Revista presei internaţionale – 19 decembrie

China sărbătorește 40 de ani de reforme economice şi de deschidere spre lume printr-un discurs al preşedintelui Xi Jinping care a ţinut să sublinieze că “o țară mare ca a noastră merită ambiții mari”, notează Le Monde. Ziarul francez observă că mesajul lui Xi Jinping a fost limpede: China nu are de primit nicio lecție din partea occidentalilor şi este pregătită să joace un rol central pe scena mondială. În plus, invocând scoaterea din sărăcie, și într-un timp record, a celei mai populate ţări din lume, Xi Jinping a susţinut că trebuie “menținută și întărită conducerea Partidului Comunist în toate activitățile”, cu instaurarea unei „discipline riguroase”. Business Insider comentează că în „discursul său exuberant”, preşedintele chinez a promis miracole, fără a prezenta însă şi planuri concrete. Pieţele financiare, în special cele asiatice, au reacţionat printr-o scădere bruscă, analiştii economici fiind dezamăgiţi că discursul nu a prezentat măsuri care să contracareze tendinţele defavorabile din economie sau care să diminueze tensiunile comerciale cu SUA.
În Statele Unite, implicarea Rusiei în alegerile din 2016 a fost mai gravă decât s-a crezut iniţial, constată Los Angeles Times, în timp ce USA Today detaliază că potrivit unor rapoarte ale Senatului american, au fost identificate milioane de postări ale unor conturi ruseşti pe reţelele de socializare, cu scopul de a-l ajuta pe Donald Trump să câştige alegerile, dar şi de a-l susţine după preluarea mandatului. Ferme de troli au dus campanii de dezinformare pentru a-i descuraja pe votanţii de culoare să se prezinte la vot sau pentru a face imposibilă distincţia între realitate şi ficţiune, explică Huffington Post. Ziarul american atrage atenţia că fermele de troli continuă să lucreze şi în prezent pentru a alimenta tensiunile rasiste şi politice în America, într-un moment de dezbinare politică maximă. În replică, Moscova respinge acuzaţiile de amestec în politica americană, notează Moscow Times. „Rusia este folosită ca o memă în politica din SUA”, consideră un analist politic rus care atrage atenţia că „demonizarea lui Putin va face dificilă a o îmbunătăţire a relaţiilor dintre Rusia şi Occident”, potrivit aceluiaşi Moscow Times.
Pe plan militar, tensiunile ruso-americane continuă. „Rusia va proiecta cu uşurinţă noi rachete pentru a se apăra, dacă Statele Unite se retrag din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF)”, titrează Russia Today, citând declaraţii ale preşedintelui Vladimir Putin. Negând că Rusia ar fi încălcat tratatul INF, Putin a acuzat în schimb Washingtonul de încălcarea acestui tratat prin construirea sistemului antirachetă Aegis în România şi Polonia, mai scrie Russia Today.
În Marea Britanie, opoziția trece la atac împotriva premierului Theresa May, după ce şeful Partidului Laburist a depus în parlament o moţiune de neîncredere din cauza refuzului lui May de a convoca votul deputaților pe tema acordului Brexit înainte de luna ianuarie, scrie La Libre Belgique. Între timp, purtătorul de cuvânt al premierului britanic a anunţat că Londra începe pregătirile pentru o posibilă retragere din Uniunea Europeană fără un acord şi a îndemnat cetăţenii şi companiile să se pregătească pentru astfel de eventualitate, anunţă Reuters. Un Brexit fără acord pune în stare de alertă şi armata, constată The Guardian, explicând că Marea Britanie va mobiliza aproximativ 3.500 de militari – activi şi rezervişti – care vor fi puşi la dispoziţia oricărui departament guvernamental cu scopul de a oferi sprijin în orice situaţie de urgenţă. La Bruxelles, diplomaţii europeni speră, însă, în organizarea unui al doilea referendum în Regatul Unit care să decidă rămânerea în Uniunea Europeană, constată The Independent.
În sfârşit, Le Vif face un bilanţ trist al anului 2018 pentru presă: 80 de jurnaliști uciși, 348 aflaţi în arest și 60 luaţi ostatici, potrivit unui raport al Reporteri fără Frontiere. Aceste cifre sunt în creștere și arată “o violență fără precedent împotriva jurnaliștilor”. „Ura contra jurnaliștilor proferată, chiar revendicată, de lideri politici, religioși sau de oameni de afaceri fără scrupule, are consecințe dramatice pe teren și se traduce printr-o creștere îngrijorătoare a încălcărilor drepturilor față de jurnaliști. Multiplicate de rețelele de socializare, care au în această privință o mare responsabilitate, aceste sentimente de ură legitimează aceste violențe și slăbesc jurnalismul și, odată cu el, democrația”, atrage atenţia Reporteri fără Frontiere.

(Carolina Ciulu – RADOR)