DER STANDARD (Austria), 7 ianuarie 2019 – Parlamentul European a avertizat încă din noiembrie printr-o rezoluţie asupra faptului că statul de drept din România se află în pericol.
De la sfârşitul sângeros al dictaturii Ceauşescu, deci de aproape trei decenii, presa intenaţională nu a relatat atât de mult despre România ca înainte şi după preluarea preşedinţiei Consiliului UE în următoarele şase luni. Nu este vorba doar despre deciziile cruciale care urmează a fi luate în acest răstimp, cum ar fi ieşirea Marii Britanii din UE la sfârşitul lunii martie şi alegerile europene de la sfârşitul lunii mai. Presa internaţională se ocupă înainte de toate de înseşi condiţiile din România, iar ceea ce află este în majoritate negativ, mai ales în privinţa corupţiei şi a luptei pentru putere care o însoţeşte.
Parlamentul European avertizase încă din noiembrie asupra faptului că statul de drept din România se află în pericol. Raportul anual al Comisiei UE privind statul de drept şi combaterea corupţiei din România a stabilit că presiunea guvernului asupra justiţiei, noile legi din justiţie şi modificările din Codul Penal pun în pericol progresele obţinute de la aderarea ţării din 2007. După revocarea curajoasei şefe a DNA, partidul postcomunist PSD care se autodefineşte drept social-democrat (şi care se află la guvernare în coaliţie cu liberalii de la alegerile din 2016) vrea să-l dea la o parte din drum pe procurorul general independent. Numeroşi demnitari şi funcţionari locali ai PSD sunt condamnaţi legal sau sunt ameninţaţi de o condamnare. Dintre aceştia au făcut parte şi foştii premieri PSD Adrian Năstase şi Victor Ponta.
Însă ceea ce se petrece în ultimele luni în jurul liderului PSD şi preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea este fără precedent chiar şi în istoria turbulentă a României. Acest politician de departe cel mai puternic al ţării nu poate face parte din guvern datorită unei condamnări anterioare pentru fraudă electorală şi a unei condamnări în primă instanţă din iunie 2018 la trei ani şi jumătate cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. Împotriva sa se află pe rol şi o acţiune pentru delapidare de fonduri europene în valoare de 21 milioane euro.
Cu toate acestea Dragnea câştigă luptele interne pentru putere din PSD, dictează orientarea politicii de guvernare şi conduce lupta împotriva preşedintelui din opoziţie Klaus Iohannis. Dragnea îi pune în vedere preşedintelui care provine din rândul minorităţii germane chiar şi iniţierea unei plângeri penale pentru înaltă trădare. La rândul său şeful statului l-a numit drept infractor, blochează numirea a doi miniştri pentru transporturi şi pentru dezvoltare regională şi consideră guvernul sub conducerea Vioricăi Dăncilă drept „total nepregătit” pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE. În privinţa alegerilor prezidenţiale din noiembrie este de aşteptat o acutizare a disputei dintre guvern şi Iohannis.
În acelaşi timp Dragnea şi premierul numit de el scot pe masa de joc cartea naţională. Demonstranţii au fost dirijaţi din străinătate („fiind finanţaţi de George Soros!”), iar Bruxelles-ul discriminează România pentru că este o ţară est-europeană. Faptul că PSD mai face parte şi în prezent din grupul social-democrat al Parlamentului European este de altfel la fel de neînţeles ca şi apartenenţa partidului Fidesz al lui Orbán la PPE.
(Autor: Paul Lendvai)
Traducerea: Imola Stănescu
