Presa americană acordă spaţii largi unei aniversări cu tâlc. Coreea de Nord a marcat cei 70 de ani de existenţă printr-o paradă militară, cu zeci de mii de soldaţi în pas de defilare şi cu coloane de tancuri şi artilerie grea, fără a expune, de data aceasta, şi rachetele balistice intercontinentale – semnalează Washington Post, remarcând că parada de duminică de la Phenian a fost mai puţin grandioasă decât cele din anii trecuţi. Rachetele balistice intercontinentale ale Republicii Populare, inclusiv Hwasong-14 şi Hwasong-15, au fost vedetele paradelor anterioare – subliniază la rândul său New York Times, inclusiv la parada din luna februarie a.c., cea care l-a provocat pe preşedintele Trump să declare că va răspunde la ameninţări cu un atac direct. Absenţa rachetelor la parada de duminică reprezintă un semnal încurajator pentru Washington, care exercită presiuni asupra liderului nord-coreean, Kim Jong-un, să renunţe la escalada militară şi să se concentreze pe diplomaţie, apreciază NY Times. Fapt reflectat şi de tematica şi lozincile afişate cu ocazia paradei – accentul s-a mutat de pe strategia naţională de înarmare pe cea de relasare a economiei, remarcă la rândul său Le Monde.
În Europa, planul premierului britanic Theresa May de a crea o nouă „zonă de liber schimb” cu UE, bazat pe un set de norme comune privind bunurile și sectorul agroalimentar, este departe de a mulţumi Bruxelles-ul, foarte atașat de indivizibilitatea celor patru libertăți de circulație (bunuri, capital, servicii, persoane). Nici vorbă ca libera circulație să continue să se aplice pentru bunuri, dar nici pentru servicii sau persoane, subliniază publicaţia belgiană Le Vif. Negociatorul-şef pentru Brexit, Michel Barnier, a reiterat recent faptul că 80% din termenii divorțului au fost aprobați, avertizând totodată că întregul ar risca să se destrame dacă nu se va ajunge la un acord cu privire la granița dintre provincia britanică Irlanda de Nord și Irlanda, ţară membră a Uniunii Europene, notează cotidianul bruxellez LA LIBRE BELGIQUE, care avertizează că mai sunt doar câteva luni până la ieşirea Regatului Unit din Uniune. Într-un interviu extrem de controversat pentru The Mail on Sunday, fostul ministru de externe al Marii Britanii, Boris Johnson, afirmă că prin măsurile propuse, premierul May a înfăşurat în explozibil Constituţia britanică şi a pus detonatorul în mâna Bruxelles-ului, deschizând calea unui perpetuu şantaj. Planul este „slab” şi „jalnic”, a conchis Johnson pentru Mail on Sunday. Afirmaţiile sale au fost taxate imediat de Partidul Conservator, citim în The Guardian, care precizează că mai mulţi oficiali britanici, printre care şi actualul ministru de externe, Jeremy Hunt, au făcut un apel pentru strângerea rândurilor în jurul doamnei May în faţa „presiunilor intense la care este supusă în acest moment din exteriorul şi din interiorul Marii Britanii”.
Rămânem în Europa – Suedia organizează alegeri legislative sub semnul unui incident ce ar putea influenţa rezultatele la urnă, după cum notează Le Point. Jimmie Akesson, tânărul lider al partidului anti-migrație SD, s-a declarat “amenințat cu moartea” de către ISIS, posibil o ultimă manevră de campanie a unui partid care poate deveni, duminică seară, a doua forță politică a țării. Akesson s-ar putea alătura clubului populiștilor europeni care contează în Europa, alături de Viktor Orban și Matteo Salvini; ca și la omologii săi ungar și italian, profesiunea lui de credință se bazează pe respingerea unei imigrații legate de tema insecurității, subliniază publicaţia franceză. În ochii ziarului conservator „Svenska Dagbladet”, este logic că dreapta radicală câștigă tot mai multă influență: SD este singurul partid care nu doar că vrea să reducă numărul de solicitanți de azil, ci să stopeze complet imigrația. Atâta vreme cât celelalte partide nu vor propune, de asemenea, sfârșitul imigrației, „partidul pare să aibă potențial de creștere”, estimează publicaţia „Svenska Dagbladet”.
În Balcani, o vizită considerată istorică – cea a preşedintelui Serbiei în Kosovo – este sabotată pe alocuri de către albanezi, aflăm din cotidianul sârb Blic, care anunţă că locuitorii şi autorităţile unei aşezări kosovare au blocat accesul coloanei oficiale a preşedintelui Vucic. Acesta vizitează Kosovo în semn de bunăvoinţă faţă de autorităţile de la Pristina, cu care doreşte să încheie un acord pentru a deschide Serbiei drumul spre UE, explică la rândul său publicaţia Danas, citând surse care vorbesc despre intenţia acestuia de a propune un schimb de teritorii pentru o mai partajare etnica. Oficiosul Politika, în schimb, nu vorbeşte despre vreun plan, şi îl citează pe preşedintele sârb care declară că nu se grăbeşte şi că vede soluţionarea problemei Kosovo în următorii 10-20 de ani. Cu doar o zi înainte, preşedintele sârb refuzase, la Bruxelles, să se întâlnească cu omologul său kosovar, Hashim Thaci, aflăm din Le Monde, care explică aceste tensiuni prin baletul în faţa propriului electorat. „Uniunea Europeană are tot interesul ca regiunea Balcanilor de Vest să fie una stabilă”, a declarat cancelarul german Angela Merkel la Skopje, citată de publicaţia locală Nova Makedonia. Merkel se află în vizită oficială în capitala balcanică pentru a susţine referendumul privind noua denumire a fostei republici iugoslave, negociată cu Grecia şi contestată de ambele părţi ale graniţei. Referendumul la care cetăţenii vor trebui să se pronunţe în legătură cu schimbarea numelui ţării în Macedonia de Nord va fi organizat pe data de 30 septembrie a.c., iar dacă rezultatul va fi pozitiv, ţara va avea deschisă calea spre aderarea la UE şi NATO, conchide publicaţia de la Skopje.
(Ruxandra Lambru – RADOR)
