Cu două săptămâni în urmă, preşedintele Austriei l-a vizitat pe un angajat al unui magazin alimentar din Austria superioară, chiar la locul său de muncă – scrie ziarul wienez Kleine Zeitung. Acesta l-a asigurat de simpatia sa pe băiatul afgan cam slăbuţ, care este elev în anul trei la o şcoală profesională, şi care petrece tot mai mult timp la magazin. Învaţă bine, iar şefii săi sunt mulţumiţi de munca lui. Alexander Van der Bellen l-a căutat pentru a transmite un mesaj politic: Austria are nevoie de forţa de muncă a imigranţilor ucenici. „Trimiterea forţată acasă a acestor tineri nu ar avea sens” – spunea preşedintele. La fel se gândesc şi cei care îi reprezintă pe întreprinzători în camerele de comerţ, unde foarte mulţi se plâng de lipsa forţei de muncă. Pentru băiatul afgan prezentat şi de televiziunea publică din Austria – care de frică a vrut să se ascundă de preşedinte în spatele lăzilor pline de fructe – a sosit acum decizia autorităţilor: nu a primit autorizaţia de şedere, trebuie să părăsească Austria. Motivul refuzului a fost că nimeni nu îl urmăreşte, nu are nici un motiv să nu meargă acasă în Afganistan. Decizia înseamnă că trebuie să-și întrerupă fără întârziere studiile.
În anul 2012, în vreme ce coaliţia social-democrată-populară se afla la guvernare, fostul ministru de finanţe a emis un ordin potrivit căruia tinerii refugiaţi pînă la vârsta de 18 ani, care se angajează în domenii în care forţa de muncă este deficitară şi încep un curs de calificare, pot rămâne în Austria până la terminarea studiilor, chiar dacă ulterior cererea lor de azil ar fi refuzată. La început interesul imigranţilor pentru cursurile de calificare a fost mic, dar atunci când vârsta limită a fost majorată la 25 de ani, dintr-o dată a crescut semnificativ numărul celor care s-au înscris în şcoli de ucenicie. Desigur, mulţi au găsit în aceste cursuri o formă alternativă de autorizaţie de şedere. La finele lunii iulie, participau la astfel de cursuri un număr de 1023 de tineri, care-și aşteptau decizia privind autorizaţia de şedere. Dintre aceștia, 749 erau din Afganistan. Probabil că unul dintre motivele vizitei prezidenţiale a fost să atragă atenţia opiniei publice asupra situaţiei acestor tineri. Foarte mulţi s-au alăturat preşedintelui și au susţinut că întreruperea studiilor este o măsură inumană, nemaivorbind despre faptul că populaţia Austriei îmbătrâneşte, iar ţara se confruntă cu lipsa de forţă de muncă din ce în ce mai acută. Chiar şi în principalul partid de guvernământ Partidul Popular Austriac (ÖVP) de care aparţine şi cancelarul Sebastian Kurz au fost mulţi care au împărtăşit această opinie. Însă vicecancelarul Heinz-Christian Strache, preşedintele Partidului Libertăţii din Austria (FPÖ) şi partener de coaliţie a ÖVP, considerat de presa austriacă ca fiind de extremă dreaptă, a declarat duminică în cadrul unei emisiuni a televiziunii publice decizia guvernului ca ordinul din 2012 va fi abrogat – citează pagina electonică a publicaţiei Kurier. Atât timp cât tinerii refugiaţi nu primesc autorizaţia de şedere, ei nu pot frecventa cursurile de şcolarizare. Secretarul general al FPÖ Christian Hafenecker a mai adăugat că „Pot învăţa în ţara noastră doar acei refugiați care se află aici în mod legal. Un afgan de 22 de ani necalificat nu o să rezolve problemele noastre privind lipsa forţei de muncă”. Acţiunea FPÖ a provocat o dezbatere publică foarte intensă. Organizaţii civice au protestat, iar mai multe ziare și-au pus întrebarea de ce a cedat Sebastian Kurz această problema FPÖ-ului, de ce nu a iniţiat o soluţie mai blândă, umană.
În urma protestelor, guvernul și-a moderat atitudinea şi a promis că va elabora ulterior o altă normă juridică mai complexă privind soluţionarea problemei forţei de muncă, dar până atunci va abroga ordinul din anul 2012.
Székely Ervin, Rador
