Parlamentul European (PE) discută astăzi aşa-numitul Raport Sargentini care se referă la starea statului de drept din Ungaria. Documentul, elaborat sub conducerea eurodeputatului olandez Judith Sargentini din partea Partidului Verde-Stânga (GroenLinks) de orientare ecologistă, a analizat funcţionarea sistemului constituţional şi a celui electoral; independenţa sistemului judiciar şi a altor instituţii şi drepturile judecătorilor; corupţia şi conflictele de interese, confidenţialitatea şi protecţia datelor; libertatea de exprimare; libertatea universitară; libertatea religioasă; libertatea de asociere; dreptul la egalitatea de tratament; drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor, inclusiv ale romilor şi evreilor precim şi protejarea împotriva declaraţiilor incitatoare la ură împotriva acestor minorităţi; drepturile fundamentale ale migranţilor, ale solicitanţilor de azil şi ale refugiaţilor; drepturile economice şi sociale. Concluzia raportului este gravă: semnatarii „consideră că situaţia actuală din Ungaria reprezintă un risc clar de încălcare gravă a valorilor menţionate la art. 2 din Tratatul Uniunii Europene (TUE) şi justifică lansarea procedurii de la articolul 7 aliniatul 1 din TUE”. Cu alte cuvinte, raportul recomandă suspendarea dreptului de vot al Ungariei în UE, ceea ce ar echivala cu excluderea din UE. O procedură similară este în derulare împotriva Poloniei.
Premierul maghiar, Orbán Viktor, va fi prezent astăzi la Bruxelles și va lua cuvântul în apărarea guvernului pe care îl conduce. Pentru această pledoarie însă, conducerea Parlamentului European i-a alocat prim-ministrului maghiar doar 7 minute. Din punct de vedere politic situaţia este foarte complexă. Partidul de guvernământ maghiar Fidesz este membru al Partidului Popular European (EPP) majoritar în PE. Teoretic Fidesz ar putea să mizeze pe solidaritatea din cadrul familiei politice de care aparţine. Practic însă, situaţia este mult mai nuanţată. Mai multe partide consevatoare au semnalat fenomenul de consolidare a unui curent populist în Europa şi au solicitat ca partidele tradiţionale să se delimiteze de populişti şi de radicalii de dreapta. Asupra acestor partide se exercită şi o presiune externă din partea partidelor de stânga. Chiar săptămâna trecută preşedintele Franţei Emmanuel Macrona a declarat la Luxemburg, cu ocazia întâlnirii cu premierul Belgiei, Charles Michel şi cu cel al Olandei, Mark Rutte, că EPP trebuie să aleagă pe cine susţine: pe Angela Merkel sau pe Orbán Viktor, pentru că nu îi poate sprijini pe amândoi în acelaşi timp – scrie Liberation. Poate că în urma acestui îndemn a sosit ieri o veste proastă pentru premierul maghiar. Uniunea Creştin Democrată (CDU) din Germania – din care face parte şi cancelarul Angela Merkel, susţine poziţia exprimată de liderul grupului EPP din PE Manfred Weber privind raportul Sargentini cu privire la situaţia statului de drept din Ungaria – a declarat ieri secretarul general al partidului, Annegret Kramp-Karrenbauer – citat de cotidianul maghiar Népszava. Annegret Kramp-Karrenbauer a specificat că Manfred Weber ar putea sprijini adoptarea raportului Sargentini dacă „din partea maghiară nu vor apărea semne potrivite şi lucrurile nu se vor schimba faţă de ce este în prezent”. „Această poziţie a fost îmbrăţişată în CDU” – a adăugat politicianul potrivit agenţiei de ştiri maghiare MTI. Anunţul făcut de CDU este cu atât mai neplăcut pentru Fidesz şi Orbán, întrucât până în prezent cele două partide au avut relaţii bune. Orbán Viktor a fost invitat la congresul CSU din landul Bavaria în luna decembrie 2017 – scrie Euronews. Acest partid este în coaliţie de câteva decenii cu CDU, cu care şi acum guvernează împreună. Însă nu doar CDU ar putea să voteze raportul, ci şi Partidul Popular din Austria. Acest lucru a fost declarat chiar de cancelarul Austriei, Sebastian Kurz canalului de televiziune ORF.
În aceste condiţii, există mari şanse ca raportul Sargentini să fie adoptat. Aparent și în cadrul Fidesz există temerea de o asemenea posibilitate, pentru că eurodeputatul Deutsch Tamás a propus ca, prin derogare de la regula ca abţinerile să nu fie contorizate ca voturi, de data aceasta abținerile să fie considerate drept voturi valabile. Astfel ar fi existat şanse mai mari ca raportul să nu fie adoptat, pentru că voturile „pentru” trebuia să fie mai numeroase decât cele „contra” şi „abţineri” la un loc. Propunerea însă a fost respinsă – informeză portalul hvg.hu.
Eventuala adoptare a raportului Sargentini va avea doar consecinţe politice, deoarece aplicarea procedurii prevăzute la art. 7 al TUE este foarte complicată şi necesită unanimitatea statelor membre, ceea ce este puţin probabil să se realizeze. Cu toate acestea, votul poate să fie un semnal important din partea partidelor conservatoare europene în sensul de a izola tendinţele populiste şi xenofobe din interiorul UE.
Székely Ervin, Rador
