Klaus Iohannis: Asistăm, la debutul anului 2019, la un moment de o importanţă deosebită, care va rămâne în istoria ţării noastre: lansarea primei preşedinţii a României la Consiliul UE.
Mulţumesc, domnule preşedinte Juncker, pentru prezenţa dvs astăzi, aici, la Bucureşti, împreună cu Colegiul Comisarilor, pentru marcarea acestui moment!
Am avut până adineauri un dialog deschis şi constructiv intens cu preşedintele Juncker şi cu comisari europeni. Am discutat în cadrul dezbaterilor strategice la Consiliul European, am discutat problemele europene de foarte multe ori şi cred că suntem bine pregătiţi pentru perioada dificilă, dar interesantă şi, credem, cu rezultate pe care o începem acum. Noi considerăm Comisia Europeană un partener vital, important, partener cu care avem un dialog foarte bun, partener cu care împărtăşim obiectivul unei Europe mai puternice, mai unite, mai eficiente – şi aici vorbim atât în plan intern, în interiorul Uniunii, cât şi în plan extern. Acesta va fi şi obiectivul către care vor fi orientate eforturile noastre pe durata următoarelor şase luni.
În acest context, discuţiile de astăzi s-au concentrat pe o serie de dosare importante de pe agenda europeană, dar în acelaşi timp am discutat şi abordări generale, care sunt extrem de importante pentru perioada viitoare. Am discutat astăzi, şi în discuţia pe care am avut-o cu preşedintele Juncker, şi în discuţia pe care am avut-o cu comisari europeni, evident, despre Brexit, despre bugetul multianual pentru următoarea perioadă, despre migraţie, despre securitatea europeană şi despre cum vom face să construim o agendă strategică optimistă, realistă, bună şi credibilă pentru următoarea perioadă.
Dacă ne referim la Brexit, pot să vă spun că ne dorim cu toţii, cei care am discutat astăzi, o retragere ordonată a Marii Britanii; sperăm că aşa se va întâmpla./cvanatoru
În acelaşi timp, însă, ne vom concentra eforturile pe facilitarea adoptării măsurilor propuse de Comisia Europeană pentru a ne asigura că UE este pregătită în mod corepsunzător pentru retragerea Marii Britanii în orice scenariu. Bugetul Uniunii joacă, evident, un rol major pentru sprijinirea obiectivelor noastre politice, iar în cadrul negocierilor pe care le vom avea în următoarele şase luni vom urmării obţinerea unor rezultate consensuale echilibrate şi adaptate realităţilor pe care cetăţenii din întreaga Europă le percep zilnic. Preşedinţia română a Consiliului UE va fi pe deplin angajată în acest proces în conformitate cu obiectivul pe care l-a stabilit ultimul Consiliu european, respectiv atingerea unui acord politic până la sfărşitul anului 2019.
Gestionarea migraţiei rămâne un domeniu care necesită întreaga atenţie. Noi am înţeles că se aştepată de la noi sa fim implicaţi în discuţii, să căutăm împreună cu partenerii cele mai bune soluţii. Privind către viitorul nostru comun, summitul informat de la Sibiu, din 9 mai, credem că va constitui un reper pentru preşedinţia noastră, dar şi pentru UE în ansamblul său, ţinând cont de rolul său important în pregătirea viitorelor priorităţi şi abordărilor strategice pentru perioada de după alegerile europarlamentare. Am discutat aceste chestiuni, am fost de acord că orientările care vor fi trasate cu această ocazie cu privire la viitorul proiectului european trebuie să aibă o bază consensuală şi să răspundă aşteptărilor cetăţenilor europeni.
Sunt încrezător că următoarele şase luni ne vor oferi ocazia să lucrăm împreună în mod constructiv şi să dezvoltăm cooperarea noastră pentru atingerea acestor obiective. Personal sunt foarte angajat în acest demers important pentru România, dar ştiu că toată lumea de la noi este foarte angajată şi hotărâtă să ne prezentăm bine, foarte bine, să obţinem ceea ce ne propunem, finalizarea multor dosare care sunt în lucru, elaborarea unei strategii viabile, credibile, pentru viitorul Uniunii Europene. Vă mulţumesc! Domnule preşedinte./lazard/pvelisar
Jean-Claude Juncker: Domnule preşedinte al republicii, dragă Klaus, aş vrea să spun foarte rapid câteva lucruri. Suntem bucuroşi să ne aflăm în România şi aş vrea să mulţumesc preşedintelui şi Guvernului pentru primirea foarte plăcută care ni s-a făcut! Pentru mine, România nu este o ţară oarecare, pentru că, ca să vă spun din punct de vedere al biografiei mele, eu am fost întodeauna aproape de calea României spre Uniunea Europeană. În decembrie 1997 eram la Luxemburg, preşedintele Consiliului European, care a permis statelor membre pe care astăzi le numim noi state membre, dar deja sunt alături de noi de ceva vreme, deci care a hotărât atunci să deschidă calea europeană pentru aceste ţări. Aceste lucruri par acum să fie de la sine înţelese, dar atunci era o dezbatere destul de aprinsă şi erau multe ţări care băteau la uşa Uniunii Europene. Nu regret decizia luată atunci, pentru că consider că fără România Uniunea Europeană nu e completă. Cred că datorăm multe României, dar şi România, la rândul său, datorează multe Uniunii Europene. Apoi, mai târziu, în numele Consiliului European, tot la Luxemburg, în aprilie 2005, am semnat Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană şi nu am avut niciodată nici cel mai mic regret cu privire la acest act.
