Revista presei internaţionale – 13 iulie

Summitul NATO de la Bruxelles, vizita preşedintelui american în Regatul Unit şi apropiata întâlnire Trump-Putin de la Helsinki preocupă intens presa internaţională. „Trump se declară victorios la summitul NATO după o nouă dispută privind cheltuielile pentru apărare”, titrează cotidianul britanic The Guardian, care precizează că liderul de la Casa Albă a anunţat progrese la capitolul cheltuieli cu apărarea, la numai câteva ore după ce a creat confuzie la întrunirea de la Bruxelles prin noile critici la adresa aliaţilor europeni. „Colegii europeni contrazic afirmaţia că preşedintele SUA a obţinut concesii remarcabile”, susţine Corriere della Sera, reamintind şi acuzele americane la adresa Germaniei şi schimbarea de compas după dialogul cu Angela Merkel. Pentru WASHINGTON POST, vizita lui Trump la NATO demonstrează că „America în primul rând” înseamnă „America singură”, iar Le Monde, recapitulând momentele de suspans produse de liderul american prin declaraţiile sale contradictorii, conchide: „S-a încheiat cea mai grea zi pentru liderii NATO de la Bruxelles”.
În perspectiva vizitei liderului american la Londra, Washington Post anticipează zile de calvar pentru Theresa May, care tocmai şi-a făcut public propriul plan de ieşire din Uniune. Plan despre care Trump nu a ezitat să afirme că „este departe de ceea ce au votat britanicii la referendum”, răscolind o situaţie şi aşa tensionată. NEW YORK TIMES reaminteşte că, timp de decenii, liderii britanici s-au folosit de întâlnirile cu preşedinţii americani pentru a-şi arăta influenţa asupra unei superputeri globale şi pentru a ilustra durabilitatea “relaţiei speciale” transatlantice, la care ţin atât de mult. „Aşa că doamna May nu are de ales decât să se ţină de nas şi să discute cu Trump, de la care aşteaptă ajutor pentru un acord comercial cu SUA după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană”, notează ironic publicaţia americană. Le Figaro subliniază că opozanţii lui Donald Trump îi pregătesc o primire cel puţin neprietenoasă în Marea Britanie, având drept cuvânt de ordine să facă zgomot şi să difuzeze plânsete ale copiilor reţinuţi de autorităţile americane după ce au ajuns ilegal în Statele Unite. Din The Guardian aflăm că preşedintele american nu pare a fi afectat, declarând că nu are nimic împotriva protestelor şi insistând că este popular în Marea Britanie, unde oamenii sunt de acord cu el în privinţa imigraţiei. Oricum, mii de poliţişti vor fi mobilizaţi în cadrul acestei vizite, cu un cost estimat între 9 şi 11 milioane de euro, complicând o situaţie şi aşa tensionată de Cupa mondială de fotbal sau de otrăvirile cu Noviciok, conchide publicaţia britanică.
„Donald Trump nu ştie decât de „fani”sau de „duşmani” – este titlul sub care Frankfurter Allgemeine Zeitung analizează apropiata şi aşteptata întâlnire la vârf Trump-Putin. „Este o întâlnire necesară şi utilă. Noi, europenii, trebuie să o salutăm, chiar dacă nu la modul necondiționat. Interesant este că un președinte american care nu a purtat niciodată astfel de negocieri se întâlnește cu liderul cel mai experimentat din lume. Metoda Trump de bluffing și amenințare nu va avea priză la liderul rus”, avertizează cotidianul german. O analiză similară citim şi în Washington Post: „Există temeri că Trump ar putea oarecum recunoaşte anexarea Crimeii de către Rusia din 2014, ceea ce ar legitima o serie întreagă de alte acţiuni, statuând concluzia: Dacă deţii puterea militară convenţională, poţi face ce vrei”.
Între timp, Europa nu reuşeşte să se pună de acord în privinţa imigraţiei. „Falsa axă antiimigraţie”, titrează Le Monde, comentând eşecul alianţei Viena-Roma-Berlin în marja reuniunii de la Innsbruck la care au participat miniştrii de interne ai UE. Singurul lucru ce apropie membrii acestei fragile auto-intitulate axe austro-italo-germane este voinţa de a obţine o închidere totală a frontierelor externe ale Uniunii, scoţând astfel din ecuaţie spinoasa problemă a relocării refugiaţilor între ţările UE”, mai scrie Le Monde. Perspectiva este sumbră nu doar pentru migraţia extra-comunitară, ci şi pentru cea intracomunitară, avertizează Corriere della Sera: „După Brexit, cetăţenii UE nu vor mai putea intra în Marea Britanie în căutarea unui loc de muncă. Vor fi bineveniţi doar imigranţii cu specializări şi cunoştinţe utile pentru economia britanică”, se arată în noul plan pentru Brexit al premierului britanic, citat de Corriere. Încheiem cu un articol publicat în LA REPUBBLICA, care anunţă că Romania se pregăteşte să prezideze Consiliul European începând cu ianuarie 2019. „Vom fi o punte între Orient şi Occident”, este declaraţia ministrului român pentru afaceri europene, intervievat de prestigiosul cotidian italian.

(R. Lambru – RADOR)