a deţinut timp de şase ani funcţia de procuror general al României. Sub conducerea ei, Direcția Națională Anticorupție a întocmit mii de dosare penale, în care figurau miniștri, primari, judecători, vameși, deputați și fostul prim-ministru Victor Ponta. 90% din cei acuzați au fost condamnați.
Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, aproape 60% din cetățenii români au încredere în departamentul anticorupției.
RIA NOVOSTI (Rusia) – 30 mai 2018
Traducerea: Viorel Patrichi
