Prima preşedinţie a Consiliului UE a României a început oficial ieri, cu întreaga Comisie aflată la Bucureşti, pentru ceremonia de deschidere tradiţională, citim pe prima pagină a publicaţiei Les Echos. „În primul său mandat de conducere al UE, România se confruntă cu Brexit, care va avea loc în martie, cu alegerile pentru Parlamentul European din mai şi cu discuţiile dure cu privire la următorul buget pe termen lung al UE, avertizează New York Times, care adaugă: „Cea de-a doua cea mai săracă ţară a UE, care s-a alăturat organizaţiei în 2007, este divizată politic înainte de alegerile europene şi de propriile alegeri prezidenţiale de la sfârşitul anului. România este, de asemenea, sub monitorizarea UE în ceea ce priveşte corupţia şi statul de drept”, conchide cotidianul new-yorkez. „Se amplifică temerile privind deținătoarea președinției UE”, scrie pe aceeaşi temă LUXEMBOURG TIMES, pentru care prestigioasa funcţie aduce o atenţie nedorită asupra actualei deținătoare. „Până și neliniștea în creștere privitoare la Brexit se dovedește insuficientă pentru a reduce la tăcere controversele al căror obiect este chiar România. Diviziunile din interiorul scenei politice româneşti îi pot obstrucționa abilitatea de a realiza progrese în dificilele dosare UE ce îi revin”, notează publicaţia luxemburgheză. Unul din aceste dosare dificile este Brexitul, care devine tot mai complicat pe măsură ce se apropie termenul-limită. „Cu doar câteva zile înainte de un vot crucial al Parlementului pe marginea acordului de ieşire din Uniune, poziţia premierului May este tot mai slăbită, impresia generală fiind că lucrurile i-au scăpat de sub control”, constată Le Monde. De la purtătorul de cuvânt al preşedintelui Juncker, citat de Independent, aflăm că membrii Uniunii încearcă să ofere premierului Theresa May cât mai mult ajutor pentru a trece planul său prin Parlamentul londonez, rămânând în acelaşi timp ferm pe poziţii – fără schimbări de esenţă în textul convenit. La rândul său, The Guardian amplifică senzaţia de iminenţă a catastrofei, citându-l pe şeful guvernului japonez, Shinzo Abe, aflat în vizită la Londra, care declară că „întreaga lume aşteaptă cu sufletul la gură votul din Parlamentul britanic şi doreşte cu înfrigurare ca Regatul Unit să evite un no-deal”.
Un dosar european reuşit – cazul Greciei. Cotidianul elen KATHIMERINI citează cu satisfacţie o declaraţie exclusivă a Angelei Merkel: „Grecia a înregistrat mari progrese”. Cancelarul german, care va efectua o vizită la Atena pentru prima dată din aprilie 2014 încoace, recunoaşte că „ultimii ani au fost foarte dificili pentru multă lume în Grecia”, dar Europa a arătat solidaritate şi sprijin pentru mersul reformelor din această ţară. Este de aşteptat, crede Kathimerini, ca doamna Merkel să-şi reconfirme sprijinul faţă Acordul de la Prespa cu privire la denumirea FRI Macedonia, pentru încheierea căruia rolul de culise al Berlinului a fost extrem de important. În context, LE FIGARO reaminteşte că Parlamentul macedonean se pregătește să decidă dacă să redenumească țara „Republica Macedonia de Nord”, fapt care ar deschide calea spre soluționarea finală a disputei sale cu Grecia, şi explică: „Un vot pozitiv ar încheia procesul pe partea macedoneană și ar deschide calea spre ratificarea acordului de către parlamentul grec şi i-ar permite țării să adere la NATO, posibil încă din acest an, precum și la UE – un demers deja iniţiat”.
Dincolo de Ocean, preşedintele Trump insistă cu finanţarea zidului de la frontiera cu Mexicul, ameninţând chiar cu instaurarea unei stări de urgenţă naţionale, după cum citim în Washington Post, care precizează că liderul de la Casa Albă doreşte să construiască zidul chiar şi cu armata în cazul în care Congresul nu va aproba fonduri pentru acest proiect. „De două săptămâni, circa 800.000 de funcționari federali nu mai sunt plătiți, astfel că recordul celui mai lung „shutdown” din istorie – cele 21 de zile din timpul președinției lui Bill Clinton – este pe cale să cadă, notează France 24.
Liderul american va avea un nou summit cu Kim Jong Il, reaminteşte cotidianul francez Le Figaro, care anunţă că liderul nord-coreean a promis să facă în așa fel încât al doilea lui summit cu Donald Trump să ducă la “rezultate” care să răspundă așteptărilor comunității internaționale. Coreea de Nord trebuie să ia “mai multe măsuri îndrăznețe, practice, de denuclearizare”, a estimat la rândul său președintele sud-coreean, Moon Jae-in, într-un moment în care negocierile cu Washingtonul bat pasul pe loc, după cum observă publicaţia belgiană Le Vif. În fine, președintele chinez Xi Jinping a făcut apel la Washington şi Phenian să “facă un pas unul spre celălalt”, subliniind că li se oferă o “șansă istorică rară” de a ajunge la o rezolvare politică în peninsula coreeană, citim în Corriere della Sera.
(R. Lambru, Agenţia de presă Rador)
