Din cauza incidentelor care au avut loc duminică în Strâmtoarea Kerci, în urma cărora nave militare ruseşti au deschis focul asupra a trei nave militare ucrainiene, rănind mai mulţi militari ucrainieni şi capturând cele trei nave ucrainiene, tensiunile dintre Kiev şi Moscova au atins cele mai înalte cote din anul 2014 până în prezent, atunci când Rusia a ocupat peninsula Crimeea. Mâine dimineaţă în Ucraina va intra în vigoare starea de război pentru o perioadă 30 de zile iar diplomaţia internaţională intrat în alertă.
Atât la cererea a Ucrainei cât şi a Rusiei, noaptea precedentă s-a întrunit de urgenţă Consiliul de Securitate al ONU pentru a discuta acest caz. În cursul dezbaterilor, ambasadoarea Statelor Unite ale Americii la ONU, Nikki Haley a avertizat Rusia că sechestrarea celor trei nave militare ucrainiene de către forţele ruseşti reprezintă o „revoltătoare încălcare a suveranităţii teritoriale a Ucrainei” – notează Reuters. Volodymyr Yelchenko, ambasadorul Ucrainei la ONU, a solicitat noi sancţiuni împotriva Rusiei pentru ceea ce acesta consideră drept o agresiune a Moscovei împotriva unui stat independent. Yelchenko şi-a exprimat încrederea că presiunile politice ale comunităţii internaţionale vor contribui la detensionarea situaţiei, însă a adăugat că Ucraina este pregătită să utilizeze toate mijloacele disponibile pentru a se apăra. În replică, ambasadorul Rusiei la ONU, Dmitry Polyanskiy a declarat că incidentul a fost provocat de Ucraina din motive electorale. Opinia acestuia e că în acest mod preşedintele ucrainean Petro Poroşenko doreşte să se menţină la putere şi după alegerile de anul viitor, întrucât popularitatea acestuia este în declin. Consiliul de Securitate nu a adoptat nicio hotărâre în acest caz, proiectul de hotărâre a Rusiei a fost respiuns cu 7 voturi împotrivă, 4 voturi pentru şi 4 abţineri. Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin au o întâlnire programată la sfârşitul acestei săptămâni în Brazilia la summitul G20, ceea ce reprezintă încă o speranţă de a evita ca acest conflict să escaladeze. Totodată, la Bruxelles a fost convocată o şedinţă extraordinară a consiliului NATO – Ucraina, la care secretarul general NATO, Jens Stoltenberg a luat o poziţie fermă în favoarea Ucrainei şi a solicitat eliberarea imediată a prizonierilor. În acest context întâlnirea miniştrilor de externe a ţărilor membre NATO care a fost programată pentru săptămâna viitoare, va avea o deosebită importanţă. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk a luat poziţie în favoarea Ucrainei în cadrul unei comunicat dat publicităţii ieri. Totodată, mai multe state au declarat că apreciază incidentul drept o agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, de notat însă că Germania a îndemnat părţile la moderaţie fără să indice cine e responsabilul conflictului.
Starea de război va intra în vigoare mâine dimineaţă la ora 7 pe întreg teritoriul Ucrainei. Aceasta nu înseamnă declaraţie de război, însă pot fi instituite o serie de măsuri cum ar fi mobilizarea rezerviştilor, restrângerea unor drepturi, limitarea libertăţii presei, închiderea graniţelor etc. Vestea instituirii stării de război a creat îngrijorare în zonele locuite de maghiari din Transcarpatia. Potrivit informaţiilor cotidianului Népszava, mulţi dintre tinerii maghiari părăsesc Ucraina de teamă să nu fie chemaţi în armată.
Subsecretarul de stat al ministerului de externe american George Kent, în faţa ziariştilor acreditaţi la Kiev în cadrul unei dicuții realizate prin intermediul aplicaţiei Skype, a apreciat că „Spre deosebire de antecesorii săi: Boris Yelţin, Mihail Gorbaciov, dar chiar şi față de Leonid Brejnev, cel care a semnat în anul 1975 acordul final din Helsinki, Vladimir Putin nu doreşte să respecte principiul suveranităţii statelor şi urmăreşte destabilizarea ţărilor vecine.” – scrie Népszava. Diplomatul de rang înalt a nominalizat şase ţări pentru a exemplifica atitudinea lui Putin: Ucraina, Republica Moldova, Bielarus, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan. În opinia lui Kent în fiecare dintre statele amintite se pot identifica practicile ruseşti, iar ceea ce se întâmplă acum în regiunea Donbas ne aminteşte de războiul scurt din anul 2008 dintre Georgia şi Rusia. Se pare că ruşii au un scenariu pus la punct foarte minuţios pentru a destabiliza ţările din jur. Astfel doresc să împiedice aceste state să-și decidă propria soartă. Pentru a-și atinge scopul, Rusia utilizează o paletă largă de mijloace, mergând de la războiul informaţional până la intervenţia militară directă – a conchis George Kent.
Székely Ervin, Rador
