Unul din subiectele principale ale presei internaţionale de astăzi este Acordul de la Marea Caspică. După mai bine de 20 de ani şi peste 50 de întruniri, cinci state – Azerbaidjan, Iran, Kazahstan, Rusia şi Turkmenistan – au semnat duminică la Aktau, în Kazahstan, un acord istoric privind statutul legal al Mării Caspice. Convenţia nu defineşte numai apele teritoriale ale celor cinci state riverane, dar clarifică şi drepturile asupra rezervelor de petrol şi gaze din subsolul mării, precum şi proiectul de dezvoltare, îndelung dezbătut, al gazoductului care va transporta gaze naturale din Turkmenistan spre Europa via Azerbaidjan şi Turcia, scrie publicaţia digitală regională „Kashmir Patriot”. „Marea Caspică nu este nici mare, nici lac”, precizează ziarul moscovit „Kommersant”, care subliniază: „Convenţia ONU privind Legea mării nu se poate aplica Mării Caspice. Numai fundul mării poate fi împărţit în sectoare, dar suveranitatea în ce priveşte apele de suprafaţă se stabileşte pe alte principii”. „Acordul de la Marea Caspică va stimula proiectele energetice de petrol şi gaze şi pune capăt disputelor privind statutul legal al celui mai mare rezervor de apă din lume”, notează „Bloomberg”. În plus, adaugă publicaţia, acordul prevede că statele semnatare pot construi conducte subacvatice de petrol şi gaze doar cu consimţământul statelor vecine. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a salutat semnarea istoricului document, titrează presa rusă. Revenind la ziarul „Kommersant”, acesta comentează: „Este adevărat că acordul va deschide calea construirii unui gazoduct transcaspian, proiect faţă de care Rusia s-a opus vehement anterior. Potrivit aceluiaşi ziar moscovit, acordul prevede şi că este interzisă prezenţa pe malurile Mării Caspice a altor baze militare decât ale statelor semnatare. „În acest caz” – conchide „Kommersant” – „Rusia şi Iran vor fi cele mai active în desfăşurarea de forţe la Marea Caspică”.
În ce priveşte relaţiile Statelor Unite cu Rusia, reţinem o declaraţie a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, publicată în „New York Times”: „Preşedintele Vladimir Putin şi preşedintele Donald Trump se pot întâlni, dacă simt nevoia să acorde atenţie îmbunătăţirii relaţiilor bilaterale”. În articol se menţionează şi că preşedintele Putin ar dori să îl aibă invitat la Moscova pe preşedintele Trump, iar Casa Albă a salutat ideea. În continuare, ministrul de externe Serghei Lavrov menţionează că Rusia este pregătită să extindă contactele cu SUA la nivel de ministere de externe, dacă şi partea americană e pregătită să acţioneze de pe o bază de egalitate.
Între timp, Europa se află sub umbrela certitudinilor şi incertitudinilor din jurul Brexitului. Potrivit ziarului european „EU Observer”, majoritatea britanicilor ar vota pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, dacă s-ar organiza un nou referendum. Ziarul citează un sondaj finalizat vineri şi care sugerează că 53% dintre britanici ar alege să rămână în UE, iar numai 47% sunt pentru Brexit. „Peste 100 de circumscripţii electorale care au fost pentru Brexit acum ar dori ca Marea Britanie să rămână în UE”, scrie „The Guardian” şi citează concluziile unei analize sociologice. „Analiza, una dintre cele mai cuprinzătoare privind sentimentul faţă de Brexit de la referendum până acum, relevă că electoratul laburiştilor, care a votat iniţial pentru ieşirea ţării din UE, acum s-a schimbat şi este de părere că Marea Britanie trebuie să rămână în UE”, notează „The Guardian”.
Ziarele internaţionale acordă atenţie ultimelor evenimente din România. „Nu mă aşteptam la o luptă. Asta nu e democraţie” – titrează „Liberation” din Franţa, care citează declaraţiile unui participant la demonstraţiile antiguvernamentale de la Bucureşti şi din alte oraşe din România. „După incidentele violente care au marcat demonstraţiile de vineri, zeci de mii de români au ieşit din nou pe străzi sâmbătă şi duminică, protestând faţă de partidul aflat la guvernare, Partidul Social Democrat (PSD) şi cerând demisia guvernului. „Societatea civilă şi diaspora acuză PSD, aflat la putere de un an şi jumătate, că încearcă să împiedice lupta împotriva corupţiei şi subminează statul de drept”, scrie „Liberation”.
Situaţia din Turcia, unde lira turcească s-a depreciat foarte mult, suscită atenţia ziarelor internaţionale. „Criza financiară din Turcia a surprins pe mulţi”, scrie „New York Times”, dar nu şi pe analistul financiar Tim Lee, care a avertizat încă din 2011 despre problemele Turciei, după cum subliniază cotidianul american. „În ultimii şapte ani, analistul a avertizat că o criză financiară în Turcia ar putea declanşa o calamitate pe pieţele mondiale. Nimeni nu l-a ascultat – până în acest moment”, subliniază „New York Times”. Deprecierea lirei turceşti şi perspectiva sumbră că Turcia ar avea nevoie în curând de ajutor financiar a determinat exodul investitorilor. Pe de altă parte, relevă ziarul, sunt semne că situaţia din Turcia a determinat reacţii financiare şi dincolo de graniţele sale. Preţurile de bursă ale băncilor europene, cei mai mari creditori ai Turciei, au scăzut rapid vineri, iar monedele din China, Brazilia şi Mexic s-au depreciat. Chiar şi indicii majori de la bursa din Statele Unite au scăzut cu peste 1%, după care şi-au revenit extrem de greu. „De această dată nu va fi o criză bancară globală, ci o criză a pieţelor financiare”, a mai spus Tim Lee, citat de „New York Times”. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat duminică alte ţări că derulează operaţiuni menite să distrugă economia turcă, dar nu a sugerat că ar avea un plan de urgenţă, cerut de investitori, pentru stimularea monedei naţionale turce, notează „Financial Times”. Declaraţiile preşedintelui Erdogan au fost făcute pe fondul escaladării disputei cu preşedintele SUA, Donald Trump. Preşedintele american a anunţat recent că dublează tarifele la importurile de oţel şi aluminiu din Turcia. Pe de altă parte, Donald trump a cerut Ankarei să îl elibereze pe un pastor americna, Andrew Brunson, deţinut de autorităţile turce pentru acuzaţii de terorism, informează „The Independent”. (Magda Baciu)/mbaciu/sdm2
