Revista presei internaţionale – 14 noiembrie

Printre temele urmărite cu interes de presa străină regăsim şi preocupările manifestate de structurile europene faţă de statul de drept din România. „Parlamentul European este ‘profund îngrijorat’ de situaţia justiţiei din România”, titrează EUobserver cu referire la rezoluţia adoptată marţi de legislatorii de la Strasbourg. Le Figaro relatează că „Adoptarea acestui text urmează unei dezbateri de la începutul lui octombrie de la Strasbourg, cu prim-ministrul român, Viorica Dăncilă, care a promis că România ‘nu se va abate niciodată de la calea europeană'”. Acelaşi ziar din Hexagon notează că „eurodeputaţii vor vota miercuri o rezoluţie care insistă asupra necesităţii instituirii unui mecanism al blocului comunitar care să asigure respectarea democraţiei şi statului de drept în toate statele membre”. Şi tot Le Figaro scrie despre raportul MCV prezentat de Comisia Europeană cu privire la România. Un raport în care executivul de la Bruxelles „deplânge regresul României în materie judiciară” şi face apel la ţara noastră să „lupte împotriva corupţiei şi să garanteze independenţa justiţiei”. „Comisia Europeană a încercat să înmulţească presiunile asupra României pentru ca aceasta să îngheţe controversatele reforme ale justiţiei şi să prevină orice îndepărtare de valorile democratice, într-un moment în care Bucureştiul se pregăteşte să preia preşedinţia rotativă a blocului”, rezumă New York Times. Financial Times apreciază că „Bruxelles-ul a lansat un usturător atac la adresa României” „cu numai câteva săptămâni înainte ca Bucureştiul să preia preşedinţia rotativă a UE”. Ziarul de la Londra constată că se amplifică „tensiunile tot mai mari care se manifestă în interiorul UE pe tema statului de drept, în situaţia în care sunt deja în curs procese disciplinare împotriva Poloniei şi Ungariei, pentru presupuse încălcări ale valorilor fundamentale ale blocului”. Iar într-o analiză intitulată „În vreme ce Brexit se apropie de deznodământ, preşedinţia UE va fi preluată de un stat cu probleme”, publicaţia Bloomberg subliniază că „devin tot mai frecvente comparațiile cu agitatorii populiști Polonia și Ungaria”. Şi dacă „avertismentele UE au fost deocamdată ignorate”, apare posibilitatea ca finanţarea unor noi proiecte din banii europeni să fie condiţionată de standardele democratice, remarcă publicaţia americană, cu menţiunea că „din 2007 România a primit de la Bruxelles în total 32 de miliarde de euro net”.
O altă temă de larg interes pentru ziarele străine este pledoaria preşedintelui francez Macron pentru crearea unei armate europene. O propunere îmbrăţişată de cancelarul german Angela Merkel şi care a fost primită cu „aplauze şi huiduieli în Parlamentul European”, după cum scrie Die Welt. „Vremurile când Europa se putea baza pe alţii pur şi simplu au apus”, a reliefat şefa guvernului de la Berlin, luând astfel poziţie „în disputa dintre preşedintele Macron şi preşedintele american Trump”, scrie aceeaşi publicaţie germană. Care punctează că dna Merkel „a subliniat că o armată europeană nu va fi îndreptată împotriva NATO”. Le Monde remarcă ofensiva lansată de preşedintele Trump împotriva omologului său francez, de la criticile pe tema apărării europene, la şomaj, cotă de popularitate şi chiar vinurile franceze şi taxele impuse vinurilor americane importate în Franţa. Criticile virulente ale liderului de la Casa Albă survin după remarcile făcute de Macron înaintea festivităţilor care au marcat centenarul armistiţiului care a pus capăt primului război mondial, aminteşte presa franceză. Iar La Libre Belgique detaliază: ideea creării unei „adevărate armate europene” pentru a proteja blocul comunitar de China, Rusia şi chiar de Statele Unite, lansată de preşedintele Macron, a fost considerată drept un afront de liderul de la Casa Albă.
Britanicii sunt însă mai preocupaţi de rezultatul şedinţei cabinetului de la Londra, convocată de premierul Theresa May pentru a semna acordul final pe tema Brexit convenit cu Bruxelles-ul. „La întrunirea crucială va fi revizuit textul convenit marţi de negociatorii britanici şi ai Uniunii Europene, ca prim pas în lungul proces de ratificare a retragereii Regatului Unit din blocul comunitar”, scrie The Guardian. Iar Washington Post relatează că „CNN a dat în judecată Casa Albă pentru a obţine reacreditarea reporterului Jim Acosta”, care l-a iritat pe Donald Trump prin întrebările puse.

Adriana Buzoianu