Ce a fost de vină şi cum s-a ajuns la tragedia din Attica

Serviciul de Pompieri şi Secretariatul General pentru Protecţie Civilă din Grecia caută de ieri de dimineaţă răspunsuri convingătoare la întrebarea „ce a fost de vină şi cum am ajuns la tragedie”. Potrivit primelor estimări, condiţiile meteo extreme din zona Rafina, divizarea forţelor de pompieri din cauza unor incendii simultane la Kineta şi Kalamos şi – mai ales – lipsa unui plan organizat de evacuare a regiunii sunt descrise drept principalele cauze ale catastrofei fără precedent. Ofiţeri de la Protecţia Civilă au spus ieri ziarului nostru că intensitatea vântului a depăşit prognozele Institutului Naţional de Meteorologie şi a ajuns chiar şi la 11 grade Beaufort. Se consideră foarte probabil ca accentuarea condiţiilor climatice de la Penteli şi Rafina şi înteţirea extremă a vântului să fi fost rezultatul marelui incendiu care se declanşase în Munţii Geraneia şi al „efectelor termice” ale acestuia care au acoperit regiunea Attica. Aceleaşi surse comentează că apariţia incendiului într-o zonă „mixtă” de pădure şi locuinţe a îngreunat semnificativ activitatea pompierilor şi a făcut ca un mare număr de locuitori şi turişti să fie surprinşi de flăcări în timp ce încercau să-şi salveze casele sau să părăsească regiunea. Reprezentanţi ai pompierilor au mai spus că din cauza incendiului de mari proporţii izbucnit la Kineta (în vestul Atticii), un număr mare de pompieri din toate zonele Atticii s-a deplasat în Munţii Geraneia, iar după-amiază, când a izbucnit focul la Kallitehnoupoli (în estul Atticii), răspunsul mijloacelor terestre de intervenţie a fost întârziat.
Nu acelaşi lucru s-a întâmplat însă cu mijloacele aeriene de stingere a incendiilor. Surse competente au spus ziarului nostru că disponibilitatea elicopterelor închiriate se apropia de 100% şi că atunci când a izbucnit incendiul la Penteli, multe se aflau deja în aer şi s-au îndreptat imediat spre Rafina. Piloţii care au participat la operaţiune au spus că „din cauza vântului foarte puternic şi a temperaturilor ridicate la locul incendiului, apa se evapora înainte de a-şi atinge ţinta”. Dimpotrivă, din cele 17 Canadair, 10 au fost disponibile şi pe parcursul zilei trei au prezentat defecţiuni şi au rămas imobilizate la sol.
În acelaşi timp, evenimentele de la Mati (staţiune unde se află în principal casele de vacanţă ale atenienilor n.trad.) arată lipsa totală a unui plan pentru situaţii de urgenţă şi de evacuare a localităţilor. Majoritatea celor peste 70 de morţi au fost surprinşi în automobile încercând să se îndepărteze de foc, în timp ce alţii nu au reuşit să găsească o cale de acces spre mare pentru a se salva de flăcări. „De ieri de dimineaţă am descoperit bărbaţi şi femei morţi prin carbonizare în maşinile lor, şi am cules şi cadavrul unui bărbat care a încercat să scape izbindu-se cu maşina într-un gard şi care a fost proiectat prin parbriz înainte de a fi carbonizat de foc”, a declarat un pompier care a participat la operaţiunile de la Mati (au existat acuzaţii că mulţi oameni nu au putut să ajungă la mare din cauza lipsei căilor de acces, blocate de gardurile şi zidurile de împrejmuire ale caselor, n.trad.).
Un ofiţer de la Protecţia Civilă a recunoscut că nu a fost aplicat un plan de evacuare pentru că nu existat timpul necesar: „Din cauza intensităţii vântului şi a vitezei de propagare a incendiului, a fost nevoie de doar câteva minute pentru ca flacările să ajungă de la Kallitehnoupoli la mare”, a spus el.

„Focul i-a vânat pe oameni” – Cum au fost prinşi în captivitatea flăcărilor oamenii de la Mati
I se spune „Bulevard”. Este însă un drum îngust, paralel cu marea, care nu depăşeşte lăţimea de opt metri. În dreptul unui restaurant pescăresc din Mati, în locul unde asfaltul formează o mică adâncitură au fost găsite arse 35 de maşini. Au rămas blocate venind din direcţii diferite. Focul le-a îndoit caroseria şi a prăbuşit un stâlp de electricitate care a acoperit maşinile cu cabluri. Temperaturile au fost atât de ridicate că în unele locuri metalul s-a topit ca ceara. Unii pasageri nici nu au avut timp să le părăsească.
„A fost o coordonare greşită. I-au trimis pe toţi dinspre strada Marathonos ca să meargă spre drumul de plajă pentru că nu au crezut că focul va ajunge până jos. Nu s-a mai întâmplat aşa ceva. Au alergat toţi panicaţi şi s-au blocat toţi aici”, spune Giannis Stambelos, cu faţa acoperită de fum şi ochi roşii, rămas treaz de la izbucnirea incendiului.
Pe un câmp au fost descoperite 25 de cadavre. Terenul nu ajungea la mare, ci pe nişte creste înalte cu vedere la mare, de aceea oamenii nu au putut scăpa când focul i-a încercuit. Unii au fost găsiţi îmbrăţişaţi, după cum spun salvatorii.

Puncte comune
A doua zi după incendiul devastator, zecile de mărturii strânse de ziarul nostru de la cei care s-au salvat au patru puncte comune:
1) Nu a existat o încercare de evacuare a localităţii
2) Pericolul a fost subestimat de autorităţi, dar şi de locuitori care au considerat că focul nu va depăşi limita Şoselei Marathonos (şoseaua care străbate estul Atticii).
3) Oamenii au fost direcţionaţi spre drumuri strâmte, unde au rămas blocaţi şi s-a instaurat panica
4) După ce au ajuns la Şoseaua Marathonos, flăcările au avut nevoie de 15 minute ca să ajungă la Mati.
KATHIMERINI – Traducerea: Carolina Ciulu