Într-o stațiune balneară de lângă granița României cu Bulgaria și Serbia, Oana Chirilă își pune pălăria și se apucă de treabă împreună cu o duzină de alți tineri arhitecți pentru a încerca să salveze patrimoniul țării lor.
Unele dintre prețioasele nestemate arhitectonice pe care se străduiesc să le restaureze stau mărturie a secolelor de istorie românească și a capetelor încoronate care au condus țara de-a lungul timpurilor.
Însă simpla lor longevitate face ca multe dintre ele să aibă nevoie de mai mult decât doar un pic de îngrijire iubitoare, lucru pe care Chirilă și echipa ei s-au hotărât să-l ofere, punându-se harnici pe treabă într-o sală somptuoasă, boltită, din inima fermecătoarei dar dărăpănatei stațiuni imperiale Băile Herculane.
Chirilă s-a apucat de un proiect ambițios de a reda strălucirea complexului balnear neglijat și ruinat, construit în perioada 1883-1886 și suferind deopotrivă de pe urma apatiei oficialităților și a privatizării nefericite.
„Trebuie să începem cu măsuri urgente pentru a elimina pericolele și a consolida clădirea”, a declarat studenta la arhitectură Chirilă, care speră că autoritățile locale vor ajuta la strângerea celor 100.000 de euro necesari primei etape a restaurării.
Descrisă de împăratul austriac Franz Iosif I drept „cea mai frumoasă stațiune balneară a Europei”, Herculane era deja o destinație preferată a romanilor, mari admiratori ai beneficiilor „miraculoase” ale apelor ei minerale termale, a declarat pentru AFP istoricul Dorin Bălteanu.
La fel de fermecată de împrejurimile montane pitorești era și împărăteasa Elisabeta, poreclită Sisi, care a vizitat stațiunea de mai multe ori în deceniul 1880, încercând să-și vindece reumatismul cu apele curative și bucurându-se de plimbări lungi.
Conform legendei locale, eroul roman Hercule, istovit, a coborât cândva în vale pentru a face baie și a se odihni, de unde și numele stațiunii. În centrul ei se află o statuie mare de bronz a acestuia.
Neglijate în era comunistă, mii de nestemate arhitectonice de pe tot cuprinsul României au căzut pradă investitorilor imobiliari, pe care activiștii locali îi acuză că au realizat profituri enorme demolând clădirile de patrimoniu și construind pe locul lor turnuri de sticlă și oțel, adesea cu aprobarea autorităților locale.
„Este o tactică a investitorilor imobiliari – lasă monumentele să se degradeze și să se ruineze pentru a interveni ulterior”, a explicat Maria Berza, expertă în politici culturale.
Ștergerea trecutului?
La Băile Herculane mai multe simboluri au dispărut sub comunism, inclusiv statui ale unor regi români.
Iar astăzi, este dificil să-ți imaginezi trecuta grandoare imperială a vremurilor lui Franz Iosif privind conductele ruginite, pereții crăpați și marmura roșie fracturată care acoperea cândva cele aproximativ 30 de bazine termale.
Cu toate acestea, afirmă Bălteanu, turiștii încă mai sunt atrași de loc, în ciuda vânzării controversate în 2001 a unui pachet considerabil de acțiuni ale stațiunii către o companie deținută de afaceristul și politicianul Iosif Armaș, pe baza promisiunii că ea va investi pentru restaurarea clădirilor.
Armaș așteaptă acum să fie judecat sub acuzația de delapidare, în legătură cu acea tranzacție.
Un fost primar al stațiunii a fost inculpat și el pentru corupție, în legătură cu același caz.
Chirilă speră ca proiectul ei să dea roade.
„A nu face nimic este de neimaginat. Dacă nu vom reuși să salvăm Herculane, o parte a identității noastre va fi pierdută pe veșnicie”, a avertizat ea.
„Soluție viabilă”
La capătul oriental al țării, la Marea Neagră, o altă bijuterie arhitectonică, Cazinoul din Constanța, un monument emblematic în stil Art Nouveau de la începutul secolului 20, se năruie puțin câte puțin.
Construit la începutul secolului anterior de Daniel Renard, un arhitect de origine elvețiană, situl a câștigat admirația țarului rus Nicolae al II-lea, care l-a vizitat în 1914.
Astăzi căpriorii lui sunt căminul porumbeilor care și-au făcut cuiburi acolo și zboară din candelabru în candelabru, în vreme ce podeaua de marmură și scara interioară elegantă sunt acoperite de excrementele și penele păsărilor.
„Încercăm să găsim o soluție viabilă de mai bine de 10 ani pentru a readuce această clădire la fosta ei glorie”, a declarat primarul Constanței, Decebal Făgădău.
În 2007 o companie israeliană acceptase un acord de concesiune prin care urma să modernizeze cazinoul.
Dar patru ani mai târziu contractul a fost anulat de primăria Constanței fără ca un cent de investiții să fi venit.
În vreme ce primăria și guvernul se ciorovăiesc cu privire la ce ar trebui făcut, o asociație de tineri arhitecți români, Arche, s-a hotărât să intervină.
„Frumoasa adormită”
Ei au plasat cazinoul pe lista celor mai amenințate șapte situri, compilată de grupul de patrimoniu Europa Nostra.
„Experții europeni vor propune primăriei soluții pentru restaurarea cazinoului”, a declarat pentru AFP arhitecta Daniela Costea.
Între timp, Arche organizează concerte și lecturi pentru a-i încuraja pe localnici să-și „re-însușească” situl și să-l folosească.
Anii ’90, când au avut loc speculații imobiliare la o scară masivă, au fost un „dezastru” pentru clădirile istorice, a declarat Berza.
Însă ea spune că a fost încurajată de actuala mobilizare a sprijinului pentru salvarea patrimoniului țării.
Dacă moștenirea arhitectonică a fost tratată îndelungată vreme ca o „Cenușăreasă culturală”, astăzi ea este mai degrabă „o Frumoasă Adormită, care e pe punctul de a se trezi”, a declarat Berza.
Traducere: Andrei Suba/asuba/abuzoian
AFP (Franţa) – 17 iunie 2018