Alături de domnul preşedinte am hotărât să pregătim foarte bine întâlnirea de la Sibiu, de pe data de 9 mai. Va fi o reuniune dedicată stabilităţii, pentru că până atunci Regatul Unit va fi părăsit Uniunea Europeană şi trebuie să le demonstrăm tuturor, şi celor care ne observă din afară, că Uniunea Europeană se relansează acum, are un nou început, este o nouă etapă în lunga sa istorie, care nu a fost niciodată un curs de apă prea liniştit.
Preşedinţia română va fi o preşedinţie care va oferi rezultate. /ilixandru/pvelisar
Avem, noi, Comisia, am pus, de fapt, pe masa de lucru a colegiuitorului Parlamentului European şi Consiliul, o serie întreagă de propuneri legislative şi ne aşteptăm ca majoritatea dintre ele să fie încheiate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Asta înseamnă multă muncă pentru preşedinţia română şi îmi cer scuze faţă de preşedintele român pentru că Comisia a lucrat atât de rapid şi a reuşit să pună şi să aducă în atenţia colegiuitorului european atât de multe iniţiative legislative. Va fi o preşedinţie care va trebui să se ocupe şi de perspectivele financiare multianuale. Preşedinţia austriacă deja a parcurs partea tehnică, iar acum preşedinţia română trebuie să continue pe calea deschisă, pentru că nu putem să întrerupem chiar acum înainte de alegerile europene acest proces, nu putem să avem o pauză nici în acţiune, nici în procesul de reflecţie şi dorim ca tot acest dosar să fie tratat cu atenţia şi viteza pe care le merită.
Apoi, Brexitul, sigur, suntem în contact permanent, eu, comisia cu Downing Street, Nr.10, deci cu primul ministru britanic, şi vom vedea săptămâna viitoare care sunt concluziile pe care le va trage parlamentul britanic pe marginea textelor propuse. Eu sper să avem un acord. Nu-mi doresc o ieşire a Regatului Unit fără acord, pentru că aceasta ar fi o catastrofă şi pentru cetăţenii britanici, şi pentru întregul continent european.
De aceea, trebuie să desfăşurăm toate eforturile de acum până marţi, până la votul din parlamentul britanic, pentru ca acest proiect important să nu eşueze. Cred, de asemenea, că preşedinţia română va putea să aibă o contribuţie foarte semnificativă, pentru a demonstra că toţi cei care pretind că în Europa sunt două blocuri, cei din Vest şi cei din Est, că există o fragmentare internă, să le arate că nu au dreptate, că Europa respiră cu aceşti doi plămâni şi că Europa în timpul preşedinţiei române şi apoi poate să acţioneze organizat şi ordonat.
Ar fi foarte bine ca în interiorul ţării acesteia, a ţării dumneavoastră, să existe o atmosferă şi un spirit de consens care să permită tuturor, toţi românii spun asta, să permită ca Europa să avanseze. Nu trebuie să exportăm în Europa conflicte interne şi nici nu putem să ne angajăm într-o polemică fără sens şi fără scop, pentru că acest lucru va duce la multe probleme interne şi externe.
România vrea să fie de folos Europei şi de aceea trebuie să stabilească la nivel intern condiţiile preliminare care să-i permită să aibă o preşedinţie de succes. Deci, de aceea cred că pentru prima preşedinţie română există toate şansele să fie o mare preşedinţie. Vă mulţumesc./rpatulea/pvelisar
Reporter: Pentru ambii preşedinţi. În legătură cu strategia privind Balcanii de Vest. Este acum în finalizare, în legatură cu denumirea Republicii Macedonia, ultima fază se desfăşoară acum în parlament. Această problemă a fost rezolvată dar care este planul B, dacă totuşi nu se rezolvă problema putem să mai aşteptăm încă, pentru toate problemele mai putem să aşteptăm încă zece ani pentru a stabili perspectiva europeană a ţărilor din Balcanii de Vest şi ce putem să facem? Ce se poate face? Ce soluţii aveţi în acest caz?
