Revista presei internaţionale – 10 octombrie

Fondul Monetar Internaţional trage un semnal de alarmă cu privire la riscul unui „şoc negativ” care ar putea să afecteze economia Uniunii Europene şi pe cea a Statelor Unite. Potrivit EUobserver, FMI a avertizat că Franţa şi Germania ar fi cel mai grav lovite de o încetinire globală cauzată de protecţionismul Statelor Unite. „Germania, motorul economic al Eurozonei, şi-ar putea majora cu peste două procente Produsul Intern Brut anul acesta şi anul următor însă creşterea ar urma să scadă la 1,9 procente în 2019 şi 2020”, atrage atenţia creditorul internaţional cu sediul la Washington, într-un buletin de previziuni economice. Pe de altă parte, Uniunea Europeană trebuie să îşi rezolve disputele bugetare cu Italia, opinează EUobserver. „Responsabili italieni şi ai UE încearcă să împrăştie tensiunile dintre Roma şi Bruxelles, în contextul în care guvernul populist al Italiei încearcă să îşi majoreze cheltuielile, cu riscul de a încălca regulile Uniunii. Şeful Comisiei Europene s-a întâlnit cu preşedintele Camerei Deputaţilor din Italia, întâlnire calificată de unul dintre purtătorii de cuvânt ai Comisiei drept un moment bun pentru a coborî puţin temperatura”, mai scrie EUobserver.
Presa internaţională reţine detalii referitoare şi la vizita preşedintelui Turciei în Ungaria. Premierul Viktor Orban, citat de MTI, a arătat că Budapesta îşi doreşte o Turcie stabilă, condiţie esenţială pentru securitatea Ungariei dar şi pentru oprirea fluxului de refugiaţi către Europa. „Turcia a ajuns la capătul răbdării în privinţa aşteptărilor de la UE”, a atras atenţia preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, citat de Hürriyet. „Autorităţile de la Ankara aşteaptă de zeci de ani finalizarea procesului de integrare în Uniunea Europeană”; „Turcia s-a dovedit un partener de încredere al Uniunii în criza refugiaţilor” – sunt mesajele cheie pe care preşedintele Erdoğan le-a transmis premierului ungar dar având ca destinaţie finală autorităţile de la Bruxelles. Tot din presa turcă reţinem noi date legate de subiectul dispariţiei misterioase în Istanbul a unui ziarist saudit. Pe 2 octombrie, jurnalistul Jamal Khashoggi, colaborator şi al publicaţiei americane Washington Post, a dispărut fără urmă, fiind văzut ultima dată când intra în consulatul saudit din Istanbul, scrie Habertürk. Una dintre pistele pe care merg anchetatorii este să obţină date despre două avioane private cu indicativ saudit care în ziua dispariţiei ziaristului au aterizat la Istanbul la diferenţă de o oră şi la scurt timp au decolat înapoi spre Arabia Saudită. Iar Hürriyet aminteşte că Arabia Saudită a permis unor experţi şi responsabili turci să intre în sediul consulatului său din Istanbul pentru a spulbera eventuale dubii legate de posibila detenţie sau ucidere a jurnalistului în sediul misiunii diplomatice. Pe de altă parte, Statele Unite au cerut Arabiei Saudite, prin vocea secretarului de Stat, o anchetă privind condiţiile dispariţiei jurnalistului, menţionează The Washington Post.
Din actualitatea de peste ocean, presa reţine că ambasadorul american la ONU, Nikki Haley, a demisionat din funcţie. Reuters scrie că motivul nu este cunoscut şi că preşedintele Donald Trump a acceptat demisia ambasadorului. „Nikki Haley, fost guvernator de South Carolina, a fost încă de la început un critic fervent al preşedintelui Trump. Decizia lui de a o numi ambasador la ONU la doar câteva săptămâni după ce a fost ales preşedinte a fost considerată o ramură de măslin”, comentează The New York Times.
Despre doi economişti americani şi cercetările lor asupra climei scrie The Daily Mail, care aminteşte că William Nordhaus şi Paul Romer au câştigat Premiul Nobel pentru Economie după ce au construit aşa numite modele „de creştere verde” care arată modul în care inovarea şi politicile climatice pot fi integrate cu perspectivele de creştere economică. În discursul susţinut după câştigarea Premiului Nobel, William Nordhaus, profesor la Universitatea Yale, a avertizat că „Politicile sunt cu mult în urma ştiinţei”, referindu-se la retragerea SUA din acordul climatic de la Paris. „De fapt mergem înapoi în Statele Unite cu politicile dezastruoase ale administraţiei”, a atras atenţia profesorul Nordhaus.

(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)