Emmanuel Macron decretează „starea de urgenţă economică şi socială” în Franţa, titrează L’Obs, detaliind că printr-un discurs crucial, preşedintele francez a încercat să le transmită concetăţenilor săi că a înțeles mesajul crizei „vestelor galbene”. „În spatele violenței, nu uit că există furie”, a spus Macron, anunţând „măsuri puternice şi concrete” în primul rând pentru creşterea puterii de cumpărare a francezilor, notează cotidianul francez. Promiţând să construiască o “Franţă a meritului şi a muncii” şi o “Franţă care să poată trăi demn din munca ei”, Macron a vorbit despre creşterea salariului minim şi mai multe facilităţi fiscale, observă Le Figaro. El a ţinut însă să precizeze că excesele care au avut loc în ultimele săptămâni în timpul mobilizărilor succesive ale vestelor galbene „nu vor beneficia de nicio indulgență”. “Nicio furie nu justifică atacarea unui poliţist, a unui jandarm, nu justifică distrugerea magazinelor, a clădirilor publice”, a subliniat Macron, citat de Le Figaro. Promiţând implicarea marilor companii în eforturile de soluţionare a situaţiei, preşedintele francez a subliniat însă că „nu se vor face paşi înapoi” în reformele necesare pentru că o astfel „de dare înapoi ne-ar slăbi”, notează şi Le Monde. Contradicţia între cerinţele protestatarilor de a beneficia de taxe mai mici şi de servicii publice mai bune va rămâne însă nerezolvată, consideră un analist al Financial Times, care conchide că „protestele împotriva lui Macron arată că a conduce Franţa este o misiune imposibilă”.
În Marea Britanie, procesul Brexit este aruncat în haos după ce premierul Theresa May a amânat votul din Parlament pe marginea acordului de divorţ convenit cu Uniunea Europeană, constată Reuters. Confruntându-se cu riscul unei înfrângeri uriaşe în parlament, May a promis că va merge din nou la Bruxelles pentru a renegocia condiţii mai bune, în special în ceea ce priveşte partea cea mai controversată a acordului – circulaţia mărfurilor şi a persoanelor la graniţa dintre cele două Irlande, detaliază Bloomberg. „Nu se pune problema renegocierii acordului de divorţ”, avertizează Comisia Europeană, subliniind că „acordul pus pe masă, pe 25 noiembrie este cel mai bun care există şi singurul posibil”, notează Le Vif. Totuşi, susţinătorii rămânerii Marii Britanii în UE au primit luni un semnal încurajator din partea Curţii Europene de Justiţie care a decis că Londra poate renunţa unilateral la Brexit, fără a fi nevoie de consimţământul celorlalte state membre, constată Financial Times. Wall Street Journal atrage atenţia că sectorul financiar are nevoie urgentă de o decizie în privinţa Brexitului. Amânarea votului în parlament creează şi mai multă incertitudine ceea ce a dus lira la cel mai scăzut nivel din ultimele 18 luni şi a produs pierderi însemnate acţiunilor companiilor britanice.
Europa nu mai poate continua ca până acum, este avertismentul lansat de mai mulţi profesori de economie şi personalităţi europene în ceea ce ei numesc „manifestul pentru salvarea Europei de ea însăşi”. După „alegerea unor guverne anti-europene în ţări de pe tot cuprinsul Uniunii Europene” şi „după iminentul Brexit” „nu mai putem aştepta pur şi simplu noi plecări sau şi mai multă destrămare fără a opera nişte schimbări fundamentale la Europa actuală”, se arată în manifestul publicat de The Guardian. Manifestul vine cu mai multe propuneri concrete care să construiască un „nou model pentru a asigura dezvoltarea socială echitabilă şi durabilă”, prin „reducerea inegalităţilor din interiorul ţărilor şi investirea în viitorul tuturor europenilor”.
Pe plan global, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat luni un controversat pact pentru migraţie, titrează Politico, explicând că după retragerea Statelor Unite din procesul de elaborare a acestui pact, mai multe ţări s-au răzgândit la rândul lor, refuzând să-l semneze. The Guardian consideră însă că e vorba de un „pact istoric”, fiind primul de acest fel la nivel internaţional. Semnat de 164 de ţări, după 18 luni de dezbateri şi negocieri, documentul nu are caracter obligatoriu şi îşi propune o mai bună gestionare a maselor de imigranţi din întreaga lume, explică ziarul britanic. „Nu stabilim un nou drept a imigra”, „ceea ce stabilim este obligaţia de a respecta drepturile omului pentru imigranţi” au fost asigurările date de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care a încercat să demoleze „mitul nr. 1”, cum că pactul ar forţa ţările să adopte legi şi norme mai prietenoase pentru migranţi, notează New York Times. De altfel, opoziţia faţă de acest document a fost alimentată în primul rând de teama că ţările vor fi obligate să-şi deschidă larg graniţele şi să extindă beneficiile sociale pentru noii veniţi, explică ziarul american. „Ignoraţi aceste minciuni despre Pactul ONU pentru Migraţie. Este singura soluţie responsabilă pentru o lume în schimbare” este îndemnul adresat în revista Time de fostul înalt comisar ONU pentru drepturile omului, Mary Robinson. „Migraţia se va amplifica în anii următori, în special din cauza agravării efectelor schimbării climatice care vor forţa întregi comunitaţi să-şi părăsească zonele în care trăiesc”, iar „comunitatea internaţională trebuie să se pună de acord asupra unor modalităţi de a gestiona acest fenomen, recunoscând realităţile lumii noastre globalizate”, susţine Mary Robinson, subliniind că „zidurile, gardurile şi represiunea nu vor furniza niciodată o soluţie acceptabilă”. (Carolina Ciulu)/cciulu