Jean-Claude Juncker: În legătură cu această problemă a denumirii vechii republici Macedonia, sunt impresionat de curajul celor doi prim-miniştri şi ei poartă această răspundere în faţa istoriei şi as vrea ca acest proces să se închie cu succes în termenele prevăzute. Nu pot decât să îndemn cele două guverne, pe cei doi prim-miniştri, pe cele două parlamente să facă ceea ce istoria le cere să facă.
Klaus Iohannis: Balcanii de Vest sunt o zonă care pentru noi se află în imediata vecinătate şi, indiferent de poziţionarea geografică, pe noi ne priveşte şi ne interesează. România este convinsă că locul acestei zone este cu noi. Evident, această afirmaţie generală necesită o punere în practică care cateodată se dovedeşte destul de complexă, dar această chestiune pe care aţi menţionat-o o văd exact în acelaşi fel ca şi preşedintele Juncker şi sper să se progreseze repede şi bine pentru a rezolva una din problemele care, trebuie să fim foarte sinceri, a făcut imposibil un progres substanţial care s-ar fi putut realiza.
Ramona Avramescu – TVR: Am o întrebare pentru preşedintele Comisiei. În discursul dumneavoastră de aseară, de la Ateneu, aţi spus că nu există loc pentru Comisia Europeană de compromisuri în respectarea statului de drept şi democraţiei. Puteţi să ne spuneţi mai concret la ce anume v-aţi referit şi dacă, de exemplu, un act normativ pentru graţiere şi amnistie, de care se vorbeşte intens pe scena politică românească, ar reprezenta un astfel de compromis şi cu ce consecinţe? Iar pentru domnul preşedinte Iohannis, dacă sunteţi cumva îngrijorat că disputele privind justiţia de la Bucureşti ar putea afecta în vreun fel exercitarea preşedinţiei. Mulţumesc!/lazard/fcostea/
Jean-Claude Juncker: În această privinţă, stimată doamnă, am vrut să reamintesc regulile europene. Este vorba de respectarea absolut necesară a statului de drept. Am spus că Europa e făcută şi din compromisuri, dar că nu trebuie să existe compromisuri pe aspectele esenţiale, pentru că aceste aspecte esenţiale ar fi afectate negativ dacă s-ar acorda o amnistie, aşa cum preconizează unii din ţara dumneavoastră, dacă aceasta ar intra în vigoare. Ar fi un pas înapoi.
Klaus Iohannis: Ştiţi foarte bine că pentru mine statul de drept din România nu este negociabil şi această poziţie am reiterat-o de multe ori şi voi rămâne la această opinie. Discuţia pe legile justiţiei şi pe coduri din România este o discuţie complicată, care se poartă acum de doi ani deja şi sper să existe la toţi cei implicaţi înţelepciunea de a duce această discuţie spre un final care este conform nu numai cu aşteptările mele, pe care le cunoaşteţi, ci este în conformitate cu aşteptările românilor, cu aşteptările exprimate de Comisia de la Veneţia şi cu aşteptările exprimate de GRECO. Noi nu putem în România să construim un sistem de justiţie care nu este compatibil cu celelalte sisteme de justiţie din Europa şi mai mult, noi, prin aderarea la Uniunea Europeană, ne-am dorit să fim parte a unui spaţiu de valori şi dorim să rămânem acolo. Acest spaţiu de valori, evident, cuprinde şi principiile şi regulile de bază ale unui stat de drept. Asta este o discuţie pe care o vom continua în România şi eu nu am de gând să fac în niciun fel rabat de la aceste valori şi principii!/ilixandru/fcostea
Pe de altă parte, această discuţie, după cum am putut cu toţii să observăm, din păcate, nu îmbunătăţeşte imaginea României şi asta este o problemă pe care trebuie s-o avem în vedere. Însă, în ce priveşte afacerile europene, eu sunt convins că vom găsi, împreună cu guvernul, abordările potrivite pentru a atinge obiectivele pe care ni le-am propus în timpul acestei preşedinţii de şase luni la Consiliul Uniunii Europene. Problemele de politică internă nu trebuie să afecteze demersurile pe care le facem în cadrul preşedinţiei şi acest lucru cred că a fost foarte bine înţeles de toate părţile.
Reporter: De la Irish Times, Patrick Smyth. Domnule Juncker, aţi vorbit despre contactele cu primul ministru britanic. Ne puteţi spune mai multe, pentru că doamna May a suferit a înfrângere dureroasă marţi, în Camera Comunelor, şi are nevoie de mai multe asigurări din partea Uniunii Europene, mai ales în ceea ce priveşte soluţia de backstop şi natura temporară a acestei soluţii? Ne puteţi spune ce asigurări îi veţi oferi? Există cumva o scrisoare? Ce va face Comisia dacă votul nu merge bine, ce va face Comisia Europeană?
