Luni, 1 octombrie, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Luptei împotriva Cancerului la Sân, iar întreaga lună este dedicată unor acțiuni ce au ca scop conștientizarea pericolului reprezentat de această maladie şi a modului în care pot fi depistate primele semne ale bolii, astfel încât să poată fi salvată viaţa acelor persoane diagnosticate cu această cumplită boală.
* * * * *
Conform statisticilor, două treimi dintre femeile care au cancer la sân au peste 50 de ani, iar celelalte, au între 39 şi 49 de ani.
La fiecare trei minute, o femeie este diagnosticată cu cancer la sân şi la fiecare 14 minute o femeie moare din cauza cancerului la sân. Ceea ce înseamnă că una din opt femei, în lume, moare răpusă de cancer la sân.
Cancerul mamar este o problemă de sănătate la nivel mondial, fiind cel mai frecvent tip cancer și principala cauză de deces prin cancer la femei. În România, deși incidenţa este redusă comparativ cu ţările europene, mortalitatea prin cancer de sân s-a dublat în ultima jumătate de secol.
Cancerul de sân transmis ereditar reprezintă aproximativ 5 până la 10% dintre toate tipurile de cancer şi, de asemenea, femeile care moştenesc genele specifice cancerului de sân au un risc crescut de a dezvolta această afecţiune.
Cancerul mamar reprezintă 23% din totalul cazurilor de cancer și 14% din decesele prin cancer în lume. La nivel european, o analiză a mortalităţii prin cancer mamar a constatat o reducere a mediei mortalităţii de la 45% la 17% între anii 1989 și 2006, cu variaţii mari între extreme: scădere cu 35% în Marea Britanie și creștere cu 17% în România.
În fiecare an, cancerul de sân este responsabil de 77.000 de decese în Europa, dintre care 40% la femeile sub 65 de ani.
Dar cancerul la sân depistat în stadiul incipient, la dimensiuni de sub 1 cm, poate fi vindecat în proporţie de peste 90% dacă este aplicat de îndată tratamentul corespunzător.
Sistemele de sănătate la nivel mondial fac, tocmai de aceea, eforturi deosebite pentru screening și implementarea celor mai eficiente metode de tratament.
Cancerul mamar nu produce durere si nu se manifestă prin alte simptome decât în faze târzii și poate fi prevenit începând cu adoptarea unor obiceiuri personale sănătoase.
Cancerul de sân este o boală care se află în corelaţie cu greutatea corporală crescută (obezitatea), astfel că după menopauză, femeile obeze prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer la sân decat cele care intră în această perioadă a vieţii cu o greutate corporală normală.
Din punct de vedere alimentar, factorii de risc sunt alimentaţia bogată în grăsimi animale, zaharuri şi carbohidrati, cu prea puţine fibre alimentare şi prea multe substanţe chimice cum sunt aditiviii, coloranţii, potenţatorii de gust sau conservanţii.
S-a stabilit, spre exemplu, că băuturi precum cafeaua, și cafeina în general, conţin metilxantină, iar ciocolata conţine teobromină, ambele substanțe fiind derivate din xantină, un stimulent asociat cu crearea țesuturilor fibroase de la nivelul sânilor, mult prea dense faţă de cât ar fi sănătos.
De asemenea consumarea cărnii roșii în exces poate conține hormoni din cei cu care au fost hrănite animalele, care se transmit și rămân în corpul femeii și au efecte nocive, iar excesul de grăsimi din carnea roșie împiedică descompunerea estrogenului și a toxinelor.
Trebuie consumat iod dacă densitatea la nivelul sânilor este prea ridicată, în cantitate de circa 150 – 300 mg zilnic.
Totodată trebuiesc evitate prăjelile şi brânzeturile fermentate. În schimb broccoli, varza sau conopida, sunt legume care pot ajuta în prevenirea bolii deoarece conțin un compus care ajută ficatul să descompună estrogenul și alți componenți nocivi, astfel încât organismul reușeste să se detoxifice.
Un alt factor de risc îl poate reprezenta consumul de alcool în exces, astfel că acest stil de viaţă crează reacţii metabolice toxice, iar femeile care consumă alcool cu regularitate prezintă un risc mai mare de a dezvolta o formă de cancer, deci şi cancer de sân, decât femeile care consumă alcool doar ocazional.
Trebuie reţinut că nici obezitatea şi nici alimentaţia nu sunt factori determinanţi în apariţia maladiei ci doar factori asociaţi.
O altă modalitate de prevenire a apariţiei cancerului la sân o reprezintă practicarea sportului, a mişcării în aer liber, măcar 30 de minute în fiecare zi.
Femeilor le este indicată autoexaminarea – palparea şi examinarea periodică a sânilor astfel încât să poată fi identificate orice fel de formaţiuni anormale.
De asemenea medicii recomandă ca înainte de împlinirea vârstei de 40 de ani, femeile să efectueaze ecografii de sân, anual, iar după această vârstă, este indicată o ecografie mamară la intervale regulate, deoarece acestea pot ajuta femeile să descopere din timp orice nodul, chiar înainte de a fi palpabil.
În România, în anul 2008, Fundaţia „Renaşterea” a inaugurat primul laborator mobil din România destinat depistării precoce a cancerului de sân şi col uterin, în valoare de peste 300.000 de euro. Acesta este destinat în primul rând femeilor din zone rurale sau fără acces facil la policlinici şi laboratoare specializate.
Tot în anul 2008, aceeaşi fundaţie inaugura la Bucureşti un centru de diagnostic pentru cancerul la sân destinat femeilor cu o situaţie materială precară.
La 11 iunie 2014, a avut loc lansarea unui proiect important – „Planeta ROZ”, dedicat femeilor suspectate sau diagnosticate cu cancer de sân. Astfel, Asociaţia M.A.M.E. a iniţiat, în parteneriat cu AVON Romania şi ING Asigurări de Viaţă, proiectul “Suport şi Consiliere pentru Sănătatea Sânului” din dorinţa de a veni în sprijinul femeilor din România, oferindu-le gratuit îndrumare, suport, informare, consiliere medicală, consiliere psihologică şi consultanţă juridică. Principala componentă a proiectului este PlanetaRoz.ro, un spaţiu virtual unde femeile vor găsi răspunsuri medicale în interviuri şi articole redactate în colaborare cu medici de renume din domeniul oncologiei şi alte domenii complementare, vor putea intra în comunitatea Planeta Roz unde îşi vor putea împărtăşi gândurile, părerile şi trăirile cu alte persoane care trec prin situaţii similare.
Răzvan Moceanu
