Rador: Criza refugiaţilor – un subiect important al campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare

Presa internaţională dezbate zilele acestea implicaţiile politice ale crizei refugiaţilor pe scena europeană. Pentru alegerile europarlamentare, care vor avea loc în luna mai 2019, acest subiect va fi unul dintre cele mai viu disputate. Partidele populiste consideră această temă o pistă de lansare pentru obţinerea celui mai bun scor, în vreme ce forţele politice considerate main-stream în Europa se străduiesc să demaşte așa numita demagogie şi manipulare a dreptei radicale. Ambele tabere sunt în căutarea unui lider european autentic. În timp ce forţele pro-europene sunt reprezentate cu curaj de către Emmanuel Macron, populiştii sunt foarte divizaţi şi au doar un tandem care s-a autoproclamat drept salvatori ai Europei, format din Orbán Viktor şi Matteo Salvini.

Probabil că nu criza refugiaţilor este cea mai mare problemă a Uniunii Europene, dar acesta este subiectul care polarizează cel mai mult poziţiile politice din cadrul comunităţii. Această concluzie este sugerată de diplomaţia spaniolă – scrie ziarul austriac Der Standard – când opinează că Spania nu este de acord cu preşedintele american, Donald Trump că Austria, Italia şi Paris în douzeci de ani vor fi transformate complet de musulmani, dar cred că această criză ameninţă cu destrămarea Uniunea Europeană. Motivul este că partidele populiste se concentrează doar pe acest subiect, pentru că venirea în masă a unor imigranţi cu altă religie, cultură şi cu alte tradiţii ridică problema identităţii. Iar această problemă afectează oamenii într-o măsură mai mare decât criza financiară, tocmai de aceea posibilitatea de a manipula oamenii este mult mai mare prin abordarea acestui subiect – a afirmat ministrul spaniol de externe, Josep Borrell cu ocazia vizitei sale la Viena citat de Die Presse.

Într-un articol de opinie prestigioasa publicaţie Deutsche Welle scrie: „Partidele tradiţionale, consolidate nu ar trebui să preia stilul forţelor care se concentrează doar la un singur subiect. Ei trebuie să facă ceea ce face preşedintele Franţei, Emmanuel Macron: să atace inumanitatea acestora. Majoritatea tăcută din Europa doreşte pe cineva care să preia conducerea. Cineva care luptă pentru valori şi este dispus să poarte o bătălie deschisă în duelul ideilor. Acesta este Macron. De partea cealaltă observăm că populiştii nu au prea mult de oferit. Nu au găsit soluţii pentru rezolvarea unor  probleme cum ar fi şomajul, schimbările climatice, sărăcia. Preşedintele francez este pregătit să intre în bătălia finală pentru că este conştient că viitorul Europei depinde de conştientizarea majorităţii oamenilor că populiştii de dreapta sunt nepricepuţi şi plini de contradicţii.” – concluzionează Deutsche Welle.

Pe de altă parte, şi partidele populiste europene sunt în căutarea unui lider. Deocamdată, doar un tandem doreşte această calitate şi anume premierul maghiar Orbán Viktor şi vicepremierul italian Matteo Salvini, preşedintele Ligii Nordului. Cei doi s-au întîlnit la Milano marţea trecută, ocazie cu care Orbán l-a calificat pe Salvini drept „apărătorul Europei”, împreună cu care a discutat despre viitorul continentului, iar acesta a afirmat că Italia şi Ungaria pot să coopereze foarte bine în problema migraţiei – scrie portalul maghiar de ştiri hvg.hu. Despre întâlnirea celor doi scrie şi site-ul televiziunii americane CNN, Calificându-i pe Orbán şi Salvini ca „politicieni de extremă dreaptă” în analiza publicată de autorii Angela Dewan, Erin McLaughlin şi Antonia Mortensen scrie că aceasta prietenie politică între bărbaţi poate să fie un cal troian pentru conducătorii Europei, cei care nu de mult se temeau că Brexitul va destrăma UE. Între timp, partidele extremiste speră ca ponderea lor să crească la alegerile europarlamentare de anul viitor şi că vor putea influenţa deciziile într-o mai mare măsură. Problema acestor partide este însă că nu se pot înţelege nici măcar între ele. De exemplu, în pofida imaginilor pozitive arătate de televiziuni despre întâlnirea dintre Orbán şi Salvini, între Italia şi Ungaria sunt mari contradicţii. În timp ce Ungaria şi ţările din grupul de la Vişegrad nu doresc să accepte niciun imigrant, scopul Italiei este tocmai repartizarea echitabilă a acestora între ţările uniunii.

Cu toate acestea, din cauza indiferenţei alegătorilor şi a sistemului electoral, populiştii pot ajunge într-o poziţie cheie în urma acestor alegeri. Chiar şi o minoritate însemnată poate să obstrucţioneze munca de fond în UE. O asemenea situaţie pe termen lung poate genera schimbări majore. Întrebarea care se ridică este dacă euroscepticii vor şi dacă pot coopera. Dintre aceste forţe, mai mulţi contează pe Steve Bannon, fostul consilier al preşedintelui american Donald Trump. Matteo Salvini a avut deja o întâlnire cu acesta. Bannon doreşte o colaborare cât mai strânsă a populiştilor europeni. Europarlamentarul german din partea Uniunii Creştin Democrate, Elmar Brok consideră însă că în final forţele pro-europene vor câştiga, pentru că partidele populiste au cel puţin atâtea probleme între ele câte au şi cu UE.

Székely Ervin, Rador