Instanţa din România a amânat verdictul în procesul de corupţie al liderului social-democrat

/ AFP PHOTO / DANIEL MIHAILESCU / ALTERNATIVE CROP
/ AFP PHOTO / DANIEL MIHAILESCU / ALTERNATIVE CROP

Înalta Curte din România a amânat, vineri, verdictul în cazul procesului în care liderul Partidului Social Democrat, aflat la guvernare, este acuzat de instigare la abuz în serviciu, instanţa motivând că are nevoie de mai mult timp pentru a procesa detaliile dosarului. O nouă condamnare penală pentru Liviu Dragnea, care are deja interdicţie de a deveni prim-ministru, din cauza unei condamnări anterioare pentru fraudă electorală, ar slăbi puterea sa în cel mai mare partid al ţării şi în guvernul instituit în urmă cu cinci luni. Dragnea este acuzat de faptul că a continuat să menţină două femei angajate la o agenţie de stat, unde primeau salariu, în perioada 2006 – 2013, chiar dacă acestea lucrau şi în cadrul partidului său. În acea perioadă, Dragnea era şeful consiliului local.

Liderul PSD neagă acuzaţiile. Instanţa a afirmat, vineri, că va emite un verdict preliminar pe data de 21 iunie, însă analiştii spun că ar putea trece câteva luni până la un verdict final. Dezbaterile legate de modul de luptă anticorupţie, într-una dintre statele UE cele mai predispuse la acest fenomen, au dominat politica românească, de la aderarea ţării la UE, în urmă cu un deceniu. Adrian Basaraba, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Timişoara, a declarat că o a doua condamnare ar putea determina rivali social-democraţi ai lui Dragnea să se ridice împotriva sa. „Am putea vedea unele războaie interne în partid (…) O nouă condamnare ar fi o oportunitate minunată pentru ca unii să afirme că actualul lider al PSD şi-a erodat prea mult legitimitatea, pentru a guverna cel mai mare partid”, afirmă analistul. Dragnea este anchetat şi în Brazilia, sub suspiciune de spălare de bani, şi într-un dosar separat în România, pentru alcătuirea unui „grup infracţional” pentru a deturna bani de la unele proiecte de stat, unele dintre acestea cu finanţare europeană. Însă fostul ministru al dezvoltării regionale, care a creat un program de finanţare pentru proiecte locale de infrastructură în care s-au cheltuit miliarde de euro, din 2013, cu supraveghere guvernamentală limitată, are sprijinul unor puternici lideri locali.

La începutul anului 2017, tentativele guvernului de coaliţie al lui Dragnea de a slăbi legislaţia anticorupţie au declanşat cele mai ample proteste din ultimele decenii din România. Ţara este măcinată de instabilitate politică de la căderea regimului comunist, în 1989, însă investitorii au ignorat cazurile de corupţie, până acum. /mbrotacel/schelaru

(REUTERS – 8 iunie, ora 16:36)