Revista presei internaţionale – 3 septembrie 2018

Statele Unite continuă să poarte războaie comerciale cu parteneri mai vechi sau mai noi. Sub titlul: Donald Trump amenință să excludă Canada din NAFTA, Le Monde explică: Liderul de la Casa Albă consideră Acord de liber-schimb legând Statele Unite, Mexicul și Canada din 1994 nedrept pentru țara sa. Preşedintele a început prin a negocia cu Mexicul, cu care a obținut luni, 27 august, un acord, după care a reluat discuțiile cu Canada, pe o linie intransigentă.
„Președintele american face presiuni asupra Canadei pentru a obține o renegociere a Acordului, în condiţii mai bune pentru Statele Unite”, scrie şi publicaţia canadiană Toronto Star, conform căreia președintele republican a mărturisit că administrația nu intenționează să facă niciun compromis cu Canada și că un potențial acord se va face „numai cu condiții impuse de el”. Ceea ce nu este pe gustul șefei diplomației canadiene, Chrystia Freeland: „Urmărim un acord bun, nu orice fel de acord”, menţionează ziarul din Toronto. O altă publicaţie canadiană, Globe and Mail, reaminteşte că Donald Trump a avertizat Congresul american împotriva oricărei „ingerinţe” în negociere, în caz contrar el urmând să „suspende pur și simplu Acordul, spre binele general al Statelor Unite”. Președintele pare deci gata să agite amenințarea cu „no deal” pentru a-i convinge pe deputați și senatori să aprobe reformularea NAFTA, cu sau fără Canada, conchide, pe acest subiect, Washington Post. Războiul comercial cu China se poartă încă în tranşee, crede SOUTH CHINA MORNING POST, pentru care oficialii americani ‘nu au suficient bun simţ’. „Americanii se tem că Beijingul le va uzurpa rolul de putere economică globală şi cred că pot arăta cu degetul spre alţii pentru a scăpa de divizările economice şi sociale crescânde de la ei de acasă”, declară un oficial chinez pentru publicaţia din Hong Kong.
Un alt acord, din spaţiul european de această dată, rămâne în continuare extrem de disputat. Într-un advertorial publicat în Sunday Telegraph, premierul britanic a reiterat că nu va face niciun compromis cu Bruxelles-ul în cadrul negocierilor privind relaţiile post-Brexit dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană. La rândul său, Michel Barnier, negociator-şef al Uniunii, a declarat într-un interviu pentru cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung că negocierile ar putea fi amânate până la jumătatea lunii noiembrie. „Acest lucru este posibil, dar în acest moment este nevoie nu atât de timp, cât de decizii politice”, a subliniat Barnier, citat de FAZ. Recapitulând parcursul ultimelor luni, Le Monde reaminteşte că în luna iulie a acestui an, premierul May a prezentat o cartă albă în care propune în special crearea unei noi «zone de liber-schimb» cu UE care să aibă la bază un ansamblu de reguli comune referitoare la bunuri şi la sectorul agroalimentar, precum şi onorarea angajamentului de a evita reinstituirea unei «frontiere dure» cu Irlanda. De partea cealaltă a Canalului Mânecii, The Independent nu este la fel de optimist, punând pe prima pagină declaraţia fostului secretar britanic pentru Brexit, David Davis: „Planul Theresa May este mai rău decât dacă am rămâne în UE”. Anunţatul vot împotrivă al lui Davis poate însemna renunţarea la planul May ca urmare a respingerii lui în Camera Comunelor, speculează Independent. Până la o tranşare a acordului, cert este că Marea Britanie are de pierdut, notează la rândul său The Guardian, care îşi avertizează cititorii că Agenţia Europeană a Medicamentelor părăseşte Londra şi nu mai încheie contracte medicale cu Regatul Unit. O adevărată lovitură pentru producătorii britanici de medicamente cu şapte luni înainte de Brexit, subliniază publicaţia londoneză, care reaminteşte că Marea Britanie pierde rolul de lider în evaluarea noilor medicamente de pe piaţa UE.
Un alt front european este deschis pornind de la chestiunea migraţiei. „După mai multe luni de critici indirecte, acuzaţiile au devenit frontale între liderii Uniunii Europene”, atrage atenţia LIBERATION, referindu-se la schimburile de replici pe linia Italia-Ungaria-Franţa. Premierul ungar Viktor Orban, alături de vicepremierul italian Matteo Salvini, îl consideră pe preşedintele francez liderul «partidei pro-migraţie», reaminteşte cotidianul francez. În interiorul Europei, Ungaria, Polonia şi Italia afişează deja o politică eurosceptică şi antiimigraţie, ceea ce obligă Parisul la căutarea unui „arc progresist” pentru a le contracara, subliniază şi EUROPE 1. Cu o jumătate de an înainte de alegerile europene, Emmanuel Macron îşi asumă rolul de «principal opozant» în faţa «naţionaliştilor» din Europa – este concluzia la care ajunge cotidianul francez de dreapta Le Figaro. Pe de altă parte, aflăm din THE GUARDIAN că „cererea Italiei prin care Franţa şi Spania sunt rugate să-şi deschidă porturile în faţa migranţilor a fost respinsă”. Solicitarea italiană survine după o serie de dispute diplomatice în urma cărora ambarcaţiunilor de salvare nu li s-a mai permis să acosteze în Italia decât dacă şi alte state acceptă să îi preia pe refgiaţii aflaţi la bord. „E nevoie de mai multă solidaritate europeană”, conchide pe un ton amar Corriere della Sera.

(R. Lambru)