Jean-Claude Juncker: Nu vreau să mă angajez acum în speculaţii, nici în ceea ce priveşte reciprocitatea. Comisia a spus că nu vor fi renegocieri. Am spus că putem oferi clarificări, lămuriri. Sigur că suntem în contact cu cabinetul primului ministru britanic, dar vă rog să nu confundaţi acest lucru cu o renegocere, mai ales în ceea ce priveşte backstop-ul. Nu cred că ar fi înţelept să mă exprim acum pe toate detaliile discuţiilor în curs. Ştiaţi foarte bine înainte să puneţi intrebarea că o să vă dau acest răspuns. Lăsaţi-mă să-mi văd de treabă. Aş putea să devin foarte vizibil de pe o clipă pe alta dacă aş intra în detaliile întrebării dumneavoastră şi nu cred că intenţia dumneavoastră este să mă faceţi popular. O să mă opun acestei tendinţe./lbadiu/
Reporter: Sabina Iosub (ANTENA 3) – Domnule preşedinte Juncker, în discursul dvs despre starea Uniunii ai spus de fiecare dată că nu pot exista la nivelul UE cetăţeni de mâna întâi şi cetăţeni de mâna a doua – cu alte cuvinte, că dublul standard la nivelul UE trebuie eliminat. În mod concret, ce puteţi face în bucata de mandat ce a mai rămas, cu privire la două situaţii de dublu standard: pe de-o parte, faptul că România şi Bulgaria nu sunt parte din Spaţiul Schengen – ştiu că aţi mai vorbit despre acest subiect, însă, concret, care ar putea fi aportul dvs în acest subiect – şi, pe de altă parte, faptul că România şi Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeană care au un mecanism de cooperare şi verificare? În mod concret, cum puteţi dvs să eliminaţi aceste două exemple de dublu standard?
De asemenea, domnule preşedinte Iohannis, ce puteţi face dvs, poate împreună cu guvernul României, în legătură cu acest subiect?
Jean-Claude Juncker: Când m-am prezentat, timid şi modest, pe 14 iulie 2014, în faţa Parlamentului European, pentru a solicita deputaţilor europeni învestirea mea, am spus că în timpul mandatului comisiei mele vom proceda în aşa fel încât România să devină membră a Spaţiului Schengen, şi nu văd de ce nu ar putea să devină.
Iar în ceea ce priveşte MCV-ul, am spus că aş fi vrut ca în timpul mandatului nostru acest mecanism să fie finalizat. Va trebui însă să mai studiem cu grijă observaţiile făcute recent de Comisie în ceea ce priveşte România. Am discutat cu guvernul despre această chestiune.
Klaus Iohannis: Să devenim parte din Spaţiul Schengen este un deziderat pe care îl avem de la început. Şi am lucrat în acea direcţie. Iniţial, Schengen a fost un acord cu condiţii, şi le-am îndeplinit; în 2011 le-am îndeplinit. Însă cum acceptarea în Spaţiul Schengen depinde de votul tuturor membrilor din Spaţiul Schengen, au început să apară primele întrebări şi primele probleme, şi de atunci, cu toate că am îndeplinit toate condiţiile puse de Acordul Schengen, România – şi Bulgaria la fel – nu a fost acceptată în Spaţiul Schengen. De atunci încoace încercăm să-i convingem pe prietenii şi partenerii noştri că România este o ţară serioasă, sigură, care respectă regulile impuse de Spaţiul Schengen şi care se bazează pe valorile UE. Progresul încă se lasă puţin aşteptat, dar, personal, nu am renunţat şi voi continua să discut cu toată lumea, pentru a-i convinge că România nu doreşte să fie în Spaţiul Schengen ca o problemă, ci România vine în Spaţiul Schengen ca parte a unei soluţii, ca parte a unei soluţii pentru îmbunătăţirea siguranţei în Spaţiul Schengen.
În ce priveşte MCV, am avut – mi-amintesc foarte bine – o primă discuţie cu preşedintele Juncker după ce am fost ales preşedinte, în ianuarie 2015, şi una dintre primele teme pe care le-am discutat atunci a fost MCV-ul. Am căzut amândoi de acord că varianta optimală este finalizarea MCV-ului până la încheierea mandatului Comisiei Juncker. Evident că aici trebuie să jucăm şi noi rolul nostru, în special guvernul şi parlamentul – trebuie să găsească soluţiile cele mai potrivite pentru a îndeplini condiţiile negociate pe MCV. Dacă aşa se va întâmpla, sunt optimist că avem şanse de finalizare a acestui MCV.
Vă mulţumesc tuturor, vă doresc o zi bună!
Domnule preşedinte Jean-Claude, merci beaucoup!
Jean-Claude Juncker: Merci beaucoup! Mersi frumos!/cvanatoru
