Deja tensionate din cauza anexării Crimeii şi a conflictului din estul Ucrainei, relaţiile dintre Kiev şi Moscova cunosc noi momente de încordare în urma unui incident naval în strâmtoarea Kerci, la intrarea în Marea de Azov. Vase ale marinei militare ruseşti au deschis focul asupra unor nave ucrainene care se îndreptau spre portul Mariupol. Ucraina a acuzat Rusia de agresiune şi de tratamente brutale aplicate persoanelor aflate pe cele trei nave reţinute, în timp ce Moscova se apără arătând că a acţionat conform legislaţiei internaţionale şi că navele ucrainene nu au răspuns somaţiei de a se opri pentru control, rezumă firul evenimentelor France Presse. Situaţia se complică, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko semnând un decret privind aplicarea, din 28 noiembrie, a legii marţiale pentru 30 de zile. Documentul are nevoie şi de aprobarea Parlamentului de la Kiev, aminteşte publicaţia ucraineană Kiyv Post. Legislativul a suspendat însă dezbaterea acestei decizii, pe fondul protestelor reprezentanţilor opoziţiei. Iniţial, preşedintele semnase un decret pentru instaurarea legii marţiale pentru o perioadă de 60 de zile. Experţi jurişti consultaţi de Kiyv Post au avertizat că legea marţială odată intră în vigoare pe termen de două luni ar duce probabil la amânarea alegerilor prezidenţiale programate a avea loc în martie 2019. Pe de altă parte, Rusia susţine că a acţionat în conformitate cu legislaţia internaţională şi a acuzat ceea ce a numit – cităm – „o provocare a Kievului”. Potrivit TASS, responsabilul cu afaceri al Ucrainei în Rusia, Ruslan Nimcinskii, a fost convocat la sediul MAE rus. Şeful diplomaţiei ruseşti a apreciat că instituirea legii marţiale în Ucraina ar putea duce la degenerarea situaţiei din Donbass şi „le-ar da mână liberă naţionaliştilor radicali ucraineni”. Serghei Lavrov consideră că incidentul ar putea servi intereselor Kievului, care în perspectiva summitului G20 din Argentina a introdus pe agenda Adunării Generale ONU un proiect de rezoluţie pe tema militarizării Mării de Azov, mai notează TASS. Arătând că aceasta este „una dintre cele mai serioase ameninţări militare din regiune în ultimii ani”, Stars and Stripes comentează că incidentul „ar putea deveni preludiul unei confruntări mult mai largi”. „Se pare că Rusia încearcă să instaleze o nouă Cortină de Fier de-a lungul Mării Negre”, a afirmat fostul comandant al forţelor americane în Europa, generalul Ben Hodges, citat de Stars and Stripes.
Atentă la incidentul naval care a dus la escaladarea tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina, presa internaţională nu abandonează însă alte subiecte predilecte care au ţinut capul de afiş în ultima perioadă, precum Brexit. După ce părţile au ajuns la un acord privind condiţiile separării Marii Britanii de garnitura Uniunii Europene, au început să fie făcute calcule privind costurile acestui proces. Acordul semnat de premierul Theresa May va costa Marea Britanie o sumă echivalentă cu produsul economic al Ţării Galilor sau al centrului financiar londonez, City – comentează Huffington Post. „Ieşirea din Uniunea Europeană va reduce valoarea economiei Marii Britanii cu 3,9% – sau 100 de miliarde de lire anual – până în 2030, comparativ cu varianta rămânerii în UE”. Adică o pierdere de peste 1.000 de lire pe cap de locuitor, trage linie Financial Times care citează o analiză elaborată de Institutul Naţional de Cercetări Economice şi Sociale. În schimb, o ieşire din Uniune fără acord ar genera o pierdere de 5,5% din Produsul Intern Brut, aproximativ 140 de miliarde de lire pe an.
Tot din presa britanică aflăm că studentul Matthew Hedges, condamnat la închisoare pe viaţă în Emiratele Arabe Unite pentru spionaj, a fost graţiat şi eliberat. „În urma unei activităţi intense de lobby a ministrului britanic de Externe şi în contextul unui apel internaţional pentru a oferi dovezi clare legate de activitatea de spionaj a lui Matthew Hedges, acesta a fost graţiat printr-o decizie a autorităţilor din Emirate”. Ele au insistat însă că Hedges era un agent MI6 şi au prezentat înregistrări video care par să arată că tânărul admite că ar fi încercat să obţină secrete militare, scrie The Guardian.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
