Unitatea şi lupta contrariilor la summit-ul NATO

Aşa cum am scris în urmă cu două zile, cea mai mare provocare pentru summit-ul NATO de la Bruxelles a reprezentat-o confruntarea pe care a avut-o preşedintele Statelor Unite cu ţări membre ale Uniunii Europene, în primul rând cu Germania. Conform aşteptărilor, discursul lui Donald Trump a fost unul dur, a modificat programul summit-ului (întâlnirea bilaterală cu preşedintele României, Klaus Iohannis programată pentru ieri nu a mai avut loc), însă nu a periclitat unitatea NATO, documentele au fost acceptate, iar statele participante s-au angajat că îşi vor respecta decizia comună de a majora cheltuielile alocate armatei la nivelul de 2% din PIB-ul fiecăreia. Cu toate acestea, presa internaţională menţionează disputele ascuţite dintre Trump şi liderii europeni, chiar dacă nu se confirmă acele zvonuri potrivit cărora preşedintele american ar fi ameninţat cu retragerea din NATO.

„NATO este în mod evident mai puternică dacât a fost acum două zile, iar determinarea Statelor Unite este în continuare mare” – a declarat ieri Donald Trump, după summit-ul alianţei nord atlantice. „Am încredere în NATO” – a declarat acesta la conferinţa de presă, adăugând că s-a reuşit obţinerea unui progres în sensul că statele membre vor majora substanţial contribuția la cheltuielile militare. Trump a afirmat că NATO este importantă şi pentru Statele Unite, însă o împărţire mai echilibrată a cheltuielilor este vitală. Ziariştii i-au adresat întrebarea: dacă lucrurile stau aşa de bine, atunci care e situaţia cu retragerea din organizaţie, care a fost fluturată în discuţiile din spatele uşilor închise, iar în replică preşedintele a declarat că „acum nu este necesară”. Despre disputele pe care le-a avut cu guvernul german, președintele american a afirmat că respectă foarte mult Germania, iar relaţia sa cu cancelarul Angela Merkel este una excelentă. La o conferinţă de presă separată, Merkel a confirmat că toţi participanţii s-au angajat că sunt alături de NATO.

Mesajul de unitate subliniat de participanţi însă nu a putut acoperi ştirile care veneau pe surse despre dispute foarte dure dintre Donald Trump şi unii lideri europeni, în special pe tema majorării contribuţiilor pentru susţinerea alianţei. Există informaţii contradictorii despre o eventuală ameninţare privind retragerea din organizaţie a SUA, dacă statele membre nu-și respectă angajamentele privind alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile militare. Subiectul a creat dispute mari, astfel încât nu a mai avut loc o consfătuire despre Georgia şi Ucraina, iar preşedintele american a contramandat toate întâlnirile bilaterale programate (inclusiv cea care trebuia să aibă loc cu preşedintele României, Klaus Iohannis). Potrivit corespondenţei Reuters o serie de state membre s-au întrunit separat pentru o şedinţă de criză.

În afară de neplata contribuţiilor, preşedintele american a mai criticat ţările europene, în special Germania, din cauză că sunt dependente de petrolul şi gazul din Rusia.

Reuters scrie că două surse independente au negat faptul că preşedintele american a ameninţat cu ieşirea din NATO, dar au confirmat tonul neobişnuit de dur folosit de Trump față de reprezentanţii statelor care încă nu și-au majorat contribuţiile militare. Jurnalista publicaţiei The Times, Deborah Haynes a scris într-o postare Twitter că o sursă credibilă a informat-o că declaraţia lui Trump, interpretată drept o ameninţare cu ieşirea din NATO, suna aşa: Dacă până în ianuarie 2019 cele mai puternice economii nu îşi vor respecta procentul contribuţiei de 2%, atunci vom merge pe propriul nostru drum.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron a negat că Donald Trump ar fi ameninţat cu retragerea din NATO, nici în mod public și nici în spatele uşilor închise şi a subliniat deopotrivă angajamentul preşedintelui american privind întărirea NATO. Totodată însă, a declarat că nu este de acord ca procentul de 2% din PIB alocat cheltuielilor militare să fie majorat la 4%.

Székely Ervin, Rador