Informaţia lansată de Microsoft, potrivit căreia hackeri ruşi ar fi atacat instituţii politice din Statele Unite, este preluată de majoritatea presei internaţionale. „Gigantul tehnologiei a anunţat că hackerii au creat versiuni false ale unor website-uri folosite de Senat şi de organizaţii nonprofit de la Washington”, relatează Washington Post. New York Times scrie că „unitatea de contrainformaţii a armatei ruse care a încercat să influenţeze alegerile din 2016 pare acum a avea o nouă ţintă, anume un institut conservator american care a rupt relaţiile cu preşedintele Trump”. În opinia Wall Street Journal, „hackerii ruşi care au avut legătură cu atacurile cibernetice lansate asupra Partidului Democrat îşi extind acum obiectivele vizate, în vederea scrutinului de la jumătatea mandatului preşedintelui Trump”. Citat de agenţia de presă rusă Tass, secretarul de presă al preşedintelui Putin afirmă că acuzaţiile firmei Microsoft „nu se bazează pe niciun fel de probe” şi că „nu ştie nimic despre ce hackeri se vorbeşte” şi nici „în ce constă influenţa asupra alegerilor” americane. Din Regatul Unit, The Times îl citează pe ministrul de externe britanic, care se află într-o vizită la Washington şi a făcut apel la constituirea unei alianţe occidentale şi aplicarea unor sancţiuni mai drastice împotriva Moscovei. Însă EUobserver atenţionează că „apelul Regatului Unit la instituirea de noi sancţiuni împotriva Rusiei riscă să pună în evidenţă diviziunile existente în Uniunea Europeană”. În ceea ce-l priveşte pe preşedintele american, într-un interviu fluviu difuzat de Reuters, Trump a declarat că va menţine sancţiunile la adresa Moscovei, a mărturisit că se teme că orice declaraţie va face sub jurământ în cadrul anchetei procurorului special Robert Mueller despre rolul Rusiei în alegerile americane din 2016 ar putea fi folosită pentru a-l acuza de sperjur şi a apreciat că probabil va avea o nouă întrevedere cu liderul nord-coreean Kim Jong-un, pe care îl preţuieşte în mod deosebit. Chiar dacă, aşa cum informează Le Soir citând Agenţia internaţională a energiei atomice, nu sunt indicii de denuclearizare în Coreea de Nord. Veşti ceva mai bune din Grecia, al cărei premier s-a felicitat pentru sfârşitul „Odiseei moderne”. „Ieşirea Greciei din cei nouă ani de criză şi de pachete de asistenţă internaţională marchează o ‘nouă zi’ pentru ţară, o ‘zi a izbăvirii şi totodată zorii unei noi ere’, a spus premierul Alexis Tsipras” într-o intervenţie televizată de pe insula Ithaca, citat de ziarul Kathimerini. Un adevărat simbol, „insula legendară din Marea Ionică a fost punctul de plecare şi de înapoiere al eroului Odiseei lui Homer, Ulise, el însuşi întors teafăr din lunga sa călătorie de zece ani, explică Le Monde. Şi în fine, despre un alt fel de călătorii, de data aceasta moderne, informează Financial Times: În premieră, cea mai mare firmă de transporturi maritime, Maersk, lansează un proiect experimental pe o rută arctică – o alternativă la Canalul Suez, scrie publicaţia londoneză.
Adriana Buzoianu, RADOR